ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 654/2023

Ședința publică din data de 8 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 03.02.2021 sub nr. dosar x/2021, reclamanții A. și B., în calitate de reprezentant legal al minorului C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Karting anularea Deciziei nr. 27 din 11.11.2020 a Colegiului Comisarilor Sportivi, a Hotărârii nr. 2 din 2.12.2020 a Comisiei de Disciplină și Litigii, a Hotărârii nr. 1 din 11.01.2021 a Comisiei de Apel din cadrul Federației Române de Karting, constatarea sancțiunii aplicate ca nelegală și netemeinică, obligarea pârâtei la modificarea în mod corespunzător a clasamentului Campionatului Național de Karting, obligarea pârâtei la înlăturarea tuturor mențiunilor din spațiul public referitoare la sancțiunea aplicată, obligarea pârâtei la restituirea tuturor sumelor de bani achitate de către reclamanți cu titlu de taxe de contestare, obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cereri, constând în taxa de timbru și onorariu avocațial, având în vedere următoarele

Prin sentința civilă nr. 2018 din 22 decembrie 2021 Curtea de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantele A. și B., în calitate de reprezentant legal al minorului C., în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Karting și a obligat reclamanții la plata către pârâtă a sumei de 1.250 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței civile au formulat recurs recurenții-reclamanți A. și B..

3.1. Reclamanta B., la data de 14.01.2022, a formulat declarație de recurs fără a indica argumentele pe care se sprijină în formularea cererii de recurs, astfel cum dispun prevederile din C. proc. civ.

3.2. Prin motivele de recurs formulate, A. și B. arată că prin Decizia de Descalificare, CCS nu indică motivele pe care se sprijină, bazându-se exclusiv pe presupusul raport al constructorului D., cu nesocotirea celorlalte dispoziții încălcate din regulamentele aplicabile.

Sentința a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 2.2., 10.1. și 15..4. din Regulamentului Disciplinar și cu încălcarea prevederilor Anexelor 2, 12 și 13 la ROF-CNA.

Fiind vorba de o procedură desfășurată în dinamica concursului, deciziile, ca și constatarea în sine a stării tehnice a fortului trebuie să fie simplificată, adaptată momentului și competențelor celor care aplică procedura. Astfel, în timpul desfășurării concursului, decizia de a demonta un kart nu presupune în mod necesar consemnarea în scris a deciziei, fiind suficient a fi întocmite procesele-verbale de aplicare a sigiliului pe fiecare cilindru demontat de pe cele 6 karturi asupra cărora a planat suspiciune de încălcare a prevederilor tehnice.

Instanța de fond apreciază în mod eronat faptul că directorul tehnic sau șeful verificărilor tehnice are competența de a decide din proprie inițiativă efectuarea controlului tehnic, lucru care denotă că instanța a ignorat prevederile Anexelor nr. 2, 12 și 13 la ROF-CNA.

Susținerile reclamanților în fața primei instanțe au vizat faptul că, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 2.2 si 15.4 din Regulamentul Disciplinar, precum și a Anexelor 2,12 și 13 la ROF-CNA, decizia de sigilare a motorului kartului nr. 213 trebuia să fie scrisă sau, în cazul în care aceasta s-a luat verbal să fie consemnată într-un proces-verbal. Evident aceasta nu a fost consemnată în niciuna dintre cele două modalități, motiv pentru care s-a solicitat anularea Deciziei de Descalificare.

3.3. Ulterior, la data de 6 februarie 2023, reclamanta B. a formulat motive suplimentare de recurs, precizând că le poate formula în temeiul dispozițiilor art. 57 alin. (3) C. proc. civ., fiind motive de ordine publică.

În motivarea recursului se arată că sentința recurată este nelegală, instanța de fond încălcând normele de drept material și regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, privind reprezentarea legală a minorului C. de către ambii părinți, nu numai de către unul dintre aceștia

Rezultă că aspectele privind lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale pot fi invocate în orice stare a procesului, precum și că normele de drept material și procedural, privind reprezentarea legală a minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, sunt norme de ordine publică, deoarece apără interese de ordin general, ale minorilor, iar încălcarea acestora atrag nulitatea absolută, necondiționată de existența vreunei vătămări.

Având în vedere că în cauză reclamantul este minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, instanța de fond, din oficiu, avea obligația să verifice și să asigure reprezentarea legală a minorului de către ambii părinți, inclusiv prin aplicarea, prin similitudine, a prevederilor art. 78 din C. proc. civ., avea obligația de a introduce în cauză și a-l cita și pe tatăl minorului.

