ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 588/2024

Ședința publică din data de 03 decembrie 2024

Deliberând asupra cauzei de față privind pe inculpații A. și B., constată următoarele:

A. FAZA DE URMĂRIRE PENALĂ

I. Actul de sesizare

1.1. DATE PRIVIND MODALITATEA DE SESIZARE

La data de 06.06.2019, la nivelul Direcției Naționale Anticorupție – secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, a fost înregistrat sub numărul 344/P/2019, procesul-verbal de sesizare din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., și fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. .

În fapt, s-a reținut că, în perioada ianuarie- decembrie 2017, numitul A., în calitate de ministru al sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale, deși cunoștea că numita B., angajată în funcția de consilier al ministrului sănătății, nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, a semnat foile colective de prezență atestând în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă. În acest mod, pe de o parte, numita B. a obținut foloase patrimoniale necuvenite, constând în plata drepturilor salariale în sumă de aproximativ 45.386 RON, precum și operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă corespunzătoare, iar pe de altă parte a fost prejudiciat bugetul Ministerului Sănătății cu valoarea salariilor încasate de aceasta.

La data de 17.12.2019, dosarul a fost reînregistrat la nivelul Direcției Naționale Anticorupție – secția de Combatere a Corupției sub nr. x/2019 .

La data de 02.11.2020, în cadrul dosarului nr. x/2019, a fost înregistrat procesul-verbal de sesizare din oficiu cu privire la săvârșirea a trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. .

În fapt, s-a reținut că, în perioada februarie 2017 - octombrie 2017, numitul A., în calitate de ministru al sănătății și ordonator principal de credite, a falsificat semnăturile numitei B. de pe următoarele trei înscrisuri, în vederea producerii de consecințe juridice:

- Contract individual de muncă nr. x/07.02.2017 încheiat între persoana juridică Ministerul Sănătății, reprezentată legal prin A., în calitate de ministru, și B.;

- Contract individual de muncă nr. x/29.06.2017 încheiat între persoana juridică Ministerul Sănătății, reprezentată legal prin A., în calitate de ministru, și B.;

- Declarație din data de 30.10.2017, înregistrată la Cabinet ministru sub nr. x/30.10.2017, prin care numita B. declară pe propria răspundere că deține funcția de bază la Universitatea din Oradea și este asigurată la Casa de Asigurări de Sănătate BIHOR.

1.2. DESCRIEREA PE SCURT A FAPTELOR

În perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, inculpatul A., în calitate de ministru al sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale, deși cunoștea că inculpata B., angajată în funcția de consilier personal al ministrului sănătății, nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, a semnat foile colective de prezență atestând în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă, fără a lua vreo măsură pentru sancționarea disciplinară, modalitate prin care, pe de o parte, inculpata B. a obținut foloase patrimoniale necuvenite, constând în plata drepturilor salariale în sumă de 75.656 RON, din care valoarea netă de 52.561 RON, precum și operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă corespunzătoare, iar pe de altă parte a fost prejudiciat bugetul Ministerului Sănătății cu suma de 75.656 RON.

De asemenea, inculpatul A., în perioada februarie - octombrie 2017, în vederea producerii de consecințe juridice, a falsificat semnăturile inculpatei B. de pe următoarele trei înscrisuri: contract individual de muncă nr. x/07.02.2017 încheiat între persoana juridică Ministerul Sănătății, reprezentată legal prin A., în calitate de ministru, și B.; contract individual de muncă nr. x/29.06.2017 încheiat între persoana juridică Ministerul Sănătății, reprezentată legal prin A., în calitate de ministru, și B.; declarație din data de 30.10.2017, înregistrată la Cabinet ministru sub nr. x/30.10.2017, prin care numita B. declară pe propria răspundere că deține funcția de bază la Universitatea din Oradea și este asigurată la Casa de Asigurări de Sănătate BIHOR.

În perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, inculpata B., în calitate de consilier personal al ministrului sănătății, în baza contractelor individuale de muncă nr. x din 07.02.2017, respectiv nr. 584/29.06.2017, deși nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat niciuna din activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, a obținut foloase patrimoniale necuvenite, constând în încasarea drepturilor salariale în sumă de 75.656 RON, din care valoarea netă de 52.561 RON, precum și operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă corespunzătoare, prejudiciind totodată bugetul Ministerului Sănătății cu suma totală de 75.656 RON.

Referitor la descrierea pe larg a faptelor, s-a reținut că din materialul probator administrat în cauză a rezultat că inculpata B. a fost încadrată în calitate de consilier personal la Cabinetul ministrului sănătății A., în baza contractului individual de muncă încheiat și înregistrat sub nr. x/07.02.2017, respectiv a contractului individual de muncă încheiat și înregistrat sub nr. x/29.06.2017, în perioada 08.02.2017-30.01.2018, cu o normă de 4ore/zi, 20 de ore/săptămână .

Potrivit celor două contracte individuale de muncă, activitatea urma să se desfășoare la un loc de muncă fix, respectiv la Cabinetul ministrului sănătății A..

Atribuțiile postului urmau să fie prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă, fișă a postului care deși a fost întocmită nu a fost semnată de către inculpata B. deoarece nu s-a prezentat nicio singură zi la locul de muncă.

Potrivit celor două contracte individuale de muncă, salariatul avea obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului.

Potrivit Fișei postului, activitatea inculpatei B. îi este verificată de ministrul sănătății și directorul de cabinet.

După cum s-a arătat, directorul de cabinet nici măcar nu a văzut-o pe inculpata B.. Obiectivele individuale prevăzute în fișa postului erau următoarele: participă la întâlniri și conferințe reprezentând Ministerul Sănătății; organizează întâlniri și conferințe la care participă ministrul; colaborează cu toate structurile din minister, atât din punct de vedere logistic, cât și al elaborării și redactării materialelor, în vederea participării, în numele ministrului, la întruniri, conferințe, delegații și orice tip de eveniment public din domeniul sănătății, prin ordin direct al ministrului;

În conformitate cu H.G. nr. 144/2010, a oricăror atribuții primite de la ministru, atribuții și responsabilități: Participarea la dezbateri și conferințe reprezentând Ministerul Sănătății: conferințe naționale și internaționale în domeniul sănătății; informează și ia parte la dezbateri și comitete ce au legătură cu probleme legate de sănătate; elaborează, la solicitarea superiorului ierarhic, puncte de vedere, note, informări, scrisori etc, în legătură cu aspectele care fac obiectul proiectelor analizate și cu demersurile care se impun;

În urma verificărilor efectuate, în cadrul direcțiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, nu au fost identificate ordine de deplasare emise pe numele inculpatei B., în perioada februarie 2017- februarie 2018, după cum rezultă din adresa Ministerului Sănătății nr. 7913/21.06.2019 .

De asemenea, au fost solicitate toate ordinele de ministru emise de inculpatul A., în calitate de ministru al sănătății, în perioada februarie 2017- februarie 2018, care au legătură cu inculpata B. .

Toate ordinele emise de suspectul A. în perioada menționată care au legătură cu inculpata B., vizează numirea în funcție, eliberarea din funcție, reîncadrarea în funcție, drepturi salariale . Nu există niciun ordin de ministru prin care inculpatei B. să i se traseze anumite atribuții în vederea participării, în numele ministrului, la întruniri, conferințe, delegații și orice tip de eveniment public din domeniul sănătății.

În perioada cât a figurat că și-a desfășurat activitatea în calitate de consilier personal la cabinetul ministrului sănătății, inculpata B. a încasat un venit brut în sumă de 75.656, din care venitul net a fost în sumă de 52.561 RON .

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că în perioada în care a figurat că și-a desfășurat activitatea în calitate de consilier personal la Cabinetul ministrului sănătății A., inculpata B. a activat efectiv în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie, în calitate de asistent universitar, fără a se prezenta la locul de muncă din Ministerul Sănătății (Cabinet ministru) nici măcar o singură zi.

Conform adresei nr. x/14.06.2019 a Universității din Oradea, de la data de 18.11.2016 și până la data de 30.09.2017, inculpata B. a prestat activitate didactică remunerată cu ora, în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie, în baza contractului individual de muncă cu timp parțial pentru plata cu ora a activităților didactice încheiat și înregistrat sub nr. PO4 3046/17.11.2016 . Potrivit aceleiași adrese din data de 02.10.2017, inculpata B. prestează activitate didactică în calitate de cadru didactic titular prin concurs, în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie, în baza contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, cu timp integral, înregistrat sub nr. x/29.09.2017.

Programul zilnic de activitate al inculpatei B. în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie, conform orarului pentru anii universitari 2016/2017 și 2017/2018, se prezintă astfel:

Anul universitar 2016-2017: în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-AMG, Anul I, Semestrul 1, anul universitar 2016/2017, disciplina Informatică Lp, programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare vineri, orele 14-20; în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-RI I, Semestrul 1, anul universitar 2016/2017, disciplina Informatică curs M2, programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare marți, orele 14-15; în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-Tehnică Dentară, Anul I, Semestrul 1, anul universitar 2016/2017, disciplina Informatică medicală. Biostatistica. Lp, programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare joi, orele 13-17; în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-BFK I, Semestrul II, anul universitar 2016/2017, disciplina Informatică medicală și biostatistică, programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare marți, orele 14-15; în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de medicină și Farmacie-Medicină Dentară, Anul I, Semestrul 2, anul universitar 2016/2017, disciplina Informatică medicală și biostatistică MD I, programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare miercuri, orele 15-19;

Anul universitar 2017-2018: în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-AMG, Anul I, Semestrul 1, anul universitar 2017/2018, disciplina Informatică Lp, programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare vineri, orele 14-20; în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-BFK I, Semestrul I, anul universitar 2017/2018, disciplina Informatică medicală. Biostatistică, programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare joi, orele 15-16; în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-Tehnică Dentară, Anul I, Semestrul 1, anul universitar 2017/2018, disciplina Informatică medicală. Biostatistica. Lp., programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare marți, orele 14-18; în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-Specializarea Farmacie, Anul I, Semestrul 1I, anul universitar 2017/2018, disciplina Informatică (seminar/curs), programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare joi, orele 16-19 și vineri, orele 08-18; în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-Specializarea Farmacie, Anul I ND, Semestrul I1, anul universitar 2017/2018, disciplina Informatică (seminar/curs), programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare vineri, orele 14-16,

- în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie-RI I, Semestrul II, anul universitar 2017/2018, disciplina Informatică curs, programul de activitate al inculpatei B. era în fiecare vineri, orele 13-14.

Din analiza programului zilnic de activitate al inculpatei B. în cadrul Universității din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie, conform orarului pentru anii universitari 2016/2017 și 2017/2018, s-a reținut că aceasta avea ore de activitate în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni.

