ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6071/2024

Ședința publică din data de 12 decembrie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Adresa nr. x din 25.04.2024, Institutul Național al Magistraturii a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii propunerea privind posibilitatea constatării încetării calității de auditor de justiție pentru doamna A..

Institutul Național al Magistraturii a menționat că, în cadrul ședinței Consiliului științific din data de 18.04.2024, a fost supusă analizei nota Departamentului de formare profesională inițială privind situația doamnei A., auditor de justiție în anul II de formare – promoția 2022-2024, care a obținut calificativul "inapt" la testarea psihologică. Prin nota menționată, Consiliul științific a fost sesizat cu propunerea de dispunere a exmatriculării, fără obligarea la restituirea bursei și a cheltuielilor de școlarizare, începând cu ziua următoare încheierii formării inițiale, respectiv 29.01.2024, având în vedere atribuțiile Consiliului stabilite de art. 14 alin. (1) lit. r) din Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. Membrii Consiliului științific au apreciat că nu este aplicabilă situației în discuție sancțiunea exmatriculării care să poată fi dispusă de Consiliul științific, formarea profesională inițială din cadrul Institutului Național al Magistraturii fiind încheiată.

Prin Hotărârea nr. 120 din 6 iunie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încetarea calității de auditor de justiție a doamnei A., cu aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 192/2021.

În motivarea hotărârii, s-a reținut că, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 60/06.04.2023, a fost aprobat Programul de formare inițială pentru auditorii de justiție din anul II (promoția 2022-2023), inclusiv disciplinele la care auditorii de justiție vor fi evaluați și modalitatea de evaluare. La testul psihologic efectuat la finalul cursurilor din anul II de studiu, promoția 2022-2024, i-a fost acordat calificativul "inapt". Formulând contestație împotriva acestuia, în urma soluționării contestației, comisia de reexaminare i-a acordat același calificativ.

La data de 18.01.2024, doamna auditor de justiție s-a adresat CSM cu solicitarea de a-i permite să susțină din nou proba psihologică, în cadrul următorului examen de absolvire.

În ședința din 23.01.2024, Comisia nr. 2 reunită – Resurse umane și organizare din cadrul CSM a analizat solicitarea formulată și a apreciat că situația sa nu poate fi asimilată cu situația unui absolvent care nu a promovat examenul de absolvire al INM. Petentei i-a fost emis răspuns în acest sens și împotriva acestei comunicări a formulat plângere prealabilă, respinsă ca inadmisibilă prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 80/11.04.2024.

Referitor la solicitarea Institutului Național al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut dispozițiile Legii nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire al INM, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură, respectiv ale art. 24 din lege, apreciind că din interpretarea acestor dispoziții rezultă faptul că doamna auditor de justiție A. nu mai poate susține examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, impunându-se a se constata încetarea calității acesteia de auditor de justiție.

Astfel, reținând că Legea nr. 192/2021 nu conține prevederi exprese cu privire la această situație, referitoare la procedura de constatare a încetării calității de auditor de justiție ca urmare a obținerii calificativului definitiv "inapt" la testarea psihologică susținută după încheierea cursurilor din cadrul INMS, și că nici Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (în prezent abrogată) nu conține prevederi aplicabile expres, s-a constatat că sunt incidente dispozițiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale Regulamentului de organizare și funcționare a CSM, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 122/06.07.2023, constatându-se încetarea calității de auditor de justiție a petentei.

Împotriva acestei hotărâri, A. a formulat contestație, în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 31.07.2024, solicitând anularea hotărârii, obligarea pârâților la înscrierea sa la următoarea sesiune de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației se arată că legislația nu cuprinde reglementări clare cu privire la situația juridică în care se află, cea în care auditorul de justiție, înscris la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii în sesiunea 2023 – 2024, a obținut calificativul "Inapt" la testarea psihologică și nu a putut susține, în respectiva sesiune examenul propriu-zis de verificare a cunoștințelor.

Contestatoarea invocă disp. art. 1 alin. (2) și art. 24 alin. (1) din Legea nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură.

Arată contestatoarea faptul că cele două texte fac distincția între testarea psihologică și examenul propriu-zis de verificare a cunoștințelor teoretice și practice, lăsând numai impresia că examenul de absolvire nu cuprinde și testarea psihologică.

Potrivit Hotărârii nr. 103/2023 a Plenului CSM de aprobare a Regulamentului privind examenul de absolvire a INM, acesta cuprinde două etape, testarea psihologică și examenul propriu-zis de verificare a cunoștințelor teoretice și practice, în același sens fiind și considerentele Hotărârii nr. 480/12.03.2024 a CSM.

