ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4689/2024

Ședința publică din data de 22 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați – secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024 reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Cudalbi, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 906 alin. (2) C. proc. civ., a solicitat următoarele:

- Aplicarea în sarcina pârâtei a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei S.C. B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție publică;

- Obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 de RON pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei S.C. B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție publică.

- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 163/2024 din 03 iunie 2024, Curtea de Apel Galați – secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, în complet format din trei judecători, a respins atât cererea în contencios administrativ și fiscal, având ca obiect alte cereri în materia achizițiilor publice/amendă pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești referitoare la plângerea formulată de petenta A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2664/C3/2884 din 13 noiembrie 2023 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în contradictoriu cu intimata autoritate contractantă Comuna Cudalbi, cât și cererea pârâtei Comuna Cudalbi, privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 163/2024 din 03 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Galați – secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., și, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza pe fond să se admită cererea de chemare în judecată și, în consecință, să se dispună aplicarea în sarcina pârâtei a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la efecutarea obligației de a face constând în reluarea procedurii de atribuire la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție publică; obligarea pârâtei la plata în favoarea subscrisei a sumei de 1.000 de RON pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației de a face constând reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție publică.

În dezvoltarea criticilor sale a susținut recurenta că interpretarea dată de către Curtea de Apel Galați prevederilor art. 58-58

2

din Legea nr. 101/2016 nu este legală prin raportare la scopul edictării acestor norme și al interesului general, fiind totodată contrară interpretării sistematice a Legii nr. 101/2016.

Consideră recurenta că, în primul rând, textele de lege trebuie interpretate sistematic.

Analizând art. 58-582 din Legea nr. 101/2016 coroborat, se va putea constata că regula în ipoteza unor încălcări ale legislației relevante o constituie nulitatea contractului de achiziție publică» iar excepția este reprezentantă de menținerea acestuia. Astfel, atunci când interesul general o impune, contractul de achiziție publică va fi menținut, putând fi aplicate remediile alternative prevăzute de art. 58 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. în prezenta cauză, instanța de judecată a statuat în favoarea anulării, iar nu a menținerii contractului. De vreme ce menținerea contractului de achiziție xpublică reprezintă excepția, aceasta este de strictă interpretare' și aplicare, fiind necesară dovedirea existenței unor motive imperative de interes general, ceea ce nu este cazul în speța dedusă judecății.

În oricare dintre situațiile de mai sus, partea prejudiciată are dreptul la repararea tuturor daunelor putând solicita despăgubiri. Art. 58 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 întărește această regulă, de altfel concordantă cu principiul general reglementat în acest sens de C. civ. privind răspunderea pentru prejudiciile produse.

Astfel, chiar dacă a fost încheiat contractul de achiziție publică înainte de soluționarea plângerii, acesta poate fi anulat, în prezenta cauză fiind anulat prin Decizia nr. 40/30.01.2024, deoarece contractul de achiziție publică reprezintă un act subsecvent Adresei de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. x/03.10.2023 și Raportului Procedurii de Atribuire nr. x/03.10.2023, ambele anulate. Prin soluționarea plângerii, decizia CNSC a fost modificată, astfel încât această decizie nu mai poate fundamenta o încheiere legală a contractului de achiziție C..

Potrivit art. 28 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, în situația în care se formulează plângere împotriva deciziei Consiliului, autoritatea contractantă are dreptul de a suspenda ducerea ei la îndeplinire și/sau procedura de atribuire până comunicarea de către instanță a hotărârii de soluționare a plângerii. Cu alte cuvinte, prin continuarea procedurii, autoritatea contractantă și B. S.R.L. au încheiat contractul de achiziție publică asumându-și riscul ca procedura să fie desființată prin admiterea plângerii și pe cale de consecință vor suporta efectele anulării, respectiv repunerea în situația anterioară.

Recurenta subliniază faptul că în nicio apărare formulată intimata nu a solicitat menținerea contractului de achiziție publică și nici nu a indicat vreun motiv de interes general pentru care acesta să fie menținut. Interesul general în cauză este dat de anularea contractului, iar nu menținerea acestuia, deoarece prin menținerea contractului sunt afectați utilizatorii calculatoarelor, respectiv elevii și profesorii, care nu pot beneficia de calitatea corespunzătoare în cadrul procesului de instruire și educare. Altfel spus, interesul general impune fără doar și poate anularea contractului de achiziție publică încheiat cu B., repunerea părților în situația anterioară și reluarea procedurii pentru asigurarea în mod optim a dreptului la educație prin furnizarea unor calculatoare de calitate.