Structura anului universitar 2016/2017 în perioada în care inculpata B. a avut și calitatea de consilier personal al ministrului sănătății, a fost următoarea: Semestrul I: 23.01.2017-11.02.2017-sesiune examene; 13.02.2017-17.02.2017-vacanță; 20.02.2017-25.02.2017-sesiune de restanțe și măriri de note; Semestrul II: 27.02.2017-14.04.2017-activitate didactică; 17.04.2017-21.04.2017-vacanță de Paște; 24.04.2017-09.06.2017-activitate didactică; 12.06.2017-01.07.2017-sesiune de examene; 03.07.2017-08.07.2017-sesiune de restanțe și măriri de note; 10.07.2017 –practică+vacanța de vară; 04.09.2017-09.09.2017-sesiune de restanțe și măriri de note; 11.09.2017-16.09.2017-sesiune de restanțe și măriri de note

Structura anului universitar 2017/2018 în perioada în care inculpata B. a avut și calitatea de consilier personal al ministrului sănătății, a fost următoarea: Semestrul I: 02.10.2017-22.12.2076-activitate didactică;

25.12.2017-05.01.2018-vacanță de Crăciun; 08.01.2018-19.01.2018-activitate didactică; 22.01.2018-10.02.2018-sesiune examene

S-a menționat faptul că începând cu data de 02.10.2017 inculpata B. a prestat activitate didactică în calitate de cadru didactic titular prin concurs, în baza contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, cu timp integral, de 8ore/zi, 40 ore/săptămână, înregistrat sub nr. x/29.09.2017.

S-a menționat faptul că inculpata B. nu s-a prezentat la locul de muncă, în calitate de consilier personal al ministrului sănătății, rezultă și din declarațiile martorilor audiați în cauză, și anume persoanele care au avut calitatea de consilieri personali ai ministrului sănătății, inculpatul A..

S-a făcut referire la declarația martorei C. din data de 13.06.2019, care în perioada ianuarie 2017- ianuarie 2018 a deținut funcția de director cabinet, având-o în subordine și pe inculpata B., reaudiată în data de 13.05.2021, în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, martora C., și-a menținut integral declarația dată anterior în cauză în anul 2019 .

După cum rezultă din declarațiile martorei C., inculpata B. nu s-a prezentat la locul de muncă nici măcar o singură zi, nici cel puțin pentru a semna fișa postului și a lua la cunoștință de atribuțiunile care îi reveneau în calitate de consilier personal al ministrului sănătății.

În continuare s-a făcut referire la declarația martorei D., consilier personal al ministrului sănătății A., din data de 18.06.2019, fiind reaudiată în data de 14.05.2021, în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, martora D. și-a menținut integral declarațiile date anterior în cauză .

Au mai fost audiați în data de 19.06.2019 martora E., consilier personal al ministrului sănătății în aceeași perioadă, arată că nu a cunoscut-o niciodată pe inculpata B. în perioada în care și-a desfășurat activitatea în calitate de consilier personal al ministrului sănătății, în data de 20.06.2019, martora F., consilier personal al ministrului sănătății în aceeași perioadă, a arătat, reaudiată în data de 17.05.2021, în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, martora F. și-a menținut integral declarația dată anterior în cauză, în data de 20.06.2019 martorul G., consilier personal al ministrului sănătății în aceeași perioadă, arată, reaudiat în data de 13.05.2021, în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, martorul H. și-a menținut integral declarația dată anterior în cauză (vol1. fil. 250-254), în data de 21.06.2019, a fost audiat martorul I., consilier personal al ministrului sănătății în aceeași perioadă, a arătat, reaudiat în data de 17.05.2021, în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, martorul I. și-a menținut integral declarația dată anterior în cauză (vol1. fil. 241-244), în data de 24.06.2019, a fost audiată martora J., consilier personal al ministrului sănătății în aceeași perioadă, a arătat, reaudiată în data de 13.05.2021, în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, martora J. și-a menținut integral declarația dată anterior în cauză, a fost audiată martora K., consilier personal al ministrului sănătății în aceeași perioadă, a arătat .

Față de probele administrate în cauză, s-a constatat că, în perioada februarie 2017- ianuarie 2018, inculpata B. și-a desfășurat activitatea de lector/asistent universitar la Universitatea din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie, cu sediul în municipiul Oradea, județul Bihor, aceasta nefiind prezentă nici măcar o singură zi la locul de muncă din Ministerul Sănătății, respectiv Cabinetul ministrului, unde ar fi trebuit să-și desfășoare activitatea de consilier personal al ministrului.

După cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, toți consilierii personali ai ministrului sănătății A. și-au desfășurat activitatea efectivă la sediul Ministerului Sănătății-Cabinet ministru, fiecare dintre aceștia interacționând în activitatea profesională cu ceilalți consilieri, cu excepția inculpatei B., pe care nu a văzut-o nimeni la minister.

Din probele administrate în cauză a mai rezultat că inculpata B. nu s-a prezentat la locul de muncă din cadrul Ministerului Sănătății-Cabinet Ministru nici măcar pentru a depune o declarație pe proprie răspundere în care să arate unde își desfășura activitatea cu normă întreagă.

În contextul în care Curtea de Conturi încheiase un raport de control prin care a dispus o măsură conform căreia angajaților încadrați cu jumătate de normă în Ministerul Sănătății să nu li se mai plătească concediul de odihnă dacă au un alt angajator unde își desfășoară activitatea cu normă întreagă, a fost necesară solicitarea către această categorie de personal a unei declarații pe propria răspundere referitoare la existența unui alt angajator.

