ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4684/2024

Ședința publică din data de 22 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 29.06.2022, sub număr de dosar x/2022 reclamantul MUNICIPIUL SATU MARE – prin Primar, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională Pentru Resurse Minerale a solicitat:

- anularea în tot a Ordinului Președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 3/06.01.2022 pentru aprobarea licenței de concesionare pentru exploatare;

- anularea Licenței nr. x/2016 privind exploatarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Nord-Est Satu Mare, județul Satu Mare, încheiat între pârâtă, în calitate de concedent și A. S.R.L., în calitate de concesionar

Hotărârea ce face obiectul controlului judiciar dedus judecății

Prin încheierea de ședință din data de 17 noiembrie 2023, Curtea de Apel București– secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata privind cererea formulată de reclamantul Municipiul Satu Mare, prin Primar în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Resurse Minerale și A. S.R.L., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de ședință din data de 17 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București– secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a promovat recurs reclamantul Municipiul Satu Mare, prin Primar și, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și respingerea suspendării judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În dezvoltarea recursului, recurentul susține că, înțelege să critice încheierea recurată prin prisma prev. art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.. deoarece aceasta cuprinde motive străine de natura cauzei, fiind contradictorie și dată cu încălcarea și cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

Consideră că aceasta este incorectă, nelegală și nu reflectă analiza întregului cadru procesual, din perspectiva și cu respectarea drepturilor și intereselor fiecăruia dintre participanții în proces, fiind dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii.

Susține recurentul că, astfel cum a arătat și în fața instanței de fond, nu sunt îndeplinite în mod cumulativ cerințele de la art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., deoarece soluționarea prezentei cauze nu depinde de soluția ce se va pronunța în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Satu Mare, care are ca obiect reziliere contract.

Cele două dosare pot fi soluționate în paralel, cu atât mai mult cu cât S.C. A. S.R.L. a arătat în mod cert faptul că nu mai dorește continuarea activității de exploatare a licenței pentru ștrandul din municipiul Satu Mare.

Concesionarul (titularul licenței de exploatare contestată) este cel care a comunicat municipalității că nu va deschide ștrandul, din motive financiare și nu mai exploatează obiectul investițional pentru care a fost încheiată concesiunea, ceea ce a determinat vătămarea interesului public prin privarea cetățenilor municipiului si nu numai, de accesul la o bază de agrement (a se vedea adresa nr. x/04.05.2021 de la dosarul cauzei).

Prin adresele nr. x/09.07.2021 și y/03.11.2021 a solicitat pârâtei a nu da curs aprobării Licenței în cauză, însă acestea au rămas fără răspuns.

Actele administrative nu au intrat în circuitul civil și nu au produs niciun efect juridic, fiind astfel posibilă revocarea acestora. Actele contestate privesc drepturi care nu pot fi tranzacționate, motiv pentru care nu se poate vorbi despre efectul intrării în circuitul civil.

Pe de altă parte, mai susține recurentul că, din informațiile obținute de pe portalul instanțelor judecătorești reiese că societatea se află în procedura falimentului și în această situație sunt incidente prevederile art. 33 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003: "Autoritatea competentă suspendă licența/permisul când constată că:...b) titularul este supus procedurii reorganizării judiciare și/sau a falimentului".

Așadar, titularul licenței nu mai execută activitățile prevăzute în licență și nu mai folosește sursa de apă geotermală.

Mai mult, așa cum subliniază și pârâta și cum prevede art. 22 din Legea nr. 85/2002:

"(1) începerea activităților miniere prevăzute în licență se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în termen de până Ia 360 de zile de Ia intrarea în vigoare a licenței, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente:

a) dovada plății taxei pe activitatea minieră;

b) dovada constituirii garanției financiare pentru refacerea mediului;

c) certificatul de atestare fiscală, din care să rezulte că titularul licenței nu înregistrează obligații restante față de bugetul de stat;

d) acord/autorizație de mediu;

e) pentru explorare - avizul autorității competente pentru programul anual de lucrări; pentru exploatare - avizul autorității competente pentru programul anual de exploatare;

f) acordul proprietarului sau administratorului terenului privind accesul Ia suprafețele necesare executării activității miniere prevăzute în programul anual de exploatare.

(2) Autorizarea începerii activităților miniere se face de către autoritatea competentă, în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor prevăzute la alin. (1)."

Or, raportat la cele expuse mai sus, consideră recurentul ca fiind evident faptul că nu este îndeplinită cerința de la art. 22 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 85/2002.

Astfel, instanța de judecată_se poate pronunța pe cererea cu care a fost învestită independent de soluția care se va pronunța în dosarul cu nr. x/2021, deoarece niciuna dintre părți nu mai dorește continuarea activității în zona ștrandului, astfel încât nu se mai justifică un interes în vreo activitate minieră, de exploatare a resurselor de apă geotermală_în_zonă.

Dacă, la un moment dat A. S.R.L. va dori să continue exploatarea ștrandului, va putea să reia întreaga procedură pentru începerea activității miniere prevăzute în licență, în ipoteza în care se va admite cererea de chemare în judecată și se va dispune anularea în toț a Ordinului Președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 3/06.01.2022 pentru aprobarea licenței de concesionare pentru exploatare și anularea Licenței nr. x/2016 privind exploatarea resurselor de apă geojermajă din_B., județul Satu Mare încheiat între instituția pârâtă, în calitate de concedent, și A. S.R.L., în calitate .de concesionar.

Apărările formulate în cauză

Intimata– pârâtă A. S.R.L. a formulat apărări împotriva recursului promovat de recurentul – reclamant, în cadrul unei întâmpinări și, invocând excepția nulității recursului, a solicitat anularea acestuia, ca nemotivat sau respingerea, ca nefondat.

În susținerea excepției nulității, intimata a invocat faptul că recurentul – reclamant nu arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, ci se limitează să învedereze argumentele susținute la fondul cauzei cu privire la suspendare.

Astfel, având în vedere că nu se arată care sunt criticile de nelegalitate ale hotărârii atacate și nu pot fi identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ. intimata consideră că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Pe fondul cauzei, intimata arată că în mod corect Curtea de Apel a dispus suspendarea judecății în prezenta cauză până la soluționarea dosarului nr. x/2021, de a cărui soluționare, în mod definitiv, depinde dezlegarea prezentei cauze.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul – reclamant Municipiul Satu Mare prin Primar a combătut apărările intimatei – pârâte A. S.R.L. din cuprinsul întâmpinării, printr-un Răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției nulității recursului, dar și admiterea recursului său, cu consecința casării încheierii atacate și respingerea suspendării judecării cauzei, în temeiul prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Satu Mare.

Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului din data de 28.06.2024 s-a fixat primul termen pentru soluționarea recursului la data de 22.10.2024, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, după soluționarea cu prioritate a excepției nulității, invocată de intimata –pârâtă A. S.R.L., în insolvență, prin administrator judiciar provizoriu C., în sensul respingerii acesteia, pentru considerentele arătate în practicaua prezentei hotărâri, luând act de concluziile formulate pe fondul recursului de reprezentanții celor două părți prezente în ședința publică de față, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise și a reținut dosarul spre soluționare asupra cererii de recurs ce face obiectul pricinii deduse judecății.

Soluția și considerentele instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și încheierea recurată, prin raportare la criticile formulate, dar și la normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul formulat de recurentul - reclamant Municipiul Satu Mare prin Primar este fondat, urmând a fi admis, pentru motivele arătate în continuare:

Argumentele de fapt și de drept relevante.

Cât privește contextul factual al cauzei, Înalta Curte reține că prin încheierea din data de 17 noiembrie 2023 Curtea de Apel București a dispus, în baza dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei formulate de reclamantul Municipiul Satu Mare, prin Primar, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională pentru Resurse Minerale și A. S.R.L., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prezenta acțiune este concepută ca o acțiune îndreptată împotriva refuzului nejustificat al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale de a anula Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale pentru aprobarea licenței de concesionare pentru exploatarea și Licența nr. x/2016 privind exploatarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Nord-Est Satu Mare, refuz materializat în răspunsul nr. x/26.05.2022.

Dat fiind faptul că unul dintre motivele cererii de revocare a ordinului și a licenței îl reprezintă neexecutarea obligațiilor contractuale asumate de concesionar, judecătorul fondului a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 31 rap la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, conform cărora "Autoritatea competența anulează licenta/permisul titularului sancționat contraventional, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, când constata ca: a) titularul nu își îndeplinește obligațiile asumate cu privire la autorizarea și termenul privind începerea activităților miniere;(…)".

Or, chiar în condițiile unui pact comisoriu de gradul IV, existența unei neexecutări culpabile, validitatea pactului comisoriu și corecta sa aplicare, pot fi tranșate doar de o instanță de judecată, respectiv de instanța învestită cu soluționarea dosarului nr. x/2021

Astfel, pornind de la considerentele arătate și apreciind că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluția pe care o va pronunța instanța învestită cu dosarul nr. x/2021, a considerat că se impune suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021

Împotriva acestei încheieri a exercitat recurs reclamantul Municipiul Satu Mare prin Primar, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În prealabil, în ceea ce privește motivele de recurs formulate, Înalta Curte reține, ca o primă observație, că recurentul – reclamant nu și-a prezentat criticile separat pe fiecare motiv de recurs invocat ci, doar a prezentat în bloc criticile formulate împotriva încheierii recurate, susținând în esență neîndeplinirea condițiilor prevăzut de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecata prezentei cauze nedepinzând de soluția ce se va da în dosarul nr. x/2021.

Astfel, se constată că recurentul-reclamant deși a invocat atât dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., cât și dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din același act normativ, susținând că încheierea cuprinde motive străine de natura cauzei, fiind contradictorie, nu a expus în concret care sunt considerentele instanței de fond apreciate ca fiind contradictorii, ori motivele străine de natura cauzei inserate în hotărârea ce face obiectul controlului judecătoresc de față, astfel că încheierea atacată urmează a fi analizată doar din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., dat fiind faptul că normele de drept ce reglementează suspendarea judecății cauzei se subsumează regulilor de procedură, edictate în vederea unei bune administrări a justiției, fără legătură cu normele de drept substanțial, care reprezintă cauza juridică a fiecărei cereri ce justifică demersul judiciar.

Aceasta întrucât textul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se referă fie la nesocotirea unei norme de drept material, fie la interpretarea ei eronată, în sensul că instanța a dat o greșită interpretare a acesteia sau faptele au fost reținute greșit în raport de exigențele textului de lege și, de asemenea, prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale.

În egală măsură, în doctrină și în jurisprudența recentă s-a statuat că sub imperiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se pot include mai multe neregularități de ordin procedural săvârșite de instanță, altele decât cele menționate la pct. 1-4 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți, nesemnarea cererii reconvenționale, aplicarea greșită a unor reguli de procedură, precum și încălcarea unor principii ale procesului civil, altele decât cele care sunt sancționate prin celelalte motive de recurs, cum ar fi dreptul la apărare, dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, dreptul de acces la justiție, nesocotirea principiului publicității ședinței de judecată, principiul oralității sau al contradictorialității, inclusiv principiul disponibilității părților cu privire la derularea procedurii.

Ca urmare, orice pretinsă încălcare a unei reguli de procedură, indiferent de regimul său juridic, va fi analizată din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pentru a se constata dacă reprezintă sau nu un motiv de casare a hotărârii.

Așadar, analizând încheierea recurată prin prisma acestor considerente, a criticilor formulate de recurentul-reclamant și a apărărilor formulate de intimatul-pârât, Înalta Curte reține incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., criticile formulate de parte din această perspectivă fiind întemeiate, de natură a conduce la casarea soluției criticate.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență că, dat fiind faptul că unul dintre motivele cererii de revocare a ordinului și a licenței îl reprezintă neexecutarea obligațiilor contractuale asumate de concesionar, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 31 rap la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, conform cărora "Autoritatea competența anulează licenta/permisul titularului sancționat contraventional, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, când constata ca: a) titularul nu își îndeplinește obligațiile asumate cu privire la autorizarea și termenul privind începerea activităților miniere;(…)".

Astfel, a apreciat că existența unei neexecutări culpabile, validitatea pactului comisoriu și corecta sa aplicare, pot fi tranșate doar de o instanță de judecată, respectiv de instanța învestită cu soluționarea dosarului nr. x/2021, motiv pentru care a reținut că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluția pe care o va pronunța instanța învestită cu dosarul nr. x/2021.

Instanța de control judiciar nu poate valida raționamentul instanței de fond, deoarece acesta reflectă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., regulă de procedură a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității încheierii pronunțate.

Contrar opiniei instanței de fond, Înalta Curte apreciază că nu se impunea suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 pe considerentul că soluția pronunțată în acea cauză ar avea o înrâurire hotărâtoare, influențând astfel soluția ce urmează a fi dată în dosarul pendinte și constituind din această perspectivă un impediment în continuarea judecății.

Dimpotrivă, instanța de control judiciar reține că dezlegarea prezentei cauze nu depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept care să facă obiectul unei alte judecăți, așa cum prevede art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1) din C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata "când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți".