De asemenea, se mai arată că minorul nu a fost reprezentat legal în fața instanței de fond de către ambii părinți, rezultă că minorul nu a fost citat legal la instanța de fond, deoarece era obligatoriu să fie citați ambii părinți, în calitate de reprezentanți legali, aspecte care reprezintă încălcări ale normelor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Intimata Federația Romana de Karting a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că motivul de recurs suplimentar depus la data de 6 februarie 2023 este tardiv formulat, cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii, astfel că se impune anularea acestor critici.

Deși se invocă faptul că motivul de recurs ar fi unul de ordine publică, o astfel de teză nu poate fi reținută, recurenta fiind obligată să motiveze recursul cu respectarea termenului legal. De altfel, dispozițiile C. proc. civ. sunt extrem de clare, art. 489 alin. (3) oferind posibilitatea doar instanței de a invoca din oficiu motive de ordine publică.

În ceea ce privește recursul formulat de A. și B., prin reprezentant convențional

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, reclamanții A. și B., în calitate de reprezentant legal al minorului C. au solicitat anularea Deciziei nr. 27 din 11.11.2020 a Colegiului Comisarilor Sportivi, a Hotărârii nr. 2 din 2.12.2020 a Comisiei de Disciplină și Litigii, a Hotărârii nr. 1 din 11.01.2021 a Comisiei de Apel din cadrul Federației Române de Karting.

În fapt, la data de 27.09.2020 a avut loc Etapa a II a Campionatului Național de Karting ("CNK"), etapă care s-a desfășurat pe circuitul Speed Park Bacău. La această etapă s-au înscris un număr de 88 de sportivi, printre care și pilotul C. în vârstă de 12 ani, pilot în cadrul clasei MINI ROK, având număr de concurs 213. Acesta concura în calitate de pilot din partea reclamantei A..

La finalul manșei a doua de concurs din cadrul etapei, la intrarea în parcul de control s-a procedat la sigilarea cilindrului folosit pe kartul pilotului C.. Sigilarea acestui cilindru s-a făcut în temeiul art. 3 din Regulamentul Tehnic Romanian Karting Masters, coroborate cu prevederile art. 2.2 din Regulamentul Disciplinar conform căruia "constatarea încălcării prevederilor tehnice se poate face în orice moment al concursului din inițiativa Directorului Tehnic sau a Șefului Verificărilor Tehnice.

Ulterior sigilării, cilindrul a fost trimis de către Secretariatul federației, printr-un serviciu de curierat, în Italia, la producătorul cilindrului -E., pentru verificări.

La data de 14.10.2020, E. a transmis un răspuns prin care a reținut că cilindrul analizat nu este conform întrucât "fereastra de evacuare prezintă urme de prelucrare." Aceste concluzii au fost preluate de către Comisia Tehnică, Omologări și Piste ("CTOP") din cadrul FRK, care a decis prin Hotărârea nr. 6/2020 (i) sesizarea CDL pentru a judeca această situație; și (ii) sesizarea Comisiei de Regulamente și Competiții a FRK pentru clarificarea și validarea rezultatelor Etapei 3 a Campionatului Național de Karting.

În urma constatărilor producătorului E., pilotul C. a fost sancționat prin Decizia Colegiului Comisarilor Sportivi nr. 27/11.11.2020 cu descalificarea din manșa a 2-a de concurs din cadrul etapei a III-a a CNK, sancțiunea fiind aplicată în temeiul dispozițiilor art. 6.19 din Regulamentul Disciplinar al FRK.12

Împotriva Deciziei de Descalificare concurentul A. și pilotul C. au formulat contestație în temeiul dispozițiilor art. 20 din Regulamentul Disciplinar, prin care au sesizat o lungă serie de nereguli procedurale și substanțiale săvârșite de oficialii FRK însărcinați cu verificarea tehnică.

Contestația a fost soluționată la data de 2.12.2020 prin Hotărârea nr. 2/2020 a Comisiei de Disciplină și Litigii din cadrul Federației Române de Karting ("Hotărârea CDL"), în sensul în care a fost respinsă contestația A. și a păstrat Decizia nr. 27 a CCS de descalificare din Manșa de Concurs 2 a pilotului cu nr. de concurs 213, considerând raportul constructorului un element concludent în luarea deciziei.

Împotriva Hotărârii CDL, concurentul A. și pilotul C. au formulat apel în temeiul dispozițiilor art. 21 din Regulamentul Disciplinar, prin care au contestat modul defectuos de redactare a hotărârii și au reiterat încălcările și neregulile evidențiate anterior în fața Comisiei de Disciplină și Litigii.

Prin Hotărârea nr. 1 din 11.01.2021, Comisia de Apel din cadrul Federației Române de Karting a respins apelul formulat de concurentul A. și pilotul C..

