ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4499/2024

Ședința publică din data de 11 octombrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 12.12.2023, reclamanta A. a formulat cerere de suspendare a deciziei nr. 1129/18/25.05.2022 emise de Baroul București și a deciziei nr. 315/2022 emise de Uniunea Națională a Barourilor din România până la soluționarea definitivă a cauzei și repunerea în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 25 de la data de 12 ianuarie 2024, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței materiale și a dispus declinarea cauzei în favoarea instanței competente, respectiv în favoarea Tribunalului București, secția a II-a CAF.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, Curtea a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a apreciat că în cazul în care instanței de contencios administrativ nu îi este supus spre soluționare un litigiu care privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, criteriul, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în funcție de care se stabilește competența materială a instanței, este poziționarea autorității publice emitente a actului supus cenzurii instanței în sistemul administrației publice.

A mai reținut că cererea de suspendare a unui act administrativ cade în competența instanței competente să verifice în fond legalitatea acestuia, așa cum rezultă din dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și că, deși Uniunea Națională a Barourilor din România, prin Consiliu, exercită, potrivit art. 65 lit. q) din Legea nr. 51/1995, atribuții de anulare, pentru cauze de nelegalitate, a hotărârilor și deciziilor adoptate de organele de conducere ale barourilor, această activitate nu reprezintă o jurisdicție administrativă specială, în sensul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004, ci prezintă caracteristicile unui recurs ierarhic, în sensul art. 7 alin. (1) din același act normativ.

A constatat astfel că, actul administrativ vătămător rămâne, în cazul în care prin recursul ierarhic se confirmă legalitatea și temeinicia actului contestat pe cale administrativă, actul emis de barou; în cazul în care acest din urmă act este considerat nelegal de către Consiliul Uniunii, sancțiunea, derivând din art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, este revocarea actului.

Prin urmare, Curtea de Apel București a reținut că, în speță, acest act este reprezentat de decizia nr. 1129/18/25.05.2022, emisă de organele de conducere ale Baroului București, acesta din urmă fiind o autoritate publică, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, care își exercită competențele la nivel local.

2.2. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 3359/24.05.2024, Tribunalul București a reținut considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție statuate în dosarul nr. x/2023, prin Decizia nr. 464 din data de 30.01.2024, față de faptul că demersul juridic al reclamantei vizează atât un act emis de o autoritate publică locală, cât și un act emis de o autoritate publică centrală.

În acest sens, în condițiile în care în prezentul dosar unul dintre pârâți are calitatea de autoritate publică locală, iar celălalt are calitatea de autoritate publică centrală, având în vedere legătura existentă între actele care fac obiectul acțiunii, Tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., litigiul intrând în competența instanței de grad mai înalt.

Față de considerentele expuse, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal, invocată de pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România la data de 20.03.2024, a declinat cauza în favoarea Curții de Apel București și a constatat ivit conflictul negativ de competență, înaintând dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Înalta Curte reține că obiectul dosarului constă în cererea de suspendare a deciziei nr. 1129/18/25.05.2022 emise de Baroul București și a deciziei nr. 315/2022 emise de Uniunea Națională a Barourilor din România până la soluționarea definitivă a cauzei și repunerea în Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

Totodată, instanța reține și considerentele Deciziei nr. 464 din 30 ianuarie 2024 pronunțate în dosarul nr. x/2023 prin care Înalta Curte a stabilit competența soluționării cauzei privind reclamanta A. și pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România, Baroul București și alții iân favoarea Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Obiectul dosarului nr. x/2023, învederat prin sentința civilă nr. 3359/24.05.2024 a Tribunalului București, a fost reprezentat de verificarea legalității deciziei nr. 1129/18/25.05.2022 emisă de Baroul București și a deciziei nr. 315/2022 emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România, reclamanta solicitând, pe de o parte, desființarea actelor emise de o autoritate publică locală, iar pe de altă parte, actele emise de o autoritate publică centrală. Totodată, Înalta Curte reține că obiectul prezentului dosar este reprezentat de suspendarea deciziilor indicate mai sus.

Soluția dată prin Decizia nr. 464 a Înaltei Curți a vizat faptul că Uniunea Națională a Barourilor din România este parte iân raportul de drept administrativ dedus judecății, instanța fiind sesizată cu verificarea legalității actelor emise de această autoritate, reclamanta considerându-se vătămată iân drepturile sale și prin actele iâncheiate de autoritatea centrală, solicitând obligarea acesteia la reprimirea iân profesie.

Așa cum a indicat Curtea de Apel București prin sentința civilă nr. 25/2024, cererea de suspendare a unui act administrativ cade în competența instanței competente să verifice în fond legalitatea acestuia, așa cum rezultă din dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Așa cum a arătat Tribunalul București prin sentința civilă nr. 3359 din 24.05.2024, raportat la considerentele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2023, prin Decizia nr. 464 din data de 30.01.2024, fondul acțiunii reclamantei A. s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, ca urmare a regulatorului de competență.

Având în vedere ipotezele de mai sus, raportat la faptul că, în cauză, unul din pârâți are calitatea de autoritate publică locală, iar celălalt are calitatea de autoritate publică centrală, Înalta Curte constată că sunt aplicabile dispozițiile art. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, precum și dispozițiile art. 99 alin. (2) Cod procedură civilă care definesc norma de competență iân cazul pluralității de obiect, litigiul intrând iân competența instanței de grad mai iânalt.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București în favoarea Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.