Din cuprinsul dispozițiilor mai sus menționate rezultă că legiuitorul a circumscris măsura suspendării facultative a judecății de îndeplinirea unei condiții procedurale, respectiv existența ori inexistența unui drept care să facă obiectul unei alte judecăți și a unei condiții de oportunitate, reflectată în rezultatul aprecierii instanței pe marginea necesității suspendării procesului, fondată pe legătura de cauzalitate dintre cele două dosare.

Acest caz de suspendare facultativă a judecății poate interveni atunci când soluționarea cauzei supuse suspendării depinde de soluționarea alteia în care se tranșează un drept ce influențează soluția în cauza supusă suspendării, dezlegarea dată în acel dosar putând fi invocată cu autoritate de lucru judecat.

Este esențial, așadar, ca celălalt litigiu să întrunească două condiții: să tranșeze un drept și nu un fapt, iar dreptul stabilit să poată fi invocat cu autoritate de lucru judecat în litigiul în care se discută suspendarea.

Contrar opiniei instanței de fond, Înalta Curte apreciază că nu se impunea suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 pe considerentul că dezlegarea prezentei cauze depinde de soluția pe care o va pronunța instanța învestită cu dosarul nr. x/2021.

Dimpotrivă, instanța de control judiciar constată că, în speță, cele două dosare au cauze juridice diferite și sunt întemeiate pe texte legale diferite.

Astfel, dacă prezentul dosar are ca obiect anularea în tot a Ordinului Președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 3/06.01.2022 pentru aprobarea licenței de concesionare pentru exploatare, respectiv anularea Licenței nr. x/2016 privind exploatarea resurselor de apă geotermală din perimetrul Nord-Est Satu Mare, județul Satu Mare, încheiată între pârâtă, în calitate de concedent și A. S.R.L., în calitate de concesionar, dosarul nr. x/2021, în raport de care s-a dispus suspendarea criticată de recurentul - reclamant, are ca obiect rezilierea contractului de concesiune nr. x/26.11.2008, această reziliere fiind solicitată în respectivul dosar atât de reclamanta A. S.R.L., cât și de pârâtul Municipiul Satu Mare prin Primar, în cadrul Cererii reconvenționale formulate în dosar, cerere reconvențională în cadrul căreia se solicită a se constata că sunt îndeplinite condițiile pactului comisoriu de gradul IV pentru desființarea de drept a contractului de concesiune, astfel încât acest contract este desființat de drept, dar și să fie obligată reclamanta – pârâtă A. S.R.L. la restituirea bunurilor de retur identificate în art. 2 alin. (6) lit. a) din contractul de concesiune nr. x/26.11.2008.

Or, față de precizările formulate de părți în ședința publică de față, în sensul că în dosarul de față anularea celor două acte administrative ce fac obiectul judecății se solicită pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 22 din Legea minelor nr. 85/2003, respectiv a celei prevăzute la lit. f), în vigoare la acel moment, dar și raportat la dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. b), din același act normativ, fără a se invoca culpa societății, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., dezlegarea prezentei cauze nedepinzând de soluția pronunțată în dosarul nr. x/2021, respectiva soluție neputând fi invocată cu autoritate de lucru judecat în dosarul de față, cele două dosare având obiect și cauze juridice diferite, dar și norme legale diferite.

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că cerințele textului de lege de la 413 alin. (1) pct. 1) din C. proc. civ., respectiv ca dezlegarea procesului să depindă, în tot sau în parte, de existența sau inexistența unui drept, iar acel drept să formeze obiectul unei alte judecăți, nu sunt îndeplinite în speță, întrucât soluția din prezenta cauză nu depinde de existența sau inexistența vreunui drept care face obiectul dosarului nr. x/2021

În aceste condiții, Înalta Curte apreciază că între aceste două cauze nu există o dependență de natura celei prevăzute de dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., așa încât aceste prevederi nu au incidență în raportul dedus judecății.

Așadar, independent de soluția care pe care o va pronunța Tribunalul Satu Mare în în dosarul nr. x/2021 cu privire la contractul de concesiune nr. x/26.11.2008, judecata prezentei cauze se va face prin raportare la dispozițiile art. 34 coroborat cu art. 22 din Legea minelor nr. 85/2002, analizarea legalității ordinului pentru aprobarea licenței de concesionare pentru exploatare și a licenței ce fac obiectul prezentei judecăți, nedepinzând de soarta contractului de concesiune.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs.

Pentru aceste considerente, constatând că recursul este fondat, Înalta Curte urmează să îl admită, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 497 C. proc. civ., dispunând casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantul Municipiul Satu Mare prin Primar împotriva încheierii din data de 17 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea recurată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 octombrie 2024.