ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

27.11.2024

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2024

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 43 din data de 10 aprilie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Alba a admis excepția de necompetență invocată din oficiu și, în consecință, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 41 alin. (1) lit. a), c) C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de către petenții inculpați A. și B. împotriva soluției de clasare dispuse prin rechizitoriul nr. x/2022 din data de 21.12.2022 al D.I.I.C.O.T.-Serviciul Teritorial Alba Iulia, menținută prin ordonanța procurorului șef din data de 16.02.2023 în dosar nr. x/2023 al D.I.I.C.O.T.-Serviciul Teritorial Alba Iulia, în favoarea Tribunalului Bistrița Năsăud.

În motivarea soluției, făcând trimitere la dispozițiile art. 340 alin. (1) C. proc. pen. precum și la dispozițiile art. 41 C. proc. pen., Tribunalul Alba a apreciat, în esență, că, prin raportare la situația de fapt reținută în actul de sesizare al instanței în sarcina petenților, la infracțiunile în privința cărora s-a dispus soluția de clasare, respectiv constituire grup infracțional organizat și spălare de bani, având în vedere și că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat s-a săvârșit în scopul comiterii infracțiunilor de evaziune fiscală și de spălare de bani dar și faptul că domiciliile tuturor inculpaților și respectiv sediile societăților implicate în activitatea infracțională, inclusiv a părților responsabile civilmente, se află pe raza jud. Bistrița Năsăud, infracțiunile fiind comise pe raza jud. Bistrița Năsăud, în prezenta cauză, competența de soluționare a plângerii formulate împotriva soluției de clasare dispuse de procuror, revine judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița Năsăud, instanță căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță.

Totodată, a reținut că raționamentul conform căruia, acțiunea infracțională a inculpaților s-a derulat pe raza teritorială a jud. Alba, respectiv tot acolo s-au produs urmările faptelor de care sunt acuzați, fapt care ar atrage competența teritorială a Tribunalului Alba, este criticabil deoarece face total abstracție de activitatea infracțională în ansamblul său. În acest sens, s-a notat că domiciliile inculpaților și sediile societăților implicate în activitatea infracțională dar și a părților responsabile civilmente se află pe raza jud. Bistrița Năsăud.

De asemenea, s-a mai făcut trimitere la modul de comitere a infracțiunilor de spălare de bani, astfel cum sunt descrise pe larg în rechizitoriu, jud. Bistrița Năsăud aflându-se, din punct de vedere teritorial, pe raza Tribunalului Bistrița Năsăud.

În continuarea raționamentului privind competența de a soluționa plângerea împotriva soluției de clasare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Alba a reținut că, urmare a opțiunii legislative relevate de dispozițiile art. 41 alin. (1) sau 41 alin. (3) C. proc. pen., sesizarea uneia dintre instanțele deopotrivă competente teritorial potrivit alin. (2) al textului are ca efect încetarea vocației celorlalte la judecarea cauzei, competența organului judiciar prim sesizat devenind efectivă prin faptul învestirii sale, în condițiile legii (în acest sens a făcut trimitere la încheierea penală nr. 203 din 23.03.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, disponibilă pe www.x.ro).

Prin urmare, s-a reținut că, în acord cu dispozițiile art. 41 alin. (4) teza finală C. proc. pen., competența teritorială de judecată revine instanței mai întâi sesizate dintre cele stabilite conform art. 41 alin. (1) C. proc. pen., în cauza de față, Tribunalul Bistrița Năsăud, care este instanța sesizată de către Parchetul de pe lângă Î.C.C.J.- D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Alba Iulia cu soluționarea cauzei, vocația Tribunalului Alba la soluționarea cauzei încetând la momentul concretizării opțiunii de sesizare de către parchet.

Prin încheierea penală nr. 362/CP/2024 din data de 11 octombrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Bistrița Năsăud a admis excepția necompetenței teritoriale a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița Năsăud, invocată de petenții A. și B..

În baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petenți împotriva soluției de clasare dispusă prin rechizitoriul din data de 21.12.2022 în dosarul nr. x/2022 al P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. S.T. - Alba, în favoarea Tribunalului Alba.

În baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalului Bistrița-Năsăud și Tribunalul Alba și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

În motivarea soluției Tribunalul Bistrița Năsăud, a reținut că, raportat la încheierea penală nr. 276/21.07.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații C., B. zis "Gabriel" junior, B., D., A. și E., trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. x/2012 din 27 iunie 2019, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Alba Iulia, în favoarea Tribunalului Alba, această instanță a rămas competentă să judece cauza.

De asemenea, s-a reținut că acesta este și motivul pentru care, ulterior, prin încheierea penală nr. 276 din data de 16 mai 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2022.4, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații C., B. zis "Gabriel" junior, B., D., A. și E. în favoarea Tribunalului Alba.

*****

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Alba, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține că obiectul cauzei cu privire la care s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Alba și Tribunalul Bistrița Năsăud îl constituie plângerea formulată, în temeiul disp.art. 340 C. proc. pen., de către petenții A. și B., împotriva soluției de clasare dispuse prin rechizitoriul nr. x/2012 din data de 21.11.2022, emis de către D.I.I.C.O.T.-S.T. Alba, menținută prin ordonanța din data de 16.02.2023, pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 656/2002, faptă incriminată în prezent prin art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 129/2019.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin rechizitoriul nr. x/2012 al Pachetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și de Terorism/Serviciul Teritorial Alba Iulia, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus clasarea față de inculpații B., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. și spălare de bani în formă continuată, prev.de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 (faptă incriminată în prezent de prev. art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 129/2019), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și A., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. spălare de bani în formă continuată, prev.de art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 (faptă incriminată în prezent de prev. art. 49 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 129/2019), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen.

Cu privire la aceste infracțiuni, procurorul a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale, fiind împlinit termenul general de prescripție, prin raportare la deciziile CCR nr. 297/2018 și 358/2022 și minuta deciziei ICCJ nr. 67/25.10.2022.

În acest context, Înalta Curte reține că, potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 C. proc. pen., poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Reglementând competența teritorială a instanțelor judecătorești, dispozițiile art. 41 alin. (1) C. proc. pen. stabilesc o ordine de preferință legală ce trebuie respectată cu prilejul sesizării instanțelor judecătorești. Astfel, aceasta este determinată, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoana fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate, iar dispozițiile alin. (2), definesc noțiunea de "loc al săvârșirii infracțiunii" ca fiind acela unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, pentru ca, în alin. (3), să se stipuleze că, în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracțiune a fost săvârșită în circumscripția mai multor instanțe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Totodată, art. 41 alin. (4) C. proc. pen. prevede că atunci când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele indicate în primul alineat, competența revine instanței mai întâi sesizate.

Pornind de la aspectele reținute de organul de urmărire penală și examinând situația de fapt expusă în ansamblul său, se constată că activitatea numiților A. și B., circumscrisă de procuror infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și de spălare a banilor pentru care s-a dat o soluție de clasare, s-a desfășurat pe teritoriul a două județe, Bistrița Năsăud și Alba (în județul Alba aflându-se, printre altele, sediul agenției și depozitul S.C. F. S.R.L., locații în care s-a desfășurat un important segment al activității de coletărie nefiscalizată), iar competența de soluționare a cauzei în procedura de cameră preliminară revine, potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., Tribunalului Alba, ca instanță pe a cărei rază teritorială s-a desfășurat o parte din activitatea infracțională și care a fost prima sesizată.

Rezultă, așadar, că, în accepțiunea art. 41 alin. (2) C. proc. pen., locul săvârșirii presupuselor infracțiuni, pentru care s-a dispus soluția de clasare împotriva căreia petentul a formulat plângere, se regăsește în raza teritorială atât a Tribunalului Alba, cât și a Tribunalului Bistrița Năsăud, ambele instanțe fiind deopotrivă competente să soluționeze cauza, conform art. 340 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 41 alin. (3) C. proc. pen.

În atare situație, în speță devin incidente prevederile art. 41 alin. (4) teza a II-a C. proc. pen., care stabilesc că atunci când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanțe dintre cele indicate în primul alineat, competența revine instanței mai întâi sesizate. Cum, în cauză, prima instanță sesizată a fost Tribunalul Alba, se constată că acesteia îi revine competența de soluționare a plângerii formulată de petenții A. și B..

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanța competentă să soluționeze cauza privind pe petenții A. și B. este Tribunalul Alba, instanță căreia îi va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.