Acest aspect a fost adus la cunoștința inculpatului A. de către martora L., dat fiind că inculpata B. era singurul consilier personal încadrat cu jumătate de normă care nu îndeplinise această formalitate.

Deși inculpata B. nu se afla la locul de muncă, s-a reținut că din cercetări a rezultat că aceasta se afla în municipiul Oradea, inculpatul A., la scurt timp după discuția purtată cu martora L., aproximativ 30-40 minute, i-a transmis, prin intermediul martorei D., declarația solicitată în exemplar original.

Așadar, s-a constatat că inculpatul A. nu doar a atestat în fals prezența inculpatei B. la locul de muncă prin întocmirea foilor colective de prezență, ci a avut disponibilitatea de a îndeplini personal sarcini care îi reveneau exclusiv acesteia, falsificând semnătura acesteia de pe Declarația pe propria răspundere, înregistrată la Cabinet ministru sub nr. x/30.10.2017, prin care inculpata B. declară pe propria răspundere că deține funcția de bază la Universitatea din Oradea și este asigurată la Casa de Asigurări de Sănătate BIHOR.

S-a reținut că toate aceste aspecte sunt susținute și de declarațiile martorilor L. și D., declarația din data de 25.06.2019 dată de martora L., director general al Direcției Generale Economice, reaudiată în data de 18.05.2021, în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, martora L. și-a menținut integral declarația dată anterior în cauză, aceleași aspecte sunt confirmate de martora D., în declarația din data de 26.06.2019, reaudiată în data de 14.05.2021, în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, martora D. și-a menținut integral declarația dată anterior în cauză .

De asemenea, s-a făcut referire la declarația martorei M., a cărei semnătură figurează aplicată în registrul de corespondență de la Cabinetul ministrului, la numărul x/30.10.2017, unde a fost înregistrată declarația inculpatei B.,

După cum rezultă din declarația martorei M., chiar dacă în registrul de la Cabinet ministru figurează că aceasta a semnat de primire declarația pe propria răspundere, aceasta nu își amintește dacă a fost chemat cineva la cabinet să ia această declarație sau i-a fost adusă la birou.

Din coroborarea declarației martorei L. cu cea a martorei D., s-a reținut că rezultă cu certitudine că declarația pe propria răspundere a inculpatei a fost ridicată de la cabinet de martora D., fiind posibil ca martora M. să fi primit ulterior respectiva declarație. Cert este că declarația pe propria răspundere a ieșit de la Cabinet ministru, iar persoana care a redactat-o și i-a contrafăcut semnătura a fost inculpatul A..

De asemenea, din materialul probator administrat în cauză a mai rezultat că inculpatul A. a falsificat semnăturile inculpatei B., nu doar de pe Declarația pe propria răspundere, înregistrată la Cabinet ministru sub nr. x/30.10.2017, prin care inculpata B. declară pe propria răspundere că deține funcția de bază la Universitatea din Oradea și este asigurată la Casa de Asigurări de Sănătate BIHOR, ci și de pe următoarele înscrisuri: contract individual de muncă nr. x/07.02.2017 încheiat între persoana juridică Ministerul Sănătății, reprezentată legal prin A., în calitate de ministru, și B.; contract individual de muncă nr. x/29.06.2017 încheiat între persoana juridică Ministerul Sănătății, reprezentată legal prin A., în calitate de ministru, și B.;

În urma analizării semnăturilor executate de inculpata B. de pe mai multe înscrisuri, din aceeași perioadă, aflate la dosarul cauzei, s-a constatat o diferență totală între semnăturile de pe aceste înscrisuri cu cele de pe cele două Contracte individuale de muncă și de pe Declarația pe propria răspundere, înregistrată la Cabinet ministru sub nr. x/30.10.2017.

Astfel, semnătura executată de inculpata B. pe următoarele înscrisuri: contract individual de muncă cu timp parțial încheiat între Universitatea din Oradea și B. la data de 17.01.2017; contract individual de muncă cu timp parțial încheiat între Universitatea din Oradea și B. la data de 21.02.2018; declarație de avere din 26.02.2018; declarație de interese din 26.02.2018; declarație de avere din 10.04.2017; declarație de interese din 10.04.2017 (vol3. fil. 50-51); Fișă individuală a postului – Universitatea din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie, din data de 29.10.2017; Fișă individuală a postului – Universitatea din Oradea-Facultatea de Medicină și Farmacie, din data de 29.10.2017; Contract individual de muncă încheiat între Universitatea din Oradea și B. la data de 29.09.2017, este descifrabilă conținând numele susnumitei avut înainte de căsătorie "B.", chiar dacă semnătura a fost executată pe înscrisuri întocmite după schimbarea numelui acesteia în B..

S-a precizat că în schimb, semnătura de pe cele două contracte de muncă (Contract individual de muncă nr. x/07.02.2017 și Contract individual de muncă nr. x/29.06.2017, ambele încheiate între persoana juridică Ministerul Sănătății, reprezentată legal prin A., în calitate de ministru, și B. și de pe Declarația pe propria răspundere, înregistrată la Cabinet ministru sub nr. x/30.10.2017, este indescifrabilă.

Având în vedere declarațiile martorilor L. și D., rezultă cu certitudine că inculpatul A. a fost persoana care a falsificat semnătura inculpatei B. de pe Declarația pe propria răspundere, înregistrată la Cabinet ministru sub nr. x/30.10.2017.

