ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5692/2024

Ședința publică din data de 3 decembrie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2023 la data de 21.11.2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări și Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Bistrița-Năsăud, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Ordinului MAI nr. 1501/2006 modificat prin Ordinul MAI nr. 120/2020 și, în subsidiar, obligarea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor Bistrița Năsăud să anuleze Decizia nr. II/F/15558 din 14.07.2023 prin care i-a fost respinsă solicitarea de a i se elibera o autorizație de circulație și a unui număr de înmatriculare a autovehiculelor.

Prin sentința civilă nr. 105 din 13 martie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, reprezentat legal prin Direcția generală juridică și pârâtul SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR BISTRIȚA-NĂSĂUD; a anulat în parte Ordinul MAI nr. 1501/2006, în sensul anulării condiției din cuprinsul art. 19 alin. (1) lit. b) referitoare la necesitatea existenței unui "volum de vânzări de cel puțin 60 de vehicule în ultimele 6 luni"; a obligat pârâtul SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR BISTRIȚA-NĂSĂUD la soluționarea pe fond a cererii de eliberare a unei autorizați de circulație pentru probe, fără condiția depunerii de copii de pe facturile fiscale de vânzare care să ateste un volum de vânzări de cel puțin 60 de vehicule în ultimele 6 luni; a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând, respingerea acțiunea reclamantei, ca nefondată.

În raport de dispozițiile Aert. 488(1) pct. 8 C. proc. civ. recurentul-pârât invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material în ceea ce privește aprecierea legalității Ordinului MAI nr. 1501/2006 față de care soluția recurată a fost în sensul admiterii acțiunii.

În esență se invocă nelegalitatea sentinței atacate arătându-se că prima instanță a încălcat și aplicat greșit dispozițiile art. 13 alin. 7 și art. 19 din O.U.G. nr. 195/2002.

Norma contestată, regăsită la art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.A.I nr. 1501/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul M.A.I nr. 120/2020 stabilește că: serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent potrivit alin. (2) autorizează pentru probe vehiculele care: (...)

b) se supun înmatriculării și se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienți, la cererea persoanelor juridice care dețin spațiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor și au un volum de vânzări de cel puțin 60 de vehicule în ultimele 6 luni.

Potrivit art. 13 alin. (7) din O.u.G. nr. 195/2002, pot beneficia de autorizații și numere pentru probe vehiculele care se supun înmatriculării și se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienți, la cererea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere.

Totodată, art. 19 din același act normativ prevede că procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulației provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În temeiul acestei dispoziții legale a fost emis Ordinul M.A.I nr. 1501/2006, act administrativ cu caracter normativ care are ca scop organizarea punerii în executare sau executarea dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 195/2002.

Prin sentința atacată se arată că în mod nelegal s-a apreciat că prin cerința impusă la art. 19 alin. 1 lit. b) din ordin se instituie o condiție de fond care determină o restrângere a beneficiarilor normei legale, fapt nepermis având în vedere natura juridică a ordinului contestat, act administrativ cu caracter normativ.

Se susține nelegalitatea interpretării raportat la textul din legislația primară respectiv dispozițiile art. 13 alin. 7 din O.U.G. nr. 195/2002 din care rezultă că legiuitorul creează posibilitatea persoanelor juridice de a obține autorizații și numere de probă și dă în competența ministerului afacerilor interne stabilirea procedurii necesare pentru a obține numerele de probă, acest tip de numere constituind o excepție de la regula înmatriculării autovehiculelor.

În opinia recurentului-pârât condiția anulată de prima instanță nu reprezintă o condiție de fond, care să adauge la prevederile legale, ci ține de procedură, fiind esențial ca atât solicitanții autorizațiilor, cât și autovehiculele pentru care se acordă să îndeplinească anumite condiții dat fiind regimul juridic al acestor numere și condițiile restrictive în care se acordă, prevederile O.U.G. nr. 195/2022.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul respingerii acțiunii ca nefondate și menținerea ca legală a dispoziției cuprinsă la art. 19 alin. 1 lit. b) din Ordinul MAI nr. 1501/2006.

La dosar intimata-pârâtă Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a formulat întâmpinare în care a arătat că prin sentința atacată s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei autorități în raport de obiect, iar această soluție nu formează obiect al recursului.

În ședința publică din 5. XI.2024 motivat Curtea a dispus rectificarea citativului, în sensul eliminării din citativ a intimatei – pârâte față de care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins cererea de acordare termen formulată de recurentul-pârât pentru a se depune la dosar un ordin nou emis de aceeași autoritate prin care a fost modificat ordinul cu caracter normativ contestat în prezenta cauză.