Dacă art. 582 din Legea nr. 101/2016 ar reglementa imposibilitatea anulării contractului de achiziție publică, astfel cum reține Curtea de Apel Galați, atunci care mai este scopul reglementărilor din art. 58 din aceeași lege? Pentru a se putea anula contractul de achiziție publică, mai înainte, în mod evident, acesta a fost încheiat. Art. 58 din Legea nr. 101/2016 prevede în mod expres că în urma anulării intervine repunerea părților în situația anterioară. Prin urmare, dacă s-ar accepta interpretarea dată de Curtea de Apel Galați, ar însemna să fie lipsit de conținut art. 58 din Legea nr. 101/2016, iar legea trebuie interpretată în sensul producerii de efecte juridice. Această prevedere legală arată de fapt că indiferent dacă autoritatea contractantă a încheiat contractul de achiziție publică respectând decizia CNSC (ulterior modificată), aceasta va suporta prejudiciile pe care le-a produs participanților la procedură. Astfel, B. S.R.L. are interesul de a se prevala de această prevedere, ca urmare a desființării contractului de achiziție publică, putând solicita autorității contractante reparare daunelor suportate.

Invocând și doctrina, respectiv D., Remedii și cai de atac în domeniul achizițiilor publice, Editura Hamangiu, 2019, pag. 839, recurenta susține că nu există niciun dubiu că există posibilitatea anulării contractului de achiziție publică și repunerii în situația anterioară, art. 58 din Legea nr. 101/2016 pfevăzând acest remediu în mod expres și ca regulă. Această soluție a fost adoptată și de către Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2023 prin pronunțarea Deciziei definitive nr. 40/30.01.2024 prin care s-a dispus, pe de o parte, anularea Adresei de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. x/03.10.2023, a Raportului Procedurii de Atribuire nr. x/03.10.2023 și a actelor subsecvente ale Autorității contractante, deci inclusiv a contractului de achiziție publică, iar pe de altă parte s-a stabilit în sarcina intimatei obligația de reluare a procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție, obligație de a face neexecutată până în prezent și pentru care am demarat acest demers. Ca efect al nulității raportului procedurii de atribuire, în mod evident nu poate fi considerat valabil contractul de achiziție încheiat în temeiul acestuia.

Prin hotărârea atacată prin prezentul recurs, Curtea de Apel Galați a încălcat în acest fel și autoritatea de lucru judecat a Deciziei definitive nr. 40/30.01.2024. Astfel, nu numai că a respins cererea de chemare în judecată interpretând greșit art. 582 din Legea nr. 101/2016, considerând că, odată încheiat contractul de achiziție publică, remediul nu poate consta în anularea acestuia, ci exclusiv în obținerea de despăgubiri, dar a încălcat autoritatea de lucru judecat a Deciziei definitive nr. 40/30.01.2024, statuând în mod contradictoriu dispozitivului acesteia.

Atunci când a pronunțat decizia nr. 40/30.01.2024 Curtea de Apel Galați cunoștea că între autoritatea contractantă și societatea B. S.R.L. se încheiase deja contractul de achiziție publică și a dispus anularea acestuia (ca act subsecvent) și reluarea procedurii. Aceste statuări ale instanței de judecată trebuie puse în aplicare pentru că altfel hotărârea judecătorească nu ar produce efectele pe care le prevede dispozitivul său.

Susține recurenta că, în acest stadiu procesual, instanța de judecată nici măcar nu avea posibilitatea legală de a pune în discuție anularea contractului de achiziție publică, de vreme ce exista deja o soluție cu privire la această chestiune juridică. Este tranșată în mod definitiv anularea, iar ca urmare a anulării contractului de achiziție publică a fost stabilită obligația de reluare a procedurii în sarcina intimatei și pe care aceasta refuză să o execute. Cum se poate aduce la îndeplinire măsura dispusă de Curtea de Apel Galați potrivit cu care "obligă autoritatea contractantă la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei S.C. B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție" dacă autoritatea contractantă refuză pur și simplu să se conformeze, iar noua instanță de judecată sesizată de subscrisa respinge cererea de chemare ca neîntemeiată?! Măsura dispusă de Curtea de Apel Galați prin decizia nr. 40/30.01.2024 este obligatorie, iar nu facultativă.

