ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5640/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești – secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 13 iunie 2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Ministrul Justiției și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, solicitând: - să se constate refuzul nejustificat de soluționare a cererii de primire în profesia de executor judecătoresc cu scutire de examen, depuse la data de 08.03.2023, anularea adreselor care materializează acest act administrativ asimilat, respectiv adresa MJ nr. x/24.05.2023 și a UNEJ nr. 694/02.05.2023; - obligarea pârâtului Ministrul Justiției la emiterea ordinului de numire a reclamantului în profesia de executor judecătoresc cu scutire de examen/concurs, în circumscripția uneia dintre judecătoriile indicate la secțiunea privind opțiunea principală și opțiunile secundare/subsidiare; - obligarea pârâtului Ministrul Justiției să dispună suspendarea din exercițiul funcției de executor judecătoresc, în temeiul dispozițiilor art. 17 și art. 25, coroborate cu prevederile art. 24 lit. b) și e) raportat la art. 42 lit. a) din Legea nr. 188/2000 (incompatibilitatea cu funcția de judecător), până la dispariția împrejurărilor care determină acest caz de suspendare, iar pârâta Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești să efectueze înscrierea corespunzătoare în Tabloul executorilor judecătorești incompatibili.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 122/F-CONT din 18 octombrie 2023, Curtea de Apel Pitești – secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministrul Justiției și Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 122/F-CONT din 18 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, iar în subsidiar, reținerea cauzei spre rejudecare, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Apărările formulate în cauză Intimații-pârâți Ministerul Justiției și Ministrul Justiției au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind legală.

Cererea de renunțare la judecata cauzei La data de 19 noiembrie 2024, recurentul-reclamant A. a depus la dosarul instanței de recurs o cerere de renunțare la judecata cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023, în temeiul dispozițiilor art. 406 și art. 409 alin. (2) C. proc. civ. La data de 25 noiembrie 2024, intimata-pârâtă Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a depus note de ședință prin care a învederat că este de acord cu cererea de renunțare la judecată și că nu are pretenții cu privire la cheltuieli de judecată. La data de 28 noiembrie 2024, intimații-pârâți Ministerul Justiției și Ministrul Justiției au depus note de ședință prin care au învederat că sunt de acord cu cererea de renunțare la judecată și au solicitat să se ia act de această manifestare de voință din partea recurentului-reclamant. II. Soluția instanței de recurs Potrivit art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.: "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă". Dispozițiile art. 406 alin. (5) și alin. (6) din C. proc. civ. reglementează situația formulării cererii de renunțare la judecată în căile de atac: "(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză. (6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă." Având în vedere că manifestarea de voință, în sensul renunțării la judecata cererii, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului-reclamant, care nu este supus cenzurii instanței de judecată, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., va lua act de renunțarea reclamantului A. la judecata cererii de chemare în judecată. Întrucât cererea de renunțare la judecată a fost formulată în calea de atac a recursului, Înalta Curte va face aplicarea art. 406 alin. (5) și alin. (6) din C. proc. civ. și va anula sentința civilă nr. 122/F-CONT din 18 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal.