ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2145/2023

Ședința publică din data de 27 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a, contencios administrativ și fiscal, la data de 28.03.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. București a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice, să dispună anularea Dispoziției nr. 6/2022 și a Procesului-verbal nr. x/2022, emise de Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice, în privința măsurii 3.1.1 dispuse prin Dispoziția nr. 6/2022 și a pct. 4) din procesul-verbal nr. x/2022, cu consecința desființării actelor administrative contestate, anulării declarației rectificative și menținerii declarației 101 privind impozitul pe profit în forma inițială depusă de reclamantă.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 7 și următoarele din Legea nr. 554/2004 și ale art. 194 și următoarele din C. proc. civ.

2.1. Prin sentința nr. 5957 din 15 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul București, secția a II-a, contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul București a reținut, în esență, că la baza emiterii actelor administrative fiscale contestate au stat măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală privind suma de 41.745.412 RON și, ținând cont de faptul că prevederile Codului de procedură fiscală avute în vedere la momentul emiterii actelor atacate nu stabilesc o competență specială, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun în materia contenciosului administrativ și fiscal, respectiv prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la criteriul valoric în funcție de care este stabilit gradul instanței competente, aceasta fiind, în speța dedusă judecății, Curtea de Apel București, instanță în circumscripția căreia se află sediul reclamantei.

2.2. Prin sentința nr. 332 din 22 februarie 2023,pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a, contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

Curtea de Apel București a reținut că pentru a se stabili competența materială, în cauză este aplicabil criteriul rangului autorității publice emitente a actului administrativ fiscal contestat, anume Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București -Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice, autoritate publică regională, care este asimilată, din punctul de vedere al ariei sale de competență, autorităților locale sau județene.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente, reținând că este vorba despre un conflict negativ de competență tipic.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte reține că art. 10 alin. (1) Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reglementează competența materială de fond în funcție de două criterii, respectiv: poziționarea autorității publice emitente a actului considerat ilegal în sistemul administrației publice (autorități centrale sau locale) și valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat. Altfel spus, există două tipuri de competență, în funcție de obiectul actului administrativ, legea reglementând competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în funcție de poziționarea organului emitent al actului în sistemul administrației publice și în raport de cuantumul sumei ce face obiectul actului administrativ contestat, atunci când litigiul privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență de față vizează aplicarea criteriului de stabilire a competenței materiale de soluționare a cauzei în primă instanță, prin raportare la obiectul acțiunii deduse judecății, respectiv rangul autorității emitente a actului administrativ fiscal contestat sau criteriul valoric reglementat pentru contenciosul fiscal.

Tribunalul București, prima instanță sesizată, a reținut că la baza emiterii actelor administrative fiscale contestate au stat măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală referitoare la suma de 41.745.412 RON, considerând, așadar, că litigiul se încadrează în categoria proceselor care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, atrăgând aplicarea criteriului valoric.

În schimb, Curtea de Apel București a apreciat că în speță instanța competentă ratione materiae se stabilește prin raportare la criteriul rangului autorității emitente a actului contestat și nu la cel valoric.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecății nu este un litigiu propriu-zis fiscal, obiectul acțiunii de față nefiind reprezentat, astfel cum rezultă din contestația înregistrată pe rolul instanței, de un impozit, taxă, contribuție sau datorie vamală, pentru a fi incident criteriul valoric specific litigiilor fiscale și vamale, astfel că, în vederea soluționării acțiunii, competența urmează a se stabili prin raportare la criteriul poziționării autorității publice emitente a actului contestat în sistemul administrației publice.

Aceasta, deoarece, deși în urma efectuării controlului fiscal solicitat de reclamantă, a fost întocmit Procesul-verbal nr. x/22.02.2022, prin care s-a stabilit în sarcina acesteia obligația depunerii declarației de rectificare, respectiv măsura majorării cheltuielilor nedeductibile la calculul impozitului pe profit cu suma de 41.745.412 RON, cu consecința diminuării pierderii fiscale, măsură preluată și în Dispoziția nr. 6/2022 emisă de aceeași autoritate pârâtă, obiectul contestației reclamantei îl reprezintă verificarea legalității măsurii dispuse în ceea ce privește depunerea declarației rectificative 101 "Declarație privind impozitul pe profit" pentru anul 2020, și nu stabilirea sumei în sine, cu titlu de impozit.

În aceste condiții, având în vedere că se solicită anularea unui act administrativ fiscal emis de o autoritate publică regională care are calitatea de pârâtă în cauză, fiind asimilată din punct de vedere al ariei sale de competență, cu o autoritate locală sau județeană, și ținând cont că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, așadar, demersul judiciar al părții circumscriindu-se art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială de soluționare a cauzei va fi stabilită prin raportare la dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din acest act normativ.

În considerarea argumentelor expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. București în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București - Administrația Sector 4 a Finanțelor Publice, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 aprilie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.