În continuare, recurenta solicită, pe fondul cauzei, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, respectiv intimata autoritate contractantă nu a executat de bunăvoie și fără nicio justificare obligația intuitu personae de a relua procedura de atribuire stabilită în sarcina sa de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal prin Decizia definitivă nr. 40/30.01.2024 în termenul de 30 de zile de la pronunțarea acesteia.

Incidența art. 906 alin. (2) C. proc. civ. este justificată prin faptul că obligația de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție publică nu este evaluabilă în bani. În cauză se impune aplicarea penalității în cuantumul maximal având în vedere calitatea de instituție publică a intimatei față de care este inadmisibilă nerespectarea aplicării legii și nerespectarea hotărârilor judecătorești, valoarea contractului de achiziție publică, precum și consecințele asupra subscrisei generate de conduita nelegală a intimatei UAT Cudalbi.

Reaua-credință a intimatei este evidentă. Autoritatea contractantă refuză în mod vădit executarea unei obligații statuate în sarcina sa de instanța de judecată, în mod nejustificat. Nu i-a comunicat niciun motiv pentru care nu a executat obligația de a face, tocmai pentru că nu există niciun motiv justificat de refuz.

Reaua-credință este întărită de faptul că în speță contractul de achiziție publică a fost încheiat la data de 20.11.2023, adică exact la data în care a fost comunicată decizia CNSC către intimată (ANEXA NR. 1). Această încheiere rapidă a contractului, coroborată cu nesuspendarea procedurii până Ia soluționarea plângerii și lipsa oricărei solicitări de menținere a contractului încheiat pentru existența unor motive de interes general în cadrul dosarului având ca obiect plângerea, arată că scopul autorității nu era de a asigura elevilor și profesorilor cele mai bune calculatoare potrivit criteriilor stabilite, ci de a încheia cu orice preț contractul exclusiv cu B.. Potrivit" art, 28 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, "în situația în care se formulează plângere împotriva deciziei Consiliului, autoritatea contractantă are dreptul de a suspenda ducerea, ei la îndeplinire și/sau procedura de atribuire până la comunicarea de către instanță a hotărârii de soluționare a plângerii".

În final susține recurenta – reclamantă că, acceptarea punctului de vedere al instanței de fond ar conduce la consecințe juridice inacceptabile. Astfel, după respingerea plângerii de către CNSC, autoritatea contractantă ar încheia imediat contractul de achiziție publică fiind sigură că acest contract nu se mai poate anula, Societatea care ar fi trebuit să câștige licitația rămâne cu produsele pe stoc (produse pe care deja le-a plătit, cum este și cazul subscrisei recurente) și poate solicita exclusiv repararea prejudiciului în condițiile restrictive prevăzute de lege. Autoritatea contractanta ar fi încurajata să încheie contractul cu. încălcarea legii pentru a favoriza un anumit participant la licitație, pe care îl agreează. Or, orice autoritate contractantă trebuie să știe foarte clar că dacă instanța de judecată constată încălcarea legii, regula este aceea că acel contract se desființează, iar procedura de achiziție trebuie reluată.

Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Comuna Cudalbi a combătut criticile recurentei –reclamante în cadrul unei întâmpinări, solicitând respingerea recursului acesteia, ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței de fond, ca legală și temeinică.

Intimata subliniază faptul că recurenta contestatoare nu a solicitat nici în fața instanței suspendarea procedurii de atribuire în temeiul art. 33 din Legea 101/2016 și totodată, nu a solicitat anularea contractului de atribuire ce a fost încheiat între autoritatea contractantă și ofertantul câștigător (deși acesta era deja încheiat la momentul formulării acțiunii, aspect cunoscut de către recurent - reclamantă).

Totodată, intimata invocă inadmisibilitatea argumentelor invocate pentru oară în fața instanței de fond.

Sub un prim aspect, sublinază faptul că incidența art. 58

2

din Legea nr. 101/2016 nu a fost pusă în discuția contradictorie a părților, astfel încât instanța să o analizeze și să se pronunțe asupra ei, oferind totodată intimatei ocazia de a pune concluzii cu privire la incidența sa.

Astfel, deși recurenta afirmă nerespectarea acestor dispoziții legale în susținerea încadrării în motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., instanța de recurs nu poate analiza faptul că instanța de fond ar fi interpretat în mod greșit dispozițiile art. 58

2

din Legea nr. 101/2016 și ar fi dispus în mod nelegal remediile alternative prevăzute de acest text legal și aceste aspecte nu pot face obiectul analizei instanței la acest moment procesual, întrucât recurenta nu Ie-a invocat în niciunul dintre actele sale procedurale din etapa fondului.