După cum rezultă din declarația martorei N. din data de 18.05.2021, șef Biroul încadrări personal, cele două contracte individuale de muncă au fost ridicate la de la Cabinet ministru semnate la ambele rubrici, atât la rubrica reprezentantului Ministerului Sănătății, cât și la rubrica "salariată", care arată că ar fi văzut-o o singură dată pe inculpata B.. Cât privește procedura angajării consilierilor personali ai ministrului, s-a făcut referire martora N., reținându-se, prin urmare, în condițiile în care s-a stabilit că inculpata B. nu s-a prezentat la sediul Ministerului Sănătății nici măcar o singură zi, și nu a văzut-o nimeni semnând vreun act, nici măcar șefa Biroului încadrări personal care, dacă cele două contracte individuale de muncă nu ar fi venit de la Cabinet ministru semnate și la rubrica "salariată", trebuia să o cheme pe inculpată pentru a semna, fapt care nu s-a întâmplat, cele două contracte individuale de muncă nu puteau să fie semnate la rubrica "salariată" decât de singura persoană din cadrul Ministerului Sănătății care a venit în contact cu inculpata, respectiv inculpatul A..

Fiind audiat în calitate de suspect, A. nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, arătând totuși că, în ceea ce privește colaborarea cu inculpata B., "a agreat de la bun început faptul că va desfășura activitatea preponderent la distanță", iar modul de colaborare a fost telefonic, prin întâlniri față în față de câte ori se găsea la Oradea, adică aproape în fiecare săptămână, prin materiale pe care i le remitea și i le dădea personal.

A. a mai arătat că, dacă avea ceva urgent, îi trimitea pe O. sau vorbea personal. A mai precizat că există corespondență scrisă pe e-mail între acesta și inculpata B., cum de altfel există și dovezi cu privire la participarea acesteia la conferințe sau în alte împrejurări la care a delegat-o, respectiv la Sălaj la Conferința de boli rare, la Timișoara la o conferință de Medicină dentară și că la Sălaj l-a însoțit într-o vizită oficială la Spitalul Județean. De asemenea, a mai fost la o conferință la Cluj, dar nu a reușit până în prezent să identifice la ce conferință a participat. A. nu a recunoscut că a falsificat semnăturile inculpatei B. de pe cele două contracte individuale de muncă și de pe declarația pe propria răspundere, dar nu a oferit niciun răspuns logic în condițiile în care toate înscrisurile falsificate au fost înregistrate și au ieșit de la Cabinet ministru, inclusiv Declarația pe propria răspundere, iar inculpata B. nu a călcat nici măcar o singură zi în Ministerul Sănătății.

La data de 02.06.2021, inculpatul A. a depus la dosarul cauzei un memoriu în care a precizat atribuțiile concrete ale consilierului personal, inculpata B., în perioada februarie 2017- ianuarie 2018.

În continuare, s-a făcut referire la declarația martorului G., din data de 14.05.2021, și acesta consilier personal al ministrului, în situațiile în care îl reprezenta pe ministru la vreo conferință, nu pregătea vreun material, materialele fiind primite de la direcțiile de specialitate pe care martorul nu făcea altceva decât să le citească.

Martorul a arătat că se informa despre tematica conferințelor dar, de fiecare dată când trebuia să prezinte un punct de vedere al ministerului, era însoțit și de un reprezentant al unei direcții de specialitate din minister iar în cazul în care erau adresate întrebări acesta era cel care răspundea.

În cuprinsul memoriului formulat de inculpatul A. s-a susținut că inculpata B. a asigurat reprezentarea la congresul cu participare internațională "Zilele Stomatologiei Bănățene" de la Timișoara, din 4-6.05.2017.

Inculpatul arată că pentru pregătirea participării la acest congres, a purtat discuții și corespondență inclusiv în ceea ce privește pregătirea discursului introductiv pe care, ca reprezentant al ministrului, urma să îl susțină, atașând un email din data de 04.05.2017 din care rezultă această corespondență.

După cum se poate observa, și în acest caz inculpata B. nu a făcut altceva decât să citească alocuțiunea scrisă de inculpatul A., alocuțiune care nu avea nicio legătură cu specializarea inculpatei în informatică medicală, biostatistică și cibernetică.

În cursul urmăririi penale, s-a solicitat Ministerului Sănătății să comunice dacă, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, inculpata B. a fost implicată în vreo activitate de centralizare și analiză statistică a datelor medicale. De asemenea, s-a mai solicitat să comunice dacă la nivelul Ministerului Sănătății au existat întocmite, următoarele: o analiză financiară a programelor de sănătate publică derulate în anii anteriori, o analiză statistică asupra datelor care evidențiau o serie de produse/servicii achiziționate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătății, un proiect de informatică medicală în legătură cu proiectul legii vaccinării.

Prin adresa Ministerului Sănătății nr. 862/30.06.2021, s-a comunicat faptul că, potrivit clauzelor contractelor individuale de muncă nr. x/07.02.2017 și nr. y/29.06.2017, inculpata B. a avut exclusiv activități specifice funcției de consilier personal la Cabinetul ministrului sănătății A..

În conținutul aceleiași adrese s-a mai arătat că la nivelul Agenției naționale de programe de sănătate, în perioada februarie 2017- ianuarie 2018, nu au existat analizele la care se face referire în adresa DNA și nu a existat un proiect de informatică medicală în legătură cu proiectul legii vaccinării.

