ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5819/2024

Ședința publică din data de 8 decembrie 2024

Asupra cererilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 07.12.2024, sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 01.12.2024, cu consecința reluării scrutinului pentru alegerile parlamentare, ca o consecință a anulării alegerilor prezidențiale; anularea alegerilor în mod parțial, cu raportare la partidele B.. și C.., pentru încălcarea ordinii de drept; invalidarea alegerilor și sesizarea Curtii Constituționale pentru încălcarea normelor constituționale privind rezultatul alegerilor parlamentare obținut de unii competitori prin fraudă electorală, având în vedere campania frauduloasă făcută de candidatul D., care a condus la anularea alegerilor prezidențiale.

În esență, susține că după declasificarea din data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință publică, s-a constatat că procesul electoral desfășurat, atât cu privire la alegerile prezidențiale, dar și cu privire la alegerile parlamentare, a fost viciat pe toată durata desfășurării acestuia și în toate etapele, prin încălcarea legislației electorale care a distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, a afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și a nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.

În acest sens, invocă jurisprudența CEDO, art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (1) din Constituție, precizând că statul are obligația de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor.

Susține că în cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în care unii dintre candidați au beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media, în condițiile în care materialele electorale de promovare ale unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale, conform Legii nr. 370/2004.

În acest sens, susține că încălcări flagrante ale legislației electorale, dar în special ale Constituției României, au fost făcute de către partidele SOS și de C..

Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității cererii astfel formulate, invocată de Ministerul Public, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În cauză, contestatorul A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 1 decembrie 2024, anularea parțială a alegerilor, cu raportare la partidele B.. și C.., invalidarea alegerilor și sesizarea Curtii Constituționale pentru încălcarea normelor constituționale privind rezultatul alegerilor parlamentare obținut de unii competitori prin fraudă electorală.

2.1. În ceea ce privește cererea de anulare în integralitate a alegerilor parlamentare, cu consecința reluării scrutinului, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor."

Înalta Curte constată că din textul de lege de mai sus reiese că cererile pentru anularea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților se depun la Biroul Electoral Central, și nu direct la Înalta Curte de Casație și Justiție, care este învestită doar cu soluționarea contestației formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central, prin care s-a soluționat cererea de anulare a alegerilor.

O asemenea concluzie reiese și din dispozițiile Hotărârii de Guvern nr. 1034 din 2024 pentru aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, care la pct. 142 prevede că cererile pentru anularea alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală se adresează Biroului Electoral Central, care le soluționează în cel mult 3 zile de la data înregistrării cererii (pct. 143), iar la pct. 144 se prevede că aceste decizii pot fi contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștința publică a deciziei Biroului Electoral Central privind soluționarea cererii de anulare a alegerilor.

În consecință, cererile pentru anularea alegerilor parlamentare se soluționează de către Biroul Electoral Central, iar contestațiile formulate cu privire la aceste decizii sunt soluționate de către secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Or, în cauză, cererea contestatorului nu a vizat o decizie a Biroului Electoral Central, ci Înalta Curte a fost învestită direct cu soluționarea unei cereri ce privește anularea alegerilor parlamentare, demers inadmisibil în raport cu dispozițiile legale incidente în materie electorală.

Dincolo de acest aspect, Înalta Curte constată că cererea contestatorului este inadmisibilă și din perspectiva faptului că acesta a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 01.12.2024 în integralitate, cu consecința reluării scrutinului pentru alegerile parlamentare.

Însă, textul de lege pe care se întemeiază cererea de anulare a alegerilor parlamentare vorbește de anularea alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală, și nu de anularea alegerilor în integralitatea lor.

Cu alte cuvinte, legea nu deschide posibilitatea anulării în integralitate a alegerilor parlamentare de către instanțele judecătorești, ci doar posibilitatea formulării unei cereri de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală, astfel că demersul judiciar al contestatorului este inadmisibil și din această perspectivă.

Înalta Curte constată că, date fiind aceste aspecte și considerentele anterior expuse, și cererea contestatorului de invalidare a alegerilor este inadmisibilă, întrucât o asemenea cerere tinde în fapt la anularea rezultatelor obținute la alegerile parlamentare, demers inadmisibil în raport cu procedurile stabilite pentru alegerile parlamentare și cu competențele Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum reies din H.G. nr. 1034/2024, precum și cu scopul urmărit prin formularea acestei cereri.

2.2. În ceea ce privește cererea contestatorului de anulare parțială a alegerilor, cu raportare la partidele B.. și C.., Înalta Curte constată că este inadmisibilă.

Astfel, alegerile nu pot fi anulate doar cu privire la anumite partide politice, întrucât un asemenea demers ar însemna practic anularea doar a rezultatelor obținute de respectivele partide sau formațiuni politice și păstrarea rezultatelor cu privire la ceilalți competitori electorali, respectiv excluderea acestor partide din alegeri.

Prin urmare, o asemenea solicitare este inadmisibilă, întrucât o eventuală anulare a unor alegeri nu poate privi decât pe toți competitorii electorali dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală, și nu doar anumite partide.

2.3. Cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale, Înalta Curte constată că este inadmisibilă.

Astfel, contestatorul a solicitat sesizarea Curtii Constituționale pentru încălcarea normelor constituționale privind rezultatul alegerilor parlamentare obținut de unii competitori prin fraudă electorala, având în vedere campania frauduloasă făcută de candidatul D., care a condus la anularea alegerilor prezidențiale.

Înalta Curte constată că instanțele judecătorești, inclusiv instanța supremă, pot sesiza Curtea Constituțională a României doar în condițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, respectiv cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate invocate de către părți ori de către instanță din oficiu în procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești.

Prin urmare, orice cerere formulată în afara acestui cadru legislativ este inadmisibilă, Înalta Curte neputând dispune sesizarea instanței de contencios constituțional cu alte solicitări în afara celei arătate mai sus.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, va admite excepția inadmisibilității, invocată de Ministerul Public; va respinge cererea formulată de contestatorul A. privind anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 1 decembrie 2024, cererea de anulare a alegerilor în mod parțial, cu raportare la partidele B.. și C.., precum și cererea de invalidare a alegerilor, ca inadmisibile.

De asemenea, pentru aceleași considerente, Înalta Curte va respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității, invocată de Ministerul Public.

Respinge cererea formulată de contestatorul A. privind anularea alegerilor parlamentare desfășurate la data de 1 decembrie 2024, cererea de anulare a alegerilor în mod parțial, cu raportare la partidele B.. și C.., precum și cererea de invalidare a alegerilor, ca inadmisibile.

Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.