Decizia nr. 3252/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 742/2021 a Curții de Apel București

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 09.12.2020 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în calitate de titular al Cabinetului de Avocat a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Cluj, anularea Deciziei disciplinare nr. 1/17.01.2020 a Comisiei Centrale de Disciplină și a Deciziei disciplinare nr. 3/06.07.2018 a Comisiei de Disciplină a Baroului Cluj; suspendarea efectelor deciziilor disciplinare atacate, până la soluționarea definitivă a prezentei cereri; precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 742 din 12 mai 2021, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților, ca neîntemeiate; A respins acțiunea formulată de reclamantul A., în calitate de titular al Cabinetului de Avocat, în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Cluj, ca neîntemeiată; A obligat reclamantul la plata către fiecare pârât a sumei de 800 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 742 din 12 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., în calitate de titular al Cabinetului de Avocat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, precum și obligarea intimaților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

Apărările formulate în recurs 4.1. Intimatul-pârât Baroul Cluj a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, având în vedere că recurentul-reclamant a invocat prin cererea de recurs doar motive de netemeinicie, care nu se încadrează în motivele de casare prevăzute în mod limitativ în art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Pe fond solicită respingerea recursului, ca nefondat. 4.2. Intimata-pârâtă Uniunea Națională a Barourilor din România a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului-reclamanta la plata cheltuielilor de judecată.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 27 octombrie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 3 mai 2023, în ședință publică, cu citarea părților, cauza fiind amânată la termenul din 14 iunie 2023, în vederea depunerii de către recurentul-reclamant a dovezilor de achitare a taxei judiciare de timbru în original.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cu prioritate excepția de netimbrare a recursului declarat de recurentul-reclamant A., în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat A., potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 197 C. proc. civ.: "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii." De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege. În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora: "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON." Prin citația comunicată recurentului-reclamant A., în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat A. la data de 27.09.2022, în cadrul procedurii de regularizare a cererii de recurs, Înalta Curte i-a adus la cunoștință obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferente cererii de recurs formulate împotriva sentinței nr. 742 din 12 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Ca urmare a comunicării acestei obligații, recurentul-reclamant A., în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat A. a depus la dosar două copii ale unor chitanțe privind câte o taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 RON. Înalta Curte constată că din conținutul chitanțelor depuse la dosar nu reiese că acestea au fost achitate în prezenta cauză, având în vedere, pe de o parte, faptul că nu conțin nicio mențiune cu privire la numărul dosarului pentru care au fost achitate, iar pe de altă parte, în raport cu data menționată pe chitanțele de plată a taxei judiciare de timbru, se constată că aceasta este mult anterioară datei pronunțării sentinței recurate, 15 februarie 2021 și, implicit, și a înregistrării prezentei cereri de recurs. Astfel, chitanțele ale căror copii au fost depuse la dosar poartă data de 14.09.2020 și respectiv 06.07.2020. Constatând aceste aspecte, Înalta Curte a dispus la termenul din 3 mai 2023 amânarea cauzei pentru a fi citat recurentul-reclamant cu mențiunea de a depune la dosar, pentru termenul de judecată din data de 14 iunie 2023, dovezile de achitare a taxei judiciare de timbru în original, sub sancțiunea anulării recursului. Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 14 iunie 2023, recurentul-reclamant A., în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat A. nu s-a conformat dispozițiilor instanței de recurs și nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în original, în cuantumul stabilit de instanța de recurs. În aceste condiții, Înalta Curte apreciază că taxele de timbru depuse în copie în acest dosar nu fac dovada timbrării cererii de recurs. De asemenea, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru. Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiași text de lege, sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat. Prin urmare, Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul formulat de recurentul-reclamant A., în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat A..

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele de mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 496 coroborat cu art. 197 și art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant A., în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat A., împotriva sentinței nr. 742 din 12 mai 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. În temeiul dispozițiiloe art. 453 C. proc. civ., va obliga recurentul-reclamant A., în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat A., ca parte care a pierdut procesul, la plata către intimata-pârâtă Uniunea Națională a Barourilor din România a sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.