Dacă s-ar accepta interpretarea că examenul de absolvire nu cuprinde și testarea psihologică, contestatoarea ar fi sancționată prin nerecunoașterea dreptului de a participa la următoarea sesiune în lipsa unui text legal care să instituie în mod expres această sancțiune.

Legea trebuie interpretată în sensul aplicării sale, susține contestatoarea, această metodă de interpretare reflectând regula potrivit căreia orice normă juridică trebuie interpretată astfel încât să se identifice posibilitatea aplicării ei, iar nu să motiveze imposibilitatea aplicării sale.

Interpretând extensiv ipoteza juridică a disp. art. 31 alin. (1) din Legea nr. 192/2021, se poate concluziona, arată contestatoarea, în mod rezonabil, că prin nepromovarea examenului de absolvire în prima sesiune se înțelege atât situația în care auditorul se prezintă la proba scrisă, însă nu obține nota necesară promovării, cât și situația în care auditorul nu se prezintă la proba scrisă și, ca urmare, nu promovează examenul de absolvire.

Contestatoarea apreciază că este aplicabil principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, astfel că art. 31 alin. (1) din Legea nr. 192/2021 este incident și în cazul său, putând participa la următoarea sesiune de absolvire a INM, cu susținerea unui nou test psihologic.

Dreptul contestatoarei de a participa la următoarea sesiune de absolvire rezultă și din cuprinsul prevederii art. 31 alin. (2) din Legea nr. 192/2021, întrucât ipoteza în care auditorul de justiție nu susține examenul de absolvire, indiferent că absența sa este nejustificată sau este impusă de lege (obținerea calificativului "inapt" la testarea psihologică) este inclusă în ipoteza nepromovării examenului de absolvire.

Ipoteza juridică specifică a art. 31 din Legea nr. 192/2021 se referă la auditorul de justiție care nu a promovat examenul de absolvire, legiuitorul lămurind expres că auditorul care nu a susținut examenul de absolvire urmează același regim juridic cu cel ce nu a promovat examenul.

Singura sancțiune pentru auditorul de justiție care nu a susținut examenul de absolvire în prima sesiune constă în neacordarea bursei și a altor drepturi prevăzute de lege "până la promovarea examenului".

Cu privire la dispoziția intimatei de constatare a încetării calității de auditor de justiție, se arată că nu există nicio prevedere legală care să stabilească în competența CSM atribuții referitoare la încetarea calității de auditor de justiție, acesta având doar atribuții organizatorice referitoare la intrarea în profesie, formarea și examenele sau concursurile judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate în cadrul instanțelor și parchetelor.

Constatarea încetării calității de auditor a fost luată în lipsa unui temei juridic, aceste aspecte fiind reținute chiar în cuprinsul hotărârii atacate.

Se mai arată că hotărârea atacată cuprinde o motivare superficială, nu răspunde argumentelor invocate, se arată numai concluzia, fără să se prezinte silogismul juridic ce a condus la respectiva concluzie.

Pierderea calității de auditor nu este prevăzută de lege, situația în care se află contestatoarea nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 24 din Legea nr. 192/2021, caracterul definitiv al calificativului "inapt" obținut la testarea psihologică în prima sesiune nu atrage pierderea dreptului de a participa la următoarea sesiune de absolvire a INM.

Dispozițiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 192/2021 permit contestatoarei să participe la următoarea sesiune de absolvire a INM și numai nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror.

O interpretare contrară conduce la discriminarea contestatoarei, dintr-o dublă perspectivă.

Contestatoarea ar fi defavorizată față de acei auditori de justiție care nu au obținut punctajul necesar la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice.

Contestatoarea ar fi defavorizată și față de acei auditori de justiție care nu mai îndeplinesc pe parcursul cursurilor, condiția prevăzută de art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 303/2004, inaptitudinea psihologică a acesteia constituie o situație neimputabilă, care în alte cazuri ar conduce la suspendarea din funcție, conform art. 62 alin. (1

2

) și (6) din Legea nr. 303/2004.

Dacă afecțiunea este descoperită cu ocazia testării psihologice din cadrul examenului de absolvire a INM, auditorul de justiție care a obținut calificativul "inapt" nu se mai bucură de aceeași protecție juridică, ci este sancționat prin imposibilitatea participării la următoarea sesiune.

Contestatoarea solicită aplicarea disp. art. art. 5 alin. (3) C. proc. civ., respectiv a dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, art. 62 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, în sensul să i se recunoască dreptul ca după încetarea suspendării, să reia sesiunea de absolvire a INM, cu posibilitatea participării la următorul examen de absolvire.

