ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.12.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6033/2024

HOTĂRÂRE
12.12.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6033/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 12 decembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2024, reclamantele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, în contradictoriu cu pârâtele Camera de Conturi Timiș și Curtea de Conturi a României au solicitat instanței să dispună suspendarea, până la pronunțarea instanței de fond, a măsurii menționată la alin. (1) din "Recomandarea formulată" pentru constatările cuprinse la pct. 5.22 din Raportul de Audit de Conformitate, privind modul de formare și administrare a resurselor bugetului consolidat al statului la nivelul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara, respectiv la entitatea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș, în perioada 01.01.2022 - 31.12.2022, respectiv a măsurii prin care Directorului general al D.G.R.F.P. Timișoara i s-a impus cu titlu dispozitiv obligația de "a continua demersurile în vederea stabilirii întinderii și recuperării prejudiciului produs Bugetului de Stat în cazul debitoarei A. S.R.L.", raport aprobat prin două Hotărâri de Plen emise de Curtea de Conturi a României cu nr. 359/23.04.2024, respectiv nr. 573/25.06.2024, comunicat în data de 12.07.2024 și înregistrat la D.G.R.F.P. Timișoara sub nr. TMR_DGR nr. x/12.07.2024.

2.1. Prin sentința civilă nr. 660 din data de 8 octombrie 2024, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Timiș, ca instanță de contencios administrativ.

În motivarea soluției, a reținut că reclamantele au solicitat suspendarea executării măsurii menționată la alin. (1) din "Recomandarea formulată" cuprinse la pct. 5.22 din Raportul de Audit de Conformitate, raport emis de Camera de Conturi a Județului Timiș – autoritate publică județeană, astfel încât competența materială de soluționare a cauzei revine tribunalului, ca instanță de contencios administrativ.

A apreciat că nu are relevanță chemarea în judecată a Curții de Conturi și aprobarea Raportului de Audit de Conformitate de către autoritatea centrală, întrucât măsura a cărei suspendare s-a solicitat a fost dispusă prin actul emis de autoritatea județeană – Camera de Conturi a Județului Timiș – iar solicitarea de suspendare are ca obiect pct. 5.22 al acestui raport, iar nu actele emise de Curtea de Conturi, ca autoritate centrală.

În privința competenței teritoriale, prima instanță sesizată constată că, potrivit art. 10 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 554/2004, reclamante fiind două autorități publice – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timișoara, competența teritorială se stabilește în funcție de sediul pârâtului, în speță fiind chemate în judecată atât Camera de Conturi a Județului Timiș, cât și Curtea de Conturi, ceea ce ar atrage competența teritorială a Tribunalului Timiș sau a Tribunalului București, deopotrivă.

2.2. Prin sentința civilă nr. 920 din data de 11.11.2024, Tribunalul Timiș a admis excepția necompetentei materiale a Tribunalului Timiș, a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, în contradictoriu cu pârâtele Camera de Conturi Timiș, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus suspendarea cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea soluției, a reținut că, în vederea lămuririi obiectului cererii de suspendare formulate de reclamante, tribunalul a pus în vedere reclamantelor să precizeze dacă prin cererea formulată au înțeles să solicite suspendarea executării inclusiv a Hotărârilor de Plen emise de Curtea de Conturi a României nr. 359/23.04.2024 și nr. 573/25.06.2024, prin care a fost aprobat Raportul de Audit de Conformitate, hotărâri la care acestea au făcut referire în cererea introductivă.

La termenul de judecată din data de 04.11.2024, reprezentantul reclamantelor a precizat verbal faptul că înțelege să solicite și suspendarea celor două Hotărâri de Plen emise de Curtea de Conturi a României, respectiv nr. 359/23.04.2024 și nr. 573/25.06.2024, prin care a fost aprobat Raportul de Audit de Conformitate, iar la data de 05.11.2024, această precizare a fost depusă de către reclamante și în scris .

