ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4194/2024

Ședința publică din data de 1 octombrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii deduse judecății

Prin cererea înregistrată cu nr. x/2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 06.08.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului – Departamentul Românilor de Pretutindeni, anularea deciziei pârâtului de respingere a cererii de finanțare a proiectului "România e cu Diaspora" ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin sentința civilă nr. 1888/09.12.2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut că dispozițiile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 stabilesc că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Curtea de Apel București a mai reținut că acțiunea a fost formulată de o persoană juridică, respectiv A., cu sediul în Italia, iar potrivit art. 156 din C. proc. civ., persoanele care se află în străinătate au obligația de a-și alege un domiciliu în România. În cauză, din cererea de chemare în judecată rezultă faptul că reclamanta și-a ales sediul în România în Galați, strada x 11 Siret nr. 48.

Prin sentința civilă nr. 150/24.05.2024, Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția a VIII –a contencios administrativ și fiscal.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Galați a reținut că dispozițiile art. 156 din C. proc. civ., avute în vedere de Curtea de Apel București, nu prezintă relevanță în stabilirea competenței întrucât au în vedere obligația alegerii locului citării și nu cel al sediului reclamantei.

Astfel, în cauză, reclamanta având sediul în Italia, pentru respectarea dispozițiilor art. 156 C. proc. civ., și-a ales sediul procesual în vederea comunicării tuturor actelor de procedură la Cabinet individual de Avocat B. din mun. Galați, strada x 11 Siret nr. 48, însă sediul reclamantei nu se poate confunda cu sediul procesual ales.

Dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod clar la sediul reclamantului persoană juridică de drept privat și nu la sediul procesual ales.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul litigiului, care a generat dezînvestirile reciproce ale instanțelor, este reprezentat de contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei pârâtului, autoritate publică centrală, de respingere a cererii sale de finanțare.

Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Reclamanta A. are sediul în Italia, aspect ce rezultă din cererea de finanțare aflată la dosarul Curții de Apel București. Aceasta este reprezentată în cauză de Cabinetul Individual de Avocat B., alegându-și, conform art. 156 C. proc. civ., domiciliul procesual ales în România la sediul acestui cabinet de avocatură, respectiv în Municipiul Galați.

Prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 reglementează o competență teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, stabilită în raport cu sediul reclamantei, persoană juridică și nu în raport cu sediul procesual ales al acesteia.

Prin urmare, în cauză, se aplică regula generală în materie de competență teritorială, prevăzută de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căreia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Împrejurarea că reclamanta nu are sediul în România, iar sediul din Galați, strada x 11 Siret nr. 48, este un sediu ales, nu este de natură a atrage competența Curții de Apel Galați, în condițiile în care dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt neechivoce în privința criteriului legal care atrage competența instanței de contencios administrativ, respectiv sediul reclamantei, iar nu sediul ales al reclamantei.

Sub acest aspect, Înalta Curte, în regulatorul de competență, constată că, din punct de vedere juridic, nu se poate susține că "sediul reclamantei" la care face referire art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 este echivalent cu "sediul procesual ales", potrivit dispozițiilor art. 156 C. proc. civ., apreciind că acesta din urmă nu poate constitui temei al stabilirii competenței, el având relevanță doar sub aspectul comunicării actelor de procedură. O interpretare contrară ar fi de natură a lăsa la latitudinea reclamantei competența instanței de contencios administrativ prin simpla alegere a unui sediu.

Drept urmare, competența de a se pronunța în cauză revine Curți de Apel București în cărei circumscripție se află sediul pârâtului Secretariatul General al Guvernului – Departamentul Românii de Pretutindeni, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Guvernului - Departamentul Românilor de Pretutindeni, în favoarea Curții de Apel București – secția a VIII –a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 1 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.