Prin urmare, s-a reținut că afirmațiile inculpatului făcute în memoriul depus cu privire la aceste aspecte nu sunt confirmate în niciun fel.

S-a reținut că inculpatul A., în sprijinul apărării sale, a solicitat formularea unei adrese către Ministerul Sănătății pentru a transmite procesele-verbale ale ședințelor Colegiului Ministerului Sănătății, din perioada februarie 2017- ianuarie 2018, în care s-a abordat tematica necesității centralizării achizițiilor publice de la nivelul unităților medicale din subordinea Ministerului Sănătății.

Prin adresa nr. x/15.06.2021 Ministerul Sănătății a comunicat că nu a identificat aceste înscrisuri.

În memoriul formulat inculpatul a mai arătat că inculpata B. îi acorda asistență pentru elaborarea, în format electronic, a diferitelor prezentări sau documente de lucru necesare întâlnirilor la care participa, sens în care, prin intermediul aplicației electronice P., aceasta accesa în timp real, de la distanță, și, respectiv, edita documente aflate pe laptopul său personal, pe care îl utiliza la acel moment. De asemenea, același consilier prelua documente și informații destinate ministrului sănătății de la structuri din teritoriu, din zona de Nord-Vest a țării. Inculpatul a mai arătat că în toată acea perioadă și cu privire la toate activitățile menționate (care în opinia inculpatului au depășit norma contractuală de 4ore/zi lucrătoare), a comunicat instrucțiuni consilierului personal, atât prin mijloace de comunicare, cât și în mod nemijlocit, a primit și, respectiv, transmis informații de specialitate.

Analizând susținerile inculpatului A., s-a constatat că, într-adevăr, inculpata B., a fost prezentă la conferința "Europlan 2017" din Sălaj, din 16.11.2017, și la congresul cu participare internațională "Zilele Stomatologiei Bănățene" de la Timișoara, din 4-6.05.2017, unde inculpata a dat citire punctului de vedere al Ministerului Sănătății, respectiv scurtului discurs întocmit de ministrul sănătății.

În afară de cele două participări la respectivele conferințe, afirmațiile inculpatului A. referitoare la celelalte activități desfășurate de inculpata B. s-a reținut că nu au niciun suport probator.

După cum lasă să se înțeleagă inculpatul, practic inculpata B. lucra de la distanță, modul de colaborare fiind telefonic, prin întâlniri față în față de câte ori se găsea la Oradea, adică aproape în fiecare săptămână, prin materiale pe care i le remitea și i le dădea personal.

De asemenea, conform susținerilor inculpatului, inculpata B. accesa laptopul acestuia de la acel moment, în timp real, de la distanță, prin intermediul aplicației electronice P., elaborând, în format electronic, diferite prezentări sau documente de lucru necesare întâlnirilor la care participa. Afirmațiile inculpatului referitoare la activitatea inculpatei B. în calitate de consilier personal, cu excepția participării acesteia la cele două conferințe, nu sunt susținute de niciun mijloc de probă.

În condițiile în care s-a stabilit cu certitudine că inculpata B. nu s-a prezentat la locul de muncă nici măcar pentru a semna cele două contracte individuale de muncă și declarația pe proprie răspundere, inculpatul A. încearcă, prin afirmații care nu pot fi probate în niciun fel (cu excepția participării inculpatei la cele două conferințe), să acrediteze ideea că aceasta a lucrat de la distanță, îndeplinindu-și toate însărcinările primite.

După cum a rezultat din probele administrate în cauză, niciun alt consilier personal al ministrului nu a avut acest statut, de a nu se prezenta la locul de muncă nici măcar o singură zi, și de a-l consilia pe ministru prin intermediul aplicației O..

De asemenea, în lipsa oricăror alte probe privind activitatea desfășurată de inculpata B. în calitate de consilier personal al ministrului, cu excepția participării acesteia la cele două conferințe menționate, totuși, potrivit celor două contracte individuale de muncă, activitatea acestui consilier nu se putea rezuma, timp de un an, doar la participarea la aceste conferințe.

În ceea ce privește afirmația inculpatului în sensul că modul de colaborare cu inculpata B. "a fost telefonic, prin întâlniri față în față de câte ori mă găseam la Oradea, adică aproape în fiecare săptămână, prin materiale pe care i le remiteam și mi le dădea personal. Dacă aveam ceva urgent, îi trimiteam pe O. sau vorbeam personal" e lipsită de orice susținere probatorie.

Pe de altă parte, dacă inculpata B. ar fi urmat să-și desfășoare activitatea de la distanță și dacă dispozițiile legale ar fi permis acest lucru, în cele două contracte individuale de muncă ar fi trebuit să fie stabilite condițiile clare în care inculpata trebuia să-și desfășoare activitatea de la distanță.

S-a rețuinut că în perioada ianuarie 2017- ianuarie 2018 nu exista pandemia generată de virusul Covid 19, sau nicio altă situație de excepție, care să impună lucrul de la distanță.

Cert este că inculpata B. nu a fost prezentă nici măcar o singură zi la locul de muncă din cadrul Ministerului Sănătății și nu a desfășurat nicio activitate, nici măcar de la distanță, așa cum lasă să se înțeleagă inculpatul A..

Inculpata B. și-a rezervat dreptul de a nu da vreo declarație pe parcursul urmăririi penale , însă la data de 08.06.2021 a depus la dosarul cauzei un memoriu cu privire la activitatea desfășurată în calitate de consilier personal al ministrului sănătății).