În ceea ce privește competența materială, Tribunalul Timiș a constatat că reclamantele au solicitat atât suspendarea executării măsurii menționate la alin. (1) din "Recomandarea formulată" cuprinse la pct. 5.22 din Raportul de Audit de Conformitate, raport emis de Camera de Conturi a Județului Timiș – autoritate publică județeană, cât și a Hotărârilor de Plen emise de Curtea de Conturi a României nr. 359/23.04.2024 și nr. 573/25.06.2024, prin care a fost aprobat Raportul de Audit de Conformitate.

Dat fiind faptul că Raportul de Audit de Conformitate care conține "Recomandarea formulată" cuprinsă la pct. 5.22 a fost aprobat prin Hotărârile de Plen nr. 359/23.04.2024 și nr. 573/25.06.2024 emise de Curtea de Conturi a României tribunalul a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ. fapt ce atrage competența de soluționare a Curții de Apel Timișoara,

În ceea ce privește competența teritorială, Curtea de Apel Timișoara este competentă să judece prezenta cerere, raportat la prevederile art. 10 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., reclamantele având alegerea de competență, sesizând instanța competentă teritorial față de pârâta Camera de Conturi Timiș.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Prin cererea dedusă judecății, reclamantele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, în contradictoriu cu pârâtele Camera de Conturi Timiș și Curtea de Conturi a României au solicitat suspendarea, până la pronunțarea instanței de fond, a măsurii menționată la alin. (1) din "Recomandarea formulată" pentru constatările cuprinse la pct. 5.22 din Raportul de Audit de Conformitate, privind modul de formare și administrare a resurselor bugetului consolidat al statului la nivelul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara, respectiv la entitatea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș, în perioada 01.01.2022 - 31.12.2022, respectiv a măsurii prin care Directorului general al D.G.R.F.P. Timișoara i s-a impus cu titlu dispozitiv obligația de "a continua demersurile în vederea stabilirii întinderii și recuperării prejudiciului produs Bugetului de Stat în cazul debitoarei A. S.R.L.", raport aprobat prin două Hotărâri de Plen emise de Curtea de Conturi a României cu nr. 359/23.04.2024, respectiv nr. 573/25.06.2024, comunicat în data de 12.07.2024 și înregistrat la D.G.R.F.P. Timișoara sub nr. TMR_DGR nr. x/12.07.2024 precum și a solicitat.

Înalta Curte, constată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantele contestă atât acte administrative emise de autoritatea publică județeană, respectiv Raportul de Audit de Conformitate cât și acte administrative emise de autoritatea publică centrală, respectiv Hotărârile de Plen nr. 359/23.04.2024 și nr. 573/25.06.2024 emise de Curtea de Conturi a României, de aprobare a raportului emis de Camera de Conturi a Județului Timiș.

În ce privește competența materială a instanței, aceasta este dată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale și de cele ale art. 99 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora - În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt, astfel că, în cauză, în raport de capătul de cerere privind anularea Hotărârilor de Plen nr. 359/23.04.2024 și nr. 573/25.06.2024 emise de autoritatea publică centrală, Curtea de Conturi a României, competența de soluționare în fond revine secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

În ce privește competența teritorială, Înalta Curte reține că sediul pârâtei Curtea de Conturi este în București, fapt ce atrage competența Curții de Apel București.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A.J.F.P. Timiș și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara în contradictoriu cu pârâții Camera de Conturi Timiș și Curtea de Conturi a României, în favoarea Curții de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 decembrie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-09-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3817/2024
Ședința publică din data de 12 septembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin cererea înregistrată pe rolul Curții d
ÎCCJ 2021-02-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1049/2021
dintre părți este Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal. 1.2. Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr. x/27.08.2013, reclamantul D. a solicitat anularea Deciziei nr.
ÎCCJ 2024-03-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1842/2024
iar prin Decizia M.F. nr. 2809/11.08.2023 au fost soluționate două contestații prealabile: - prima, formulată împotriva Deciziei de impunere nr. x/31.07.2018 emisă de A.J.F.P. Timiș cu privire la obligațiile fiscale principale în sumă total
ÎCCJ 2024-12-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5798/2024
Ședința publică din data de 5 decembrie 2024 Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Cadrul procesual 1.1 Obiectul litigiului dedus judecății Prin cerer
ÎCCJ 2020-02-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 979/2020
Ședința publică din data de 20 februarie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Ape
Sursă