În pofida faptului că recurenta nu a înțeles să invoce aceste dispoziții legale în cuprinsul cererii introductive sau răspunsului la întâmpinare (cererea fiind întemeiată pe prevederile art. 24 alin, 3 din Legea nr. 554/2004 și art. 906 alin. (2) C. proc. civ.) în mod paradoxal reproșează instanței de fond modul greșit în care aceasta ar fi soluționat cauza prin raportare la art. 58

2

din Legea nr. 101/2016, deși abia la acest moment procesual a înțeles să ÎI invoce.

Or, susține intimata că acest argument nu poate fi primit și analizat la acest moment procesual, inadmisibilitatea argumentelor noi în recurs fiind prevăzută expres de dispozițiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., fiind o consecință a caracterului nedevolutiv al recursului (ceea ce semnifică că în recurs "nu se judecă din nou pricina, ci se judecă hotărârea").

Solicită astfel ca instanța să respingă argumentele recurentei întemeiate pe dispozițiile art. 58

2

Legea nr. 101/2016, întrucât nu au făcut obiectul dezbaterilor din etapa fondului, în considerarea faptului că, în conformitate cu prevederile art. 478 C. proc. civ., care reglementează limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a supus judecății la prima instanță și art. 488 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt permise critici cu privire la aspecte asupra cărora prima instanță nici măcar nu avea posibilitatea a se pronunța, nefiind invocate în fața acesteia.

Prin urmare, susține intimata că aceste argumente noi aduse direct în faza recursului nu pot fi sub nicio formă invocate pentru prima oară la acest moment procesual, atâta vreme cât nu au făcut obiectul dezbaterilor în fond.

Mai susține intimata și netemeinicia recursului, arătând că instanța de fond a apreciat în mod corect neîntrunirea condițiilor pentru angajarea răspunderii sale.

Procedura de soluționare a recursului

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

Prin Rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 05.09.2024, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 22.10.2024, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, din oficiu, în temeiul art. 489 alin. (3) C. proc. civ. a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și a reținut cauza pentru a se pronunța asupra sa luând act de concluziile orale formulate de reprezentanții ambelor părți pe acest aspect.

Soluția și considerentele instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, cu prioritate în raport de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., în limitele și pentru considentele în continuare arătate:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, iar potrivit art. 176 pct. 4 din același act normativ, nulitatea actului de procedură este necondiționată de existența unei vătămări, în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la compunerea instanței.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/2023, petenta S.C. A. S.R.L., în temeiul dispozițiilor art. 29 și urm din Legea nr. 101/2016, în contradictoriu cu Comuna Cudalbi, în calitate de autoritatea contractantă, a formulat plângere împotriva Deciziei CNSC nr. 2664/C3/2884/13.11.2023, prin care a solicitat:

Prin decizia civilă nr. 40/30.01.2024 Curtea de Apel Galați a admis plângerea formulată de petenta A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2664/C3/2884 din 13 noiembrie 2023 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în contradictoriu cu intimata autoritate contractantă Comuna Cudalbi și intimata S.C. B.. A modificat, în tot, Decizia nr. 2664/C3/2884/13.11.2023 pronunțată de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, a admis contestația și a anulat adresa de Comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. x/03.10.2023, Raportul Procedurii de Atribuire nr. x/03.10.2023 și actele subsecvente ale Autorității contractante, obligând autoritatea contractantă la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei S.C. B., și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achizitie. A obligat autoritatea contractantă Comuna Cudalbi la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7.700 RON către petenta S.C. A. S.R.L..

Prin cererea ce face obiectul judecății de față, înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/2024 reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Cudalbi, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 906 alin. (2) C. proc. civ., a solicitat următoarele:

- Aplicarea în sarcina pârâtei a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei S.C. B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție publică;

- Obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 de RON pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației de a face constând în reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității, prin reevaluarea ofertei S.C. B. și continuarea procesului de evaluare a ofertelor și atribuirea contractului de achiziție publică.

Instanța de fond – Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal, în complet format din 3 judecători, a respins cererea formulată de petenta A. S.R.L., reținând că încheierea contractului de achiziție publică anterior soluționării plângerii formulată împotriva deciziei CNSC nu poate fi considerată contrară legii sau ca rezultat al unui comportament culpabil al autorității.