Inculpata a arătat că a fost numită în funcția de consilier personal al Ministrului Sănătății, urmând să îl reprezinte pe ministru la conferințe, congrese, întâlniri; să realizeze analize, rapoarte, opinii, în funcție de sarcinile care îi erau atribuite de acesta (în special în domeniul statisticii medicale în care există foarte puțini specialiști) precum și să îi ofere consultanță cu privire la orice alte aspecte care priveau aria sa de competență. Inculpata a arătat că a fost angajată în calitate de consilier personal cu jumătate de normă, acceptând această poziție cu condiția să își desfășoare activitatea de la distanță, având în vedere că sarcinile sale oricum nu necesitau prezența fizică la sediul Ministerului Sănătății, ministrul fiind de acord să își desfășoare activitatea de la distanță.

Ca și inculpatul A., și inculpata B. a făcut afirmații referitoare la activitatea desfășurată în calitate de consilier personal al ministrului, care nu pot fi probate în niciun mod, mai ales că între cei doi nu exista o comunicare prin e-mail, care ar fi putut să lase eventuale urme ale colaborării dintre cei doi, așa cum s-a întâmplat în cazul discursului introductiv al ministrului transmis prin e-mail inculpatei la data de 04.05.2017, pe care aceasta urma să îl citească la congresul cu participare internațională "Zilele Stomatologiei Bănățene" de la Timișoara, din 4-6.05.2017.

Inculpata a precizat că "doar rareori comunicam prin e-mail cu domnul A., întrucât dl Ministru dorea să evite posibile scurgeri de informații care puteau apărea prin utilizarea unor adrese de email nesecurizate", în condițiile în care fiecare consilier personal al ministrului avea alocată adresă de e-mail de serviciu securizată.

Realitatea este că, dacă inculpata ar fi întocmit anumite analize statistice, așa cum susține, ar fi avut posibilitatea transmiterii acestora și prin intermediul e-mailului de serviciu securizat, dar cum, în realitate, nu au existat astfel de analize, nici nu avea ce să transmită către ministru.

În ceea ce privește colaborarea dintre A. și inculpata B., în declarația dată în calitate de suspect, inculpatul a prezentat un scenariu de colaborare, care nu poate fi probat în niciun mod.

După cum se poate observa, colaborarea dintre cei doi, a fost de așa natură încât să nu lase vreo urmă, fapt care le-a și reușit. Nu există vreo urmă a colaborării dintre cei doi, în afară de corespondența e-mail din data de 04.05.2017 privind discursul introductiv pe care inculpata urma să-l citească la congresul cu participare internațională "Zilele Stomatologiei Bănățene" de la Timișoara, din 4-6.05.2017. Este adevărat că cei doi inculpați se întâlneau la Oradea, dar în cadrul unor petreceri private care nu aveau nicio legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatei, așa cum afirmă martora J. .

Inculpata a mai arătat că îl însoțea pe ministru la numeroase reuniuni profesionale sau vizite de lucru și că fiecare reuniune organizată în afara județului Bihor presupunea alocarea din partea sa a unui număr de ore care depășea norma sa de 4 ore/zi.

Cu excepția celor două conferințe menționate, afirmațiile inculpatei în sensul însoțirii ministrului la diferite reuniuni profesionale și vizite de lucru nu are nicio susținere probatorie.

Inculpata a susținut în memoriul formulat că activitatea pe care o desfășura preponderent consta în consultanță și efectuare de analize statistice. Cu titlu de exemplu, inculpata a menționat că "am lucrat la realizarea unei platforme de achiziții de medicamente pentru spitalele din București în vederea optimizării bugetului, precum și a uniformizării procedurilor de achiziții și asigurării transparenței, întrucât prețurile de achiziție aveau diferențe substanțiale. Menționez că un astfel de proiect este de amploare și presupune o analiză de durată în vederea înțelegerii actualului soft, precum și pentru identificarea mijloacelor utilizate de către Ministere ale Sănătății din țări avansate din punct de vedere medical și administrativ, urmând apoi culegerea de date, realizarea unui proiect de optimizare și data miting, obținerea bugetului necesar și, în final, realizarea proiectului și implementarea acestuia. În acest sens, domnul ministru mi-a furnizat informațiile, datele și documentele necesare. De-a lungul întregului proces, am comunicat cu dumnealui privind etapele parcurse, concluziile acestora și direcția de continuare a proiectului, iar deciziile erau luate împreună".

Probabil că și de această dată, informațiile, datele și documentele necesare realizării platformei de achiziții de medicamente, i-au fost puse la dispoziție inculpatei, personal, când se întâlneau la Oradea, așa cum arată inculpatul în declarația dată.

Inculpata a arătat că un astfel de proiect este de amploare și presupune o analiză de durată în vederea înțelegerii actualului soft, însă nu explică dacă a ajuns să înțeleagă actualul soft, cum a avut acces la el și alte date tehnice realizării platformei de achiziții de medicamente pentru spitalele din București.

După cum s-a arătat anterior, când a fost analizat memoriul formulat de inculpatul A., nu există nicio dată referitoare la implicarea inculpatei B. într-un astfel de proiect și nu a existat o analiză statistică asupra datelor care evidențiau o serie de produse/servicii achiziționate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătății, aspect confirmat oficial și de Ministerul Sănătății .

S-a apreciat că afirmațiile inculpatei sunt făcute în scopul de a arăta că, chiar dacă nu s-a prezentat la locul de muncă, a lucrat de la distanță și a fost implicată în proiecte foarte mari, fapt nereal.