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția necompetenței materiale, apreciind că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, dispoziții legale speciale de strictă interpretare și aplicare, legiuitorul stabilind o competență materială exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție doar în cazul contestației care are ca obiect hotărârile cu caracter individual ale Plenului și Secțiilor privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor.

În acest context, reclamanta nu are statutul de judecător sau procuror astfel că Hotărârea nr. 120/06.06.2024 ce face obiectul contestației nu este un act administrativ referitor la cariera și drepturile unui judecător sau procuror, fiind incidente dispozițiile dreptului comun, respectiv art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În subsidiar, a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Contestatoarea susține, în principal, faptul că legislația națională nu cuprinde reglementări clare cu privire la situația juridică în care se află și propune o interpretare extensivă a disp. art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 192/2021, în sensul că aceasta are dreptul de a participa la următoarea sesiune de absolvire a INM, cu susținerea unui nou test psihologic.

Contestatoarea se află în situația în care a deținut calitatea de auditor de justiție, începând cu anul 2022, și a fost înscrisă la examenul de absolvire a Institutului în sesiunea 2023 – 2024, a obținut calificativul "Inapt" la testarea psihologică, prin urmare, nu a putut susține în prima sesiune, examenul de verificare a cunoștințelor juridice.

Potrivit disp. art. 24 alin. (1) din Legea nr. 192/2021, incidentă în cauză, după încheierea cursurilor în cadrul INM, auditorii de justiție admiși la Institut în anii 2021 și 2022 susțin un test psihologic și examenul de absolvire.

Potrivit disp. art. 24 alin. (5) din Legea nr. 192/2021, examenul de absolvire a Institutului poate fi susținut doar de către auditorii de justiție care au obținut calificativul "apt" la testarea psihologică.

Contestatoarea susține că aceste texte de lege ce fac distincția între testarea psihologică și examenul propriu-zis de verificare a cunoștințelor teoretice și practice, lasă numai impresia că examenul de absolvire nu cuprinde și testarea psihologică.

Înalta Curte nu își însușește modul de interpretare a dispozițiilor legale sus-menționate, susținut de contestatoare, constatând că acestea sunt clare, precise și previzibile.

Astfel, prevederile analizate stabilesc că după încheierea cursurilor la Institut, auditorii de justiție susțin un test psihologic și examenul de absolvire, acesta din urmă putând să fie parcurs numai de auditorii de justiție care au obținut calificativul "Apt" la testarea psihologică.

Se observă că testul psihologic și calificativul obținut sunt decisive în participarea și susținerea examenului de absolvire.

Hotărârea Plenului CSM nr. 103/2023 prin care a fost aprobat Regulamentul privind examenul de absolvire al INM menține aceeași structură, Cap. II se referă la Testul psihologic, iar Cap. III are în vedere Organizarea și desfășurarea examenului de absolvire a INM.

Prin nepromovarea examenului de absolvire se înțelege situația auditorului de justiție care, deși se prezintă să susțină examenul nu obține nota necesară pentru promovare, dar și situația în care auditorul nu se prezintă la probă și astfel nu promovează examenul de absolvire.

Aceste două ipoteze au un numitor comun, acela că auditorii de justiție au obținut la testul psihologic calificativul "Apt", situație diferită de cea a contestatoarei care a obținut la testarea psihologică calificativul "Inapt", iar în privința acesteia nu este posibilă susținerea examenului de absolvire, prin urmare, neprezentarea la examen a contestatoarei izvorăște dintr-o altă situație juridică, ce este reglementată în lege.

Contestatoarea susține că singura sancțiune prevăzută de lege este neacordarea bursei și a altor drepturi prevăzute de lege "până la promovarea examenului".

Înalta Curte constată că sancțiunea la care se referă contestatoarea are în vedere auditorii de justiție care, în prima sesiune au obținut calificativul "Apt" la testarea psihologică, dar nu s-au prezentat la examenul de promovare sau, deși s-au prezentat, nu au obținut nota minimă necesară promovării.

Situația juridică a contestatoarei este reglementată de disp. art. 24 alin. (5) din Legea nr. 192/2021, potrivit cărora pot susține exmenul de absolvire a INM, doar auditorii de justiție care au obținut calificativul "Apt", iar auditorii care au obținut calificativul "Inapt" nu sunt obligați la restituirea bursei și a cheltuielilor de școlarizare.

