ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 475/2024

Ședința publică din data de 18 iunie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 115/F din data de 07 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția II penală, în dosarul nr. x/2024, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În baza art. 109 alin. (1) coroborat cu art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 08.05.2024 de către Parchetul Eisenstadt, Austria, aprobat la 10.05.2024 de judecătorul de la Tribunalul Regional Eisenstadt, Austria, pe numele persoanei solicitate A..

S-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile austriece, cu respectarea regulii specialității.

S-a dispus arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, respectiv de la 07.06.2024 la 06.07.2024, inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută, arestată provizoriu și arestată în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare în perioada 16.05.2024-07.06.2024.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că mandatul de arestare european a fost emis la data de 08.05.2024 de Parchetul Eisendstadt, 7000 Eisenstadt, Wiener Str. 9 precum și că atât ordinul de arestare intern, cât și mandatul european de arestare, ambele emise de procuror, au fost aprobate de către Tribunalul Regional Eisenstadt la 10 mai 2024 prin judecătorul B., după cum rezultă din adresa înaintată de autoritățile judiciare austriece.

În fapt, în cuprinsul mandatului european de arestare s-au arătat următoarele:

Potrivit rapoartelor întocmite de Departamentul de Investigații Criminale al Landului Burgenland, ultimul din 27.4.2024, A. zis "C." este suspectat în mod temeinic de a fi săvârșit următoarele: La o dată ce urmează a fi stabilită între luna septembrie 2023 și 7 octombrie 2023, în calitate de membru al unei organizații criminale, în colaborare conștientă și deliberată împreună cu D. și cu alți coautori urmăriți penal separat, în prezent necunoscuți/neidentificați (art. 12 din C. pen.) a facilitat intrarea și tranzitarea ilegală a cel puțin 3 cetățeni străini într-un stat membru respectiv printr-un stat membru al Uniunii Europene, în speță din Ungaria în Austria, cu scopul de a se îmbogăți fără justă cauză pe sine sau de a îmbogăți un terț fără justă cauză, ca urmare a remunerației primite în acest scop, prin aceea că l-a recrutat pe D., urmărit penal separat și deja condamnat pentru aceasta, și i-a dat comanda pentru traficul de migranți din 7.10.2023 și anume pentru transportul ilegal a 9 cetățeni turci/sirieni, care nu au drept de ședere în Uniunea Europeană, în parte a condus autovehiculul antemergător și a pus la dispoziție autovehiculul x, utilizat pentru traficul de migranți, înmatriculat în Ungaria cu numărul JZX-090 (H) și i-a promis o remunerație ("taxă de cărăușie") în valoare de 300 - 500 Euro pentru cursa efectuată cu succes.

Prin urmare, există bănuiala rezonabilă că A. a săvârșit infracțiunea de trafic de migranți prevăzută de art. 114 alin. (1) și (3) subpunctul 2, alin. (4) primul caz din Legea Poliției pentru Străini,

Suspiciunea temeinică se fundamentează pe rezultatele investigațiilor efectuate de Direcția de Poliție a l.and-ului Burgenland, Brigada de Anchete 10 (trafic de persoane și de migranți. În cadrul investigațiilor, autoritățile de anchetă penală au analizat telefonul mobil al lui D. și au reușit să extragă numărul de telefon al angajatorului/factorului de decizie "C.", necunoscut până la acea dată. Autoritățile anchetă penală din Republica Moldova au reușit să atribuie acest număr de telefon lui A.. În cadrul audierii, D. a declarat că "C." i-a dat comanda pentru traficul de migranți, efectuat de el la data de 7 octombrie 2023.

De asemenea, D. l-a recunoscut pe A. cu prilejul procedurii de identificare prin selectarea unei fotografii din mai multe fotografii ale unor persoane, ca fiind autorul necunoscut, numit C..

Natura și încadrarea juridică a faptei/faptelor și dispozițiile legale aplicate: infracțiunea de trafic de migranți prevăzută de art. 114 alin. (1), alin. (3) subpunctul 2 alin. (4) primul caz din Legea Poliției pentru Străini.

Cu privire la mandatul european de arestare, examinând condițiile prevăzute de lege, Curtea a apreciat că solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este întemeiată.

Astfel, Curtea a constatat că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz, în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru punerea în executare a mandatului european de arestare iar infracțiunile care motivează mandatul european de arestare constituie infracțiuni și potrivit legii penale române, fiind reglementate prin dispozițiile art. 263 C. pen.

Față de persoana solicitată A. a fost emisă ordonanță de arestare internă de Parchetul Eisenstadt în data de 8.5.2024, aprobat de către Tribunalul Regional Eisenstadt la 10 mai 2024.

Persoana solicitată A., cetățean al Republicii Moldova, fără reședință pe teritoriul României, nu și-a manifestat consimțământul de a fi predată către autoritățile judiciare din Austria.

Curtea a avut în vedere și că – potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 rep – mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, respectiv că acesta se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, și întrucât nu există niciunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Ca atare, Curtea a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile austriece, cu respectarea regulii specialității.

Curtea a mai constatat că nu sunt fondate criticile persoanei solicitate, formulate prin apărător ales, la termenele din 30.05.2024 și 07.06.2024. Astfel, instanța a constatat că apărarea nu a învederat motive autentice de refuz obligatoriu sau facultativ al predării, ci pretinse vicii de formă ale actelor depuse la dosar ori vicii de procedură, susțineri care însă nu sunt temeinice și nu pot atrage un refuz al predării către autoritățile austriece.

