ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4820/2024

Ședința publică din data de 25 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate a solicitat instanței anularea Raportului de evaluare nr. x/17.05.2022.

Curtea de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 177 din 12 aprilie 2023, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După prezentarea situației de fapt, în motivarea recursului se arată că hotărârea recurată a fost pronunțată cu încălcarea normelor de drept material reprezentate de art. 46 din Legea nr. 215/2001, de art. 75 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 393/2004, de art. 228 din Codul administrativ sau de art. 40 alin. (3) lit. a) din O.U.G. nr. 59/2000.

Așa cum a arătat și în fața instanței de fond, recurentul susține că esențial pentru activarea situației de conflict era să aibă posibilitatea să anticipeze că decizia luată de autoritatea publică generează fie un beneficiu, fie un dezavantaj angajatorului său.

Or, din maniera de desfășurare a lucrurilor în ședințele de consiliu local și din conținutul actului administrativ asupra căruia și-a exprimat votul, recurentul consideră că nu avea cum să anticipeze faptul că se va genera un beneficiu Ocolului Silvic Moldova Nouă.

Chiar dacă art. 1 din H.C.L. Moldova Nouă nr. 88/23.05.2019 stabilește că se aprobă alocarea sumei de 5000 de RON din bugetul local al Orașului Moldova Nouă pe anul 2019 în vederea achiziționării unor servicii de întocmire a dosarului tehnic pentru depunerea unor cereri de sprijin pentru accesarea unei scheme de ajutor de stat, în cuprinsul actului nu se indică faptul că angajatorul va realiza lucrările aprobate prin H.C.L. Cei 5.000 de RON au fost alocați "în vederea achiziționării serviciilor de întocmire a dosarului tehnic pentru depunerea cererii de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat", adică în scopul asigurării suportului bugetar al încheierii ulterioare a unui contract de achiziții publice cu un viitor prestator, neidentificat, respectiv neindividualizat în cuprinsul H.C.L. Moldova Noua nr. 88/23.05.2019.

Contrar celor reținute de către instanța de fond, recurentul-reclamant susține că în H.C.L Moldova Nouă nr. 88/23.05.2019 nu se stabilește în mod expres și nici măcar nu se sugerează că cei 5.000 de RON urmau să ajungă în bugetul Ocolului Silvic Moldova Nouă, la care acesta era angajat la data adoptării acestei hotărâri.

Consideră că, prin actul adoptat, în realitate s-a aprobat efectuarea unei achiziții directe în vederea contractării serviciilor necesare, neavând cum să fie încă individualizat beneficiarul viitorului contract.

Recurentul apreciază că aceleași concluzii pot fi reținute și în privința H.C.L. Moldova Nouă nr. 108/18.05.2020, deoarece nu s-a aflat în conflict de interese, în condițiile în care, prin acest act administrativ se aprobă valorificarea prin licitație publică, către diverși operatori economici, a unei cantități de 576 mc masă lemnoasă și, totodată, se aprobă un preț de pornire a licitației de 78 RON/mc.

Practic, prin faptul că a votat aprobarea acestei hotărâri, recurentul consideră că nu a produs vreun beneficiu clar cuantificat, direct și nemijlocit Ocolului Silvic Moldova Nouă, respectiv nu a făcut altceva decât să se aprobe cantitatea de masă lemnoasă ce urma a fi vândută celor interesați, prin licitație publică și la un preț de pornire, nu la unul ferm, predeterminat.

Mai mult decât atât, prețul de pornire este extras din alte documente și nu este stabilit de voința consilierilor locali, acesta fiind predeterminat.

Recurentul mai arată că prețul de pornire la licitație - de 78 de RON/mc - stabilit de art. 2 din H.C.L. Moldova Nouă nr. 108/18.05.2020, nu a depins de voința sa, ci de regulile de stabilire a acestui preț, fixate prin Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 715/2017.

Instanța de fond a dat curs susținerilor potrivit cărora s-ar fi aflat în conflict de interese și raportat la legislația silvică, dar judecătorul nu a făcut niciun fel de analiză în acest sens.

Contrar susținerilor pârâtei recurentul consideră că nu s-a aflat în conflict de interese nici prin subsemnarea Adreselor cu nr. 2217 și 2219/18.05.2020, emise de Ocolul Silvic Moldova Nouă, în condițiile în care Adresa cu nr. 2217 îmbracă forma unui Act de punere în valoare, întocmit potrivit regulilor stabilite prin Regulamentul aprobat prin H.G. cu nr. 715/2017, Adresa cu nr. 2219 cuprinde doar o propunere, respectiv o recomandare, de care Consiliul Local Moldova Nouă putea ține sau nu cont, cu ocazia adoptării Hotărârii nr. 108/18.05.2020, iar prin emiterea și asumarea Adreselor cu nr. 2217 și 2219/18.05.2020, nu a rezolvat o cerere, nu a luat o decizie și nici nu a participat la luarea unei decizii cu privire la o persoană juridică cu care are relații cu caracter patrimonial, astfel că - în speță -nu este îndeplinită condiția enunțată sub ipoteza normei "de incriminare" instituită prin art. 40 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.

