ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6029/2024

Ședința publică din data de 12 decembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la data de 25.10.2023, sub nr. x/2023, petentul A., domiciliat în comuna Domnești, jud. Argeș, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, a solicitat anularea procesului-verbal nr. x din data de 12.10.2023, exonerarea de la plata amenzii contravenționale și înlăturarea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.

În motivare, petentul a arătat în esență că mențiunile inserate în cuprinsul procesului-verbal de sancționare contravențională nu corespund realității.

În drept, a indicat prevederile O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. nr. 2/2001.

2.1. Prin sentința civilă nr. 976 din data de 22 mai, Judecătoria Curtea de Argeș a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Curtea de Argeș, invocată din oficiu de instanță, a declinat competența de soluționare a cererii formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, în favoarea Judecătoriei Zărnești.

În motivarea soluției, a reținut că, în materie contravențională competența teritorială este exclusivă și aparține, în cazul contravențiilor rutiere, judecătoriei de la locul constatării faptei, conform normei speciale prevăzute de art. 118 alin. (1) O.U.G. nr. 195/2002 derogatorie de la norma generală de competență contravențională cuprinsă la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.

2.2. Prin sentința civilă nr. 766 din data de 11.10.2024, Judecătoria Zărnești a admis excepția de necompetență teritorială alternativă a Judecătoriei Zărnești, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș. A constatat că s-a creat conflict negativ de competență teritorială, a dispus suspendarea judecății în cauză și trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a se soluționa conflictul de competență.

În motivarea soluției, a reținut că, potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată: împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.

Judecătoria Zărnești a reținut că dispozițiile legale enunțate stabilesc o competență teritorială alternativă atât în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia a fost constatată fapta, cât și în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia își are domiciliul contravenientul și că, prin introducerea cererii de chemare în judecată, petentul a ales ca instanță competentă să judece cauza, Judecătoria Curtea de Argeș ca instanță în a cărei circumscripție își avea domiciliul petentul (comuna Domnești, jud. Argeș).

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Prin cererea dedusă judecății, petentul A., domiciliat în comuna Domnești, jud. Argeș, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, a solicitat anularea procesului-verbal nr. x din data de 12.10.2023, exonerarea de la plata amenzii contravenționale și înlăturarea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.

În motivare, petentul a arătat, în esență, că mențiunile inserate în cuprinsul procesului-verbal de sancționare contravențională nu corespund realității.

Instanțele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluționeze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu locul în care a fost constatată fapta, respectiv locul unde își are domiciliul contravenientul. Judecătoria Curtea de Argeș apreciind că art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 prevede o competență teritorială exclusivă, dată de locul în care a fost constatată contravenția, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Zărnești, iar aceasta din urmă, reținând că textul de lege prevede o competență teritorială alternativă, între locul în care a fost constatată contravenția și locul unde își are domiciliul contravenientul, și-a declinat competența în favoarea primei instanțe sesizate de petent.

Înalta Curte constată că la data formulării plângerii contravenționale, și anume 25.10.2023, dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, forma modificată prin articolul unic din Legea nr. 254 din 21 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 678 din 24 iulie 2023, potrivit căruia "Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul." instituiau o competență teritorială alternativă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșita contravenția ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul și că prima instanță legal învestită de contestator a fost Judecătoria Curtea de Argeș, aceasta fiind competentă teritorial să soluționeze cauza.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângerea contravențională formulată de petentul A., domiciliat în comuna Domnești, jud. Argeș, în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 decembrie 2024.