ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4420/2024

Ședința publică din data de 10 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea de ședință din data de 11 martie 2022, Curtea de Apel Bacău a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., suspendarea judecății cauzei privind acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București, reținând că desfășurarea normală a procesului este împiedicată, pentru că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile dispuse în sarcina sa de instanță, în sensul de a preciza obiectul acțiunii și de a formula cererile în conformitate cu dispozițiile art. 194 și urm. C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac și reluarea judecății.

Intimata-pârâtă Uniunea Națională a Barourilor din România a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării recursului și excepția nulității recursului pentru nemotivare iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. A solicitat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 RON.

Intimatul-pârât Baroul București a depus note scrise prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în cauntum de 400 RON.

II. Decizia instanței de recurs

Înalta Curte urmează a examina, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii, ridicată din oficiu.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:…semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic".

Aceste dispoziții se corelează cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, conform art. 148 C. proc. civ., "Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă…, precum și semnătura."

În același sens, dispozițiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează condițiile de formă aplicabile acțiunilor introductive, incidente în privința oricăror cereri adresate instanțelor, arată că "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă."

Conform art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală Rolul semnăturii, "(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia.(...)."

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, trebuie să fie aplicată pe actele înregistrate la dosarul instanței de judecată.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a depus cererea de recurs prin poștă electronică, la data de 29.02.2024, fără, însă, a fi semnată, nici prin semnătură olografă (cel puțin în formă scanată) și nici prin semnătură electronică.

Prin adresa instanței, emisă la 27.03.2024, recurentului i s-a pus în vedere obligația de a depune la dosar o copie semnată a cererii de recurs sau de a semna recursul aflat la dosar, sub sancțiunea nulității. Obligația privind complinirea lipsei semnăturii recursului a fost reiterată recurentului și prin citația emisă pentru termenul de judecată.

Până la termenul stabilit pentru judecarea recursului, recurentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, nu a comunicat un exemplar semnat al recursului și nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei.

Având în vedere aceste împrejurări, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condițiile de formă ale recursului, prevăzute de dispozițiile coroborate ale art. 486 alin. (1) lit. e), ale art. 148 și ale art. 196 din C. proc. civ., republicat, recursul necuprinzând semnătura părții, care trebuie aplicată pe actele procesuale depuse la instanțele de judecată.

Astfel, este incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia,

"(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

În ceea ce privește cererile intimaților-pârâți de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 RON, pentru Baroul București, și, respectiv, de 800 RON, pentru UNBR, dovedite cu actele depuse la dosar, Înalta Curte, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., reținând culpa procesuală a recurentului, urmează a le admite în parte, însă, în raport cu dispozițiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ. ținând seama de complexitatea cauzei și de activitatea desfășurată de avocați.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ., urmează a anula recursul pentru lipsa semnăturii, și a obliga recurentul la plata sumei de 200 RON către fiecare dintre intimați, reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 11 martie 2022 a Curții de Apel Bacău – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2021, pentru lipsa semnăturii.

Obligă recurentul-reclamant A. la plata sumei de 200 RON către fiecare dintre intimații-pârâți Baroul București și Uniunea Națională a Barourilor din România, cu titlu de cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.