Deși instanța de fond nu face niciun fel de interpretare a art. 40 alin. (3) lit. a) din O.U.G. nr. 59/2000, acesta se interpretează în sensul că un lucrător silvic se găsește în stare de conflict de interese numai dacă rezolvă o cerere, decide sau participă la luarea unei decizii, adoptată sau emisă de sau la nivelul ocolului silvic ori la cel al unei alte structuri apartenențe la Regia Națională a Pădurilor -Romsilva și nu la nivelul unei alte autorități publice, așa cum este cazul Consiliului Local al Orașului Moldova Noua.

Altfel spus, art. 40 alin. (3) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic nu acoperă și nici nu poate acoperi mai toate acele situații în care un angajat al unei direcții sau al unui ocol silvic, în calitatea sa de consilier local, se implica în luarea unei hotărâri de către consiliul local din care cel în cauză face parte.

În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În urma evaluării efectuate, s-a constatat elemente în sensul existenței unui conflict de interese în sarcina recurentului, întrucât acesta nu a respectat dispozițiile art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 75 și 77 din Legea nr. 393/2004 prin participarea la adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 88/23.05.2019, respectiv ale art. 228 din Codul administrativ prin participarea la adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 108/18.05.2020, hotărâri care privesc activitatea Ocolului Silvic Moldova Nouă (persoană juridică în cadrul căreia recurentul deținea, la momentul adoptării hotărârilor funcția de șef district, respectiv șef ocol).

Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea formulată de recurentul-reclamant împotriva raportului de evaluare, ca neîntemeiată, soluție pe care Înalta Curte o împărtășește.

Înalta Curte reține că nu pot fi primite criticile recurentului potrivit cărora, în privința adoptării H.C.L nr. 88/23.05.2019, acesta nu avea cum să anticipeze faptul că adoptarea acestei hotărâri ar putea genera un beneficiu Ocolului Silvic Moldova Nouă, motivat de faptul că, recurentul a avut cunoștință de ordinea de zi supusă dezbaterilor în ședința din data de 23.05.2019 și a avut acces la documentele menționate în preambulul proiectului de hotărâre, neputând susține că a votat adoptarea H.C.L. nr. 88/23.05.2019 necunoscând conținutul acestora.

Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut că nu se poate susține că recurentul nu avea cum să anticipeze că hotărârea supusă votului consilierilor locali ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru ocolul Silvic Moldova Nouă, entitate al cărui șef este.

În ceea ce privește conflictul de interese de natură administrativă, constatarea interesului personal de ordin administrativ nu este condiționată de existența unui beneficiu, a unui folos, ci sancțiunea intervine chiar și pentru simplul fapt al posibilității anticipării deciziei autorității.

Contrar criticilor recurentului, în ceea ce privește H.C.L. nr. 108/18.05.2020, corect s-a reținut că inițiativa hotărârii a aparținut primarului orașului Moldova Nouă, însă a fost determinată de adresa nr. x/18.05.2020 emisă de Ocolul Silvic Moldova Nouă, adresă ce a fost semnată de către recurent, ca și actul de punere în valoare - APV nr. 724, cât și fișa tehnică - economică.

Totodată, în mod corect instanța de fond a reținut că au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictelor de interese aplicabil personalului silvic, respectiv dispozițiile art. 40 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că, în cauză, corect s-a reținut că, și din perspectiva calității recurentului de personal silvic, ipoteza normei juridice este îndeplinită, deoarece prin APV- ui nr. 724 și prin adresa nr. x/18.05.2020, ambele semnate de recurent, s-a stabilit și propus spre aprobare atât volumul de masă lemnoasă de recoltat, cât și prețul de pornire la licitație pentru vânzarea acestuia, aceste aspecte privind în mod direct drepturile și interesele unității administrativ teritoriale orașul Moldova Nouă.

În ceea ce privește calitatea de ales local, corect instanța de fond a reținut că recurentului îi erau aplicabile prevederile art. 228 Cod Administrativ, iar adoptarea H.C.L. nr. 108/18.05.2020, a adus un folos material Ocolului Silvic, la care acesta avea calitatea de angajat, între orașul Moldova Nouă și Ocolul Silvic fiind încheiat un contract de administrare.

Nu pot fi primite criticile recurentului potrivit cărora conflictul de interese nu ar putea fi reținut, deoarece nici un beneficiu nu a fost adus Ocolului Silvic, motivat de faptul că, simpla posibilitate ca respectiva hotărâre a consiliului local să fie adoptată fără existența garanțiilor de obiectivitate și imparțialitate din partea consilierului local care votează, generează încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

Înalta Curte apreciază că având în vedere dubla sa calitate, precum și regimul juridic al raportului dintre orașul Moldova Nouă, unde are calitatea de ales local și Ocolul Silvic Moldova Nouă, unde are calitatea de șef de ocol, recurentul putea și trebuia să constate că participarea sa la adoptarea hotărârii din data de 18.05.2020 ar putea genera consecințe ce se circumscriu unui avantaj sau dezavantaj pentru angajatorul său, Ocolul Silvic și, implicit, pentru sine, în calitatea sa de conducător al acestei entități.

Prin urmare, temeinic și legal s-a reținut că recurentul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, iar aspectele privitoare la acest fapt au fost corect reținute de Agenția Națională de Integritate, iar raportul de evaluare este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, nefiind identificate motive pentru anularea acestuia, atât sub aspectul legalității cât și a temeiniciei.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 177 din 12 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.