Înalta Curte constată că potrivit disp. art. 24 alin. (2), (3), (4) din Legea nr. 192/2021, rezultatul în urma soluționării contestației împotriva calificativului "Inapt" este definitiv, iar contestatoarea a urmat procedura prevăzută de lege.

Prin urmare, Înalta Curte reține că principiul de drept ubi lex non distinguit, nec nos distingurere debemus, nu poate fi aplicat astfel cum solicită contestatoarea, deoarece disp. art. 31 alin. (1) din Lega nr. 192/2021 se referă la cazul auditorului de justiție care nu a promovat examenul de absolvire în prima sesiune, dar aceste prevederi legale se coroborează cu cele ale art. 24 alin. (5) din Legea nr. 192/2021, conform cărora pot susține examenul de absolvire auditorii de justiție are au obținut calificativul "Apt".

Participarea la cea de-a doua sesiune este condiționată de posibilitatea legală de participare la examenul de absolvire din prima sesiune, or contestatoarea nu se află în această situație.

În ceea ce privește menținunea din considerentele Hotărârii nr. 480/12.03.2024 a CSM – secția pentru procurori, în sensul că "unui auditor de justiție din anul al II-lea de studiu, promoția 2022 – 2024, i-a fost acordat calificativul "inapt" la examinarea și reexaminarea psihologică, parte integrantă a examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii", nu poate fi apreciat în sensul dorit de contestatoare, interpretarea și aplicarea legii fiind atributul instanțelor de judecată.

Referitor la susținerile contestatoarei în sensul inexistenței vreunei dispoziții legale care să stabilească în competența intimatului atribuții referitoare la statutul auditorului de justiție, astfel că hotărârea atacată a fost luată de un organ necompetent, Înalta Curte urmează să le respingă, reținând că, în speță, sunt incidente prevederile Legii nr. 305/2022 privind CSM și ale Regulamentului aprobat prin HCSM nr. 122/2023 privind organizarea și funcționarea CSM, potrivit cărora Plenul CSM are competențe depline în privința organizării testului psihologic și a examenului de absolvire a INM, prin urmare, constatarea încetării calității de auditor de justiție aparține aceleiași instituții.

Contestatoarea consideră că este discriminată față de acei auditori de justiție care nu au obținut punctajul necesar la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice și care au posibilitatea să se înscrie la următoarea sesiune.

Susținerea contestatoarei este neîntemeiată, avându-se în vedere că auditorii de justiție amintiți nu se află în aceeași situație cu auditorul de justiție care a obținut calificativul "Inapt" la testarea psihologică, cum este și cazul contestatoarei.

Se mai invocă faptul că partea este defavorizată și față de acei auditori de justiție care nu mai îndeplinesc, pe parcursul anilor, condiția prevăzută de art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 303/2004 (este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției), iar sancțiunea este cea de suspendare din funcție, conform disp. art. 62 alin. (1

2

) și (6) din Legea nr. 303/2004.

Înalta Curte constată că aceste dispoziții legale se referă la o afecțiune medicală și nu la testarea psihologică în scopul de a se determina dacă persoana în cauză deține aptitudinile cognitive, trăsăturile de personalitate și capacitatea de a face față situațiilor inerente calității de magistrat, prin urmare, nu pot fi aplicate prevederile art. 5 alin. (3) C. proc. civ., în sensul dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, nefiind vorba despre o inegalitate de tratament în situații comparabile ci, dimpotrivă, de situații diferite, ce presupun un tratament distinct.

Înalta Curte constată că pentru același regim juridic a optat și Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, menținând la art. 33 alin. (1)-(5) susținerea unui test psihologic și a unui examen de absolvire care constă în probe teoretice și practice, testul psihologic se finalizează cu un calificativ. Împotriva calificativului "Inapt" se poate face contestație, rezultatul fiind definitiv, iar examenul de absolvire poate fi susținut doar de auditorii de justiție care au obținut calificativul "Apt".

De asemenea, art. 40 din Legea nr. 303/2004 prevede că dreptul de a participa la următoarea sesiune a examenului de promovare îl au auditorii care nu au promovat prima sesiune, aceasta însemnând că se încadrează în ipoteză numai cei care au obținut calificativul "Apt" la testarea psihologică, de unde rezultă că opțiunea din cuprinsul Legii nr. 192/2021 nu este izolată, ci reprezintă o viziune clară a legiuitorului în privința situației auditorilor care nu obțin calificativul "Apt" la testarea psihologică în prima sesiune a examenului de absolvire.

Față de acestea, în temeiul disp. art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, contestația va fi respinsă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 120 din 6 iunie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 12 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.