Analizând recursul declarat întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile unei încălcări sau aplicări greșite a normelor de drept material de către prima instanță în aprecierea legalității Ordinului MAI nr. 1501/2006 ca act administrativ cu caracter normativ emis în baza art. 19 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin sentința atacată s-a admis acțiunea formulată de intimata-reclamantă A. S.R.L. și s-a dispus anularea în parte a Ordinului MAI nr. 1501/2006 în sensul anulării condiției din cuprinsul art. 19 alin. 1 lit. b) referitor la necesitatea existenței unui "volum de vânzări de cel puțin 60 de vehicule în ultimele 6 luni" și în consecință a fost obligat pârâtul Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor la soluționarea pe fond a cererii de eliberare a unei autorizații de circulație pentru probe, fără condiția prevăzută la art. 19 alin. 1 lit. b) din Ordinul MAI nr. 1501/2006.

Curtea nu va reține ca fondate aspectele de nelegalitate invocate în recurs, acestea în esență vizând faptul că dispoziția anulată din ordinul cu caracter normativ contestat, este legală, nefiind contrară dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 195/2002.

Norma contestată, regăsită la art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.A.I nr. 1501/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul M.A.I nr. 120/2020 stabilește că: serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent potrivit alin. (2) autorizează pentru probe vehiculele care: (...)

b) se supun înmatriculării și se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienți, la cererea persoanelor juridice care dețin spațiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor și au un volum de vânzări de cel puțin 60 de vehicule în ultimele 6 luni.

Potrivit art. 13 alin. (7) din O.u.G. nr. 195/2002, pot beneficia de autorizații și numere pentru probe vehiculele care se supun înmatriculării și se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienți, la cererea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere.

Totodată, art. 19 din același act normativ prevede că procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulației provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În temeiul acestei dispoziții legale a fost emis Ordinul M.A.I nr. 1501/2006, act administrativ cu caracter normativ care are ca scop organizarea punerii în executare sau executarea dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 195/2002.

Curtea apreciază ca nefondat aspectul de nelegalitate privind interpretarea dată de instanța de fond cu privire la dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. b) din Ordinul MAI nr. 1501/2006.

În mod corect prima instanță a apreciat faptul că prin cerința impusă la art. 19 alin-(1) lit. b) din ordin se instituie o condiție de fond care determină o restrângere a beneficiilor normei legale, fapt nepermis având în vedere natura juridică a ordinului contestat și în consecință s-a dispus anularea acestei dispoziții care adaugă la lege.

Această condiție a numărului minim de autovehicule vândute indiferent de scopul adoptării ei, reprezintă o condiție de fond prin care sunt limitați beneficiarii facilităților respective care potrivit O.U.G. nr. 195/2002 sunt persoanele juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere și nu persoanele juridice care au un volum de vânzări de cel puțin 60 de vehicule în ultimele 6 luni.

În mod corect prima instanță a constatat că art. 13 alin. (7) din O.U.G. nr. 195/2002 nu cuprinde o asemenea cerință de fond privind volumul de vânzări, ci stipulează că pot beneficia de autorizații și numere pentru probe vehiculele care se supun înmatriculării și se comercializează în vederea efectuării probelor solicitate de clienți, la cererea peroanelor juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere.

În acord cu prima instanță Curtea reține că prin dispozițiile contestate de la art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordinul MAI nr. 1501/2006 au fost încălcate dispozițiile art. 3 și 4 din Legea nr. 24/20000 deoarece s-au reglementat condiții de fond și nu de procedură respectiv existența unui "volum de vânzări de cel puțin 60 de vehicule în ultimele 6 luni" contrar actului normativ cu forță juridică superioară, respectiv O.U.G. nr. 195/2002.

Curtea a analizat legalitatea sentinței atacate care a realizat legalitatea dispoziției contestate din Ordinul MAI nr. 1501/2006 în perioada în care a produs efecte juridice, fiind lipsit de relevanță că a fost adoptat Ordinul MAI nr. 181/2024, republicat la data soluționării recursului, prin care a fost abrogat ordinul contestat în prezenta cauză.

În mod legal în raport de soluția de anulare parțială a Ordinului MAI nr. 1501/2006 în sensul anulării condiției din cuprinsul art. 19 alin. (1) lit. b) a fost admisă cererea subsidiară a reclamantei-intimate și a fost obligat pârâtul-intimat Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor la soluționarea pe fond a cererii de eliberare a unei autorizații de circulație pentru probe, fără condiția depunerii de acte care să ateste un volum de vânzări de cel puțin 60 de vehicule în ultimele 6 luni.

Față de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală sentința instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței civile nr. 105 din 13 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 3 decembrie 2024.