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (7) din Statut FRK este organizată și funcționează potrivit legislației României, Statutului și regulamentelor proprii și în concordanță cu Statutul FIA și Prescripțiile Generale Aplicabile Concursurilor Internaționale și Campionatelor, Cupelor, Seriilor și trofeelor CIK - FIA, organismul internațional de specialitate.

Constatarea abaterilor, sancționarea persoanelor vinovate precum și procedura de contestare a sancțiunilor aplicate se face conform Regulamentul Disciplinar care a fost adoptat în ședința Consiliului Federal din data de 15 mai 2020, aprobat de către Adunarea Generală a FRK la data de 25.05.2020, acesta completându-se de drept cu prevederile Codului Sportiv Internațional, ale regulamentelor și prescrierilor generale și speciale ale CIK - FIA.

De asemenea, Regulamentul Sportiv Național (RSNK) cuprinde normele și prevederile după care se organizează, desfășoară, și se dezvoltă activitatea sportivă în domeniul kartingului din România, regulament care de asemenea a fost adoptat în ședința Consiliului Federal din data de 15 mai 2020 fiind aprobat de către Adunarea Generală a FRK la data de 23.05.2020.

Pentru competițiile organizate de către FRK există adoptate niște regulamente tehnice aplicabile diferitelor clase de karturi ori categorii de piloți determinată de vârstă sau de nivelul de pregătire. In speța de față a fost Regulamentul Tehnic Romanian Karting Masters, ediția 2020 - Seria Monomarcă D. – Rok.

În ceea ce privește motivul invocat prin cererea de recurs privind lipsa motivării actelor administrative: Decizia Colegiului Comisarilor Sportivi nr. 27/11.11.2020 de descalificare a pilotului C. și Hotărârea nr. 2/2020 a Comisiei de Disciplină și Litigii din cadrul Federației Române de Karting, Înalta Curte are în vedere faptul că obligația motivării actului administrativ constituie o garanție contra arbitrariului autorității publice și se impune cu deosebire în cazul actelor prin care se modifică ori se suprimă drepturi sau situații juridice individuale sau subiective.

Motivarea unei decizii administrative nu poate fi limitată la considerentele legate de competența emitentului, ci trebuie să conțină elemente de fapt și de drept care, pe de o parte, să permită destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile și efectele deciziei, iar, pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

S-a reținut în mod constant, în jurisprudența comunitară că amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat și de circumstanțele fiecărui caz.

Instanța de control judiciar în acord cu instanța de fond apreciază că în cauza de față, Decizia Colegiului Comisarilor Sportivi nr. 27/11.11.2020 de descalificare a pilotului C. cuprinde motivul pentru care a intervenit descalificarea pilotului și anume, neîncadrarea în prevederile Regulamentului tehnic – art. 6,19 din Regulamentul disciplinar, având la bază Raportul șefului verificării tehnice nr. 34/11.11.2020, întocmit ca urmare a raportului de verificare a producătorului motorului în litigiu E., acte pe care Colegiul Comisarilor Sportivi și le-a însușit integral.

De asemenea, și în cazul Hotărârii nr. 2/2020 a Comisiei de Disciplină și Litigii din cadrul Federației Române de Karting, se constată că acest act a făcut referire la probele avute în vedere la adoptarea hotărârii, a analizat situația de fapt, considerând că documentele avute în vedere de Colegiul Comisarilor Sportivi relevă justețea descalificării pilotului având kartul cu nr. de concurs 213.

Pe de altă parte, se remarcă faptul că această critică de nelegalitate a Hotărârii nr. 2/2020 a Comisiei de Disciplină și Litigii a fost analizată de Comisia de Apel, iar prin Hotărârea nr. 1/2021, a desființat-o tocmai pentru insuficienta motivare și rejudecând cauza a respins apelul reclamanților, astfel că neregularitatea actului contestat a fost acoperită.

Înalta Curte constată că procedura de urmat în cazul în care există suspiciune de fraudă cu privire la un kart participant la un concurs este reglementată atât de Regulamentul Tehnic Romanian Karting Master, ediția 2020, aplicabil în cauză, precum și de Regulamentul Disciplinar.

Relevante speței deduse judecății sunt prevederile art. 3 din Regulamentul Tehnic Romanian Karting Master: " Motorul și accesoriile acestuia, pot fi reținute de către Comisarii Tehnici la terminarea evenimentului. Materialul tehnic se va sigila în prezența Concurentului și unui Comisar Sportiv și va fi trimis de Secretariatul evenimentului la fabrica D. pentru un control amănunțit. În cazul în care fabrica D. constată o neconformitate, Concurentul va răspunde în fața Comisiei de Disciplină și Litigii a FRK, iar Organizatorul își rezervă dreptul de a permite sau nu participarea Concurentului la evenimentele viitoare."