Inculpata a mai învederat că, "având în vedere experiența pe care o aveam în efectuarea de prezentări și utilizarea programelor de specialitate, pregăteam prezentări ale domnului A. pentru Guvern sau pentru spațiul public, prezentări care să susțină discursul acestuia și să conțină informații suplimentare".

Inculpata nu a descris în concret cum proceda, însă explică acest lucru inculpatul A. în memoriul formulat de acesta: "fac precizarea, totodată, că dna. B. îmi acorda asistență pentru elaborarea, în format electronic, a diferitelor prezentări sau documente de lucru necesare întâlnirilor la care participam, sens în care, prin intermediul aplicației electronice P., aceasta accesa în timp real, de la distanță, și, respectiv, edita documente aflate pe laptopul meu personal, pe care îl utilizam la acel moment. De asemenea, același consilier prelua documente și informații destinate ministrului sănătății de la structuri din teritoriu, din zona de Nord-Vest a țării".

S-a reținut că și de această dată, inculpatul încearcă să justifice desfășurarea unor activități de către inculpată, prin modalități care nu pot fi probate în niciun fel, care nu au lăsat nicio urmă.

Lucrul de la distanță a fost strict reglementat abia prin Legea nr. 81 din 30 martie 2018, existând o modalitate de control și de verificare a activității angajaților care își desfășurau activitatea de la distanță:

Art. 2 - În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) telemuncă - forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor; b) telesalariat - orice salariat care desfășoară activitatea în condițiile prevăzute la lit. a).

Art. 3 - (1) Activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților și se prevede în mod expres în contractul individual de muncă odată cu încheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adițional la contractul individual de muncă existent. (2) Refuzul salariatului de a consimți la prestarea activității în regim de telemuncă nu poate constitui motiv de modificare unilaterală a contractului individual de muncă și nu poate constitui motiv de sancționare disciplinară a acestuia.

Art. 4 - (1) În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin, telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii. (2) La solicitarea angajatorului și cu acordul în scris al telesalariatului cu normă întreagă, acesta poate efectua muncă suplimentară. (3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului în principal prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

Art. 5 - (1) Contractul individual de muncă se încheie și se modifică, după caz, pentru salariații care desfășoară activitatea de telemuncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În cazul activității de telemuncă, contractul individual de muncă conține, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, următoarele: a) precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă; b) perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă organizat de angajator; c) *** Abrogată prin O.U.G. nr. 36/2021; d) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și modalitatea concretă de realizare a controlului; e) modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat; f) responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă în conformitate cu prevederile art. 7 și 8; g) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz; h) obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta aceste prevederi; i) măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat; j) condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.

S-a menționat că la momentul la care inculpata a avut calitatea de consilier personal al ministrului sănătății nu exista nicio pandemie de niciun fel și nu era instituită stare de urgență care să impună lucrul de la distanță.

Pe de altă parte, dacă legislația ar fi permis și dacă inculpatul A. și-ar fi dorit ca inculpata B. să își desfășoare activitatea de la distanță, trebuia să emită un ordin/decizie în acest sens, să modifice clauzele contractelor de muncă în care să arate modul în care urma să-și desfășoare activitatea inculpata.

S-a precizat că în afară de inculpata B., nu a mai existat niciun alt consilier al ministrului sănătății, inculpatul A., care să nu fi venit la locul de muncă.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate nu a existat niciun consilier personal al ministrului sănătății care să nu vină la locul de muncă, să stea acasă și să susțină că își desfășoară activitatea de la distanță.

Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 81 din 30 martie 2018, inclusiv în perioada în care și-a desfășurat activitatea în calitate de ministru al sănătății inculpatul A., nu a existat o asemenea dispoziție, existând însă dispoziție expresă în Codul muncii privind lucrul la domiciliu.

Cap. IX Munca la domiciliu - Art. 108 - (1) Sunt considerați salariați cu munca la domiciliu acei salariați care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin. (2) În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariații cu munca la domiciliu își stabilesc singuri programul de lucru. (3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă. Art. 109 - Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă și conține, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3), următoarele: a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu; b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului; c) obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează.

Așadar, în raport de dispozițiile legale în vigoare la momentul săvârșirii faptei, dacă inculpatul A. dorea ca activitatea inculpatei B. să se desfășoare la domiciliu, contractul individual de muncă trebuia să conțină o clauză expresă în acest sens.

Contrar dispozițiilor legale menționate, în ambele contracte individuale de muncă încheiate între Ministerul Sănătății, reprezentată legal prin inculpatul A., și inculpata B., se prevede foarte clar locul unde urmează să-și desfășoare activitatea, respectiv, un loc de muncă fix: "Cabinetul ministrului sănătății A.".

Având în vedere prevederea expresă că locul de muncă este fix-Cabinetul ministrului sănătății A., nu s-a completat nimic la următoarea rubrică de punctul D.2. din contract:

În cuprinsul contractului se mai prevede că "În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfășura activitatea astfel:…"

Potrivit punctului M.2 din contractele de muncă, salariatului îi revin, în principal, următoarele obligații: a) obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului; b) obligația de a respecta disciplina muncii; c) obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu; d) obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate; e)obligația de a respecta secretul de serviciu.

Potrivit punctului M.3 din contractele de muncă, angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: a) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor; b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; c) să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern; d) să stabilească obiectivele de performanță individuală ale salariatului.

Potrivit punctului N din contractele individuale de muncă

"Prevederile prezentului