Reținând ca fiind incidente în cauză dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, astfel cum au fost modificate prin O.G. nr. 3/2021, act normativ care a modificat, în consecință și textul art. 58

2

din lege, a apreciat prima instanță că remediul este exclusiv acela al unor eventuale daune-interese care ar putea fi stabilite de către instanța de judecată tocmai în considerarea lipsei culpei autorității contractante, intenția legiuitorului fiind aceea de a salvgarda, prin intermediul normei introduse prin O.G. nr. 3/2021, contractul încheiat cu respectarea deciziei Consiliului sau a hotărârii de soluționare în primă instanță a contestației.

Or, reclamanta nu a înțeles să se folosească de procedura specială a suspendării procedurii de atribuire, astfel încât Curtea reține că nu exista niciun impediment legal pentru pârâtă pentru a parcurge procedura și a proceda la atribuirea contractului.

Constatând că procedura a fost finalizată prin încheierea contractului de achiziție publică cu respectarea obligațiilor stabilite prin art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, că prestațiile asumate prin acest contract au fost executate, că legea stabilește remedii pentru situația modificării deciziei CNSC de menținere a rezultatului procedurii, a concluzionat instanța de fond că neexecutarea în natură a obligației stabilită prin decizia civilă nr. 40/30.01.2024 a Curții de Apel Galați nu este una culpabilă, fiind justificată în mod obiectiv de împrejurările invocate de pârâtă.

În consecință, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile reglementate de prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004, instanța a respins cererea petentei, ca neîntemeiată.

Înalta Curte amintește că la termenul de judecată din 22 octombrie 2024 a invocat din oficiu motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., conform căruia casarea unor hotărâri se poate cere când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale.

Pentru invocarea acestui motiv de recurs instanța a avut în vedere împrejurarea că cererea de chemare în judecată întemeiată pe disp. art. 24 din Legea nr. 554/2004 a fost soluționată de un complet format din trei judecători și nu de un complet format dintr-un singur judecător.

Înalta Curte apreciază că litigiul având ca obiect o cerere întemeiată pe disp. art. 24 din Legea nr. 554/2004 este un litigiu care se soluționează în primă instanță de un complet format dintr-un singur judecător.

Înalta Curte are în vedere faptul că, pentru soluționarea unei cereri de chemare în judecată întemeiate pe disp. art. 24 din Legea nr. 554/2004, instanța are de verificat îndeplinirea condițiilor reglementate de acest text de lege pentru a stabili dacă se justifică aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate, respectiv acordarea penalităților, în condițiile art. 906 din C. proc. civ.

Verificarea îndeplinirii acestor condiții nu presupune deținerea unei specializări în materia achizițiilor publice atunci când se pune problema neexecutării unei hotărâri judecătorești pronunțate în materia achizițiilor publice sau a unei decizii a CNSC, aceleași condiții fiind reglementate de art. 24 din Legea nr. 554/2004, indiferent că este vorba despre stabilirea unei obligații printr-o hotărâre pronunțată în litigii de contencios administrativ, de contencios financiar fiscal, de achiziții publice sau în alte litigii de competența instanțelor de contencios administrativ.

Pe cale de consecință, reținând aplicabilitatea în cauză a prevederilor Legii nr. 554/2004, Înalta Curte are în vedere și prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, potrivit cărora: "(1) Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.", coroborate cu cele ale art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prin urmare, prezenta cauză trebuia soluționată de un complet de judecată format dintr-un singur judecător și nu de un complet format din 3 judecători, compunere cerută de lege (art. 32 alin. (4) din Legea nr. 101/2016) în cazul soluționării plângerii împotriva deciziei CNSC, astfel că este incident motivul de casare de ordine publică invocat din oficiu de instanța de control judiciar, motiv de casare care conduce, potrivit art. 176 pct. 4 C. proc. civ., la desființarea actului de procedură, respectiv la casarea sentinței recurate și la restituirea cauzei la fond pentru a fi judecată în complet legal compus dintr-un singur judecător.

Reținând, așadar, ca fiind incident acest motiv de recurs, cu consecința casării hotărârii recurate, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea criticilor recurentei – reclamante, ce vizează încălcarea autorității de lucru judecat și aplicarea greșită a normelor de drept material, subsumate motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 și 8 C. proc. civ., aceste aspecte urmând a fi avute în vedere de instanța de fond la rejudecarea cauzei.

Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente, constatând incidența cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., în temeiul art. 489 alin. (2) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. Înalta Curte va admite recursul formulat de reclamanta A. S.R.L., va casa sentința civilă recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare în compunere legal constituită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 163/2024 din data de 3 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă recurată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare în compunere legal constituită.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 octombrie 2024.