Prin urmare, Regulamentele, care reprezintă normele legale ce stabilesc procedura de urmat în caz de suspiciune de încălcare a prevederilor tehnice a karturilor participante la concurs, nu prevăd obligativitatea consemnării deciziei luate de șeful verificărilor tehnice de demontare a karturilor într-un înscris.

Cu privire la critica de nelegalitate a actelor contestate vizând vicierea procedurii tehnice de sigilare a cilindrului, instanța de fond a constatat că cilindrul a fost sigilat individual prin metoda aleasă de comisarii tehnici, în lipsa unor prevederi regulamentare exprese, prin aplicarea unui fir de oțel, într-o primă fază, doar pentru identificare, urmată de sigilarea tuturor celor 6 cilindri într-o cutie.

Producătorul cilindrului care a verificat conformitatea tehnică a acestei piese – E., a precizat că cutia cu cei șase cilindri a ajuns sigilată și în bune condiții în Italia, iar cilindrii erau și aceștia sigilați și împachetați în folie de plastic.

În ceea ce privește criticile privind nelegala constituire a Colegiului Comisarilor Sportivi, se are în vedere dispozițiile 10 din Regulamentul Național Sportiv de Karting și Anexa 1 la Regulamentul de Organizare și Funcționare al Colegiului Național de Arbitri – Karting.

Contrar acestor susțineri, se observă că, din reglementările art. 10 din Regulamentul Național Sportiv de Karting rezultă, fără dubiu, că nu este exclusă posibilitatea ca un observator federal să cumuleze și funcția de comisar sportiv.

În ceea ce privește critica privind necompetența Colegiului Comisarilor Sportivi de a dispune măsura descalificării, se reține aplicabilitatea dispozițiilor 10.1 din Regulamentul Disciplinar, precum și Anexa 3 la Regulamentul de Organizare și Funcționare al Colegiului Național de Arbitri – Karting, prin care se stabilesc următoarele: Comisarii Sportivi: 2. Decid excluderile din concurs, sancțiunile disciplinare și de timp, precum și cuantumul amenzilor pentru concurenți, piloți, mecanici, arbitri și organizatori. 13. Hotărăsc procedurile și nivelele de verificări tehnice finale prin demontare. 14. Analizează, interoghează, judecă și hotărăsc asupra contestațiilor depuse regulamentar. 15. Verifică clasamentele provizorii, stabilesc timpul de afișare, dispun eventual refacerea acestora cu timpul de reafișare și le declară definitive. 16. Se interzice comisarilor sportivi de a fi organizatori sau de a deține funcții executive în același concurs. Comisarii sportivi nu au răspunderi organizatorice, dar au autoritatea și responsabilitatea absolută pentru a impune respectarea Codului Sportiv Internațional, Regulamentele FRK și Regulamentul particular al concursului.

Astfel fiind, având în vedere cele anterior menționate, se reține că este neîntemeiată susținerea recurenților-reclamanți conform căreia după terminarea concursului Colegiul Comisarilor Sportivi nu mai avea competența de a aplica sancțiunea.

Astfel, în conformitate cu art. 10.1.4. din Regulamentul Disciplinar, în mod evident sancțiunea care a fost aplicată este în legătură cu o presupusă abatere care a avut loc în cadrul concursului, CCS fiind singura în măsură să aplice sancțiunea corespunzătoare. Comisia de Disciplină și Litigii și Comisia de Apel pot interveni doar în măsura în care sunt sesizate potrivit art. 10.2 din Regulamentul Disciplinar sau pe calea unei protest, contestații, apel etc.

În concluzie, în cauză sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art. 11.9.3.t din Codul Sportiv International al Federației Internaționale de Automobilism, conform căruia dacă, din orice motiv, o decizie trebuie luată după concurs, aceasta decizie poate fi luată de către o comisie a comisarilor sportivi întrunită special în acest scop, astfel cum în mod corect s-a procedat în cazul de față.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Față de soluția pronunțată, Înalta Curte obligă recurenții la plata către partea intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON, reprezentând onorariu de avocat

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității formulării motivului de recurs depus la data de 06.02 2022 și, pe cale de consecință, va constată nulitatea acestuia, și, totodată, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității formulării motivului de recurs depus la data de 06.02 2022 și constată nulitatea acestuia.

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți A. și B., reprezentant legal al minorului C. împotriva sentinței nr. 2018 din 22 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenții la plata către partea intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON, reprezentând onorariu de avocat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.