Astfel, raportat la critica vizând împrejurarea că mandatul european de arestare a fost transmis către Curtea de Apel București cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de lege, instanța a constatat că potrivit art. 102 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare se transmite de către statul membru semnalant în termen de cel mult 10 zile de la data pronunțării încheierii prevăzute la alin. (5). Prin urmare, obligația transmiterii mandatului european în termen de 10 zile de la dispunerea măsurii arestării provizorii se referă la statul solicitant; în speță, din actele dosarului rezultă că mandatul european de arestare a fost transmis de autoritățile austriece la data de 21.05.2024, fiind deci respectat termenul de 10 zile prevăzut de lege, prin raportare la momentul luării măsurii arestării provizorii, respectiv 16.05.2024.

De asemenea, instanța a constatat că mandatul european de arestare a fost transmis de parchet către Curtea de Apel București în interiorul termenului de 15 zile prevăzut de dispozițiile art. 102 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.

Nu este fondată nici critica referitoare la împrejurarea că traducerea mandatului european de arestare poartă mențiunea "traducere nelegalizată din limba germană". Astfel, traducerea a fost realizată de către un traducător autorizat, la solicitarea organelor judiciare, fiind depusă la dosarul cauzei, iar legea nu prevede necesitatea unor formalități suplimentare referitoare la traducere, cum ar fi o pretinsă legalizarea a acesteia; de altfel, apărarea nu a indicat cel puțin care ar fi persoana sau instituția în măsură să legalizeze o traducere efectuată la solicitarea organelor judiciare.

Curtea a reținut că împrejurările legate de faptele imputate persoanei solicitate pe teritoriul Austriei, respectiv aspecte vizând de descrierea acestora, excedează analizei instanței române solicitate, fiind de competența exclusivă a autorităților judiciare austriece.

De asemenea, instanța a mai constatat că împrejurarea învederată de către apărare, în sensul că în cuprinsul mandatului european de arestare nu este indicată perioada pentru care s-a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate pe teritoriul Austriei, nu constituie un motiv obligatoriu sau facultativ de refuz al predării, măsura arestării fiind luată de către organele judiciare austriece potrivit procedurii penale interne, persoana solicitată având posibilitatea de a contesta măsura conform acelorași norme.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestație persoana solicitată A..

Concluziile apărării și ale reprezentantului Ministerului Public asupra contestației formulate, precum și poziția contestatorului persoană solicitată din ultimul cuvânt au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.

Examinând contestația formulată, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, respectiv Legea nr. 302/2004, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuate de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

În cauză, se reține că față de persoana solicitată A. s-a emis un mandat european de arestare la data de 08.05.2024 de Parchetul Eisendstadt, 7000 Eisenstadt, Wiener Str. 9 precum și că atât ordinul de arestare intern, cât și mandatul european de arestare, ambele emise de procuror, au fost aprobate de către Tribunalul Regional Eisenstadt la 10 mai 2024 prin judecătorul B., fiind cercetată pentru comiterea unei infracțiuni de trafic de migranți prevăzută de art. 114 alin. (1) și (3) subpunctul 2, alin. (4) primul caz din Legea Poliției pentru Străini.

Înalta Curte constată că mandatul european emis de autoritățile judiciare austriece îndeplinește toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, fiind descrise faptele pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiția prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanțelor în care a fost comisă infracțiunea, activitatea infracțională reținută în sarcina acesteia fiind detaliată ținând cont de specificul fazei procesuale în care a fost emis mandatul.

De asemenea, Înalta Curte constată că faptele care motivează mandatul european de arestare constituie infracțiuni și potrivit legii penale române, fiind reglementate prin dispozițiile art. 263 C. pen.

În continuare, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, și observă că nu sunt întrunite nici cerințele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 99 alin. (2) din același act normativ.

Totodată, Înalta Curte constată că aspectele care vizează temeinicia acuzațiilor formulate în statul emitent împotriva persoanei solicitate excedează analizei în prezenta cauză, sens în care se au în vedere dispozițiile art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 care stabilesc că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce în conformitate cu dispozițiile Deciziei Cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, așa încât verificarea acestei apărări revine în competența exclusivă a autorității judiciare a statului emitent.

Înalta Curte notează că, în procedura reglementată de art. 84 și urm. din Legea nr. 302/2004, instanța română nu are competența de a examina temeinicia măsurilor dispuse de autoritatea judiciară din Austria și nici oportunitatea emiterii mandatului european de arestare.

Pe cale de consecință, se constată că instanța de fond a analizat condițiile privind punerea în executare a mandatului european de arestare, prevăzute de Legea nr. 302/2004 și a dispus, în mod corect, arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, respectiv de la 07.06.2024 la 06.07.2024, inclusiv, în vederea predării, aceasta reprezentând singura măsură oportună pentru buna desfășurare a procedurii de executare a mandatului european de arestare și predare a persoanei solicitate.

Prin urmare, dată fiind soluția de admitere a cererii de punere în executare a mandatului european de arestare, apare ca necesară arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziție fiind în concordanță cu natura acestui mijloc specific de cooperare internațională. Predarea, ca o consecință directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii definitive pot proceda la reținerea și remiterea acesteia către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, constatând legală și temeinică sentința penală atacată, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 115/F din data de 07 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția II penală, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoana solicitată A., în sumă de 300 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 115/F din data de 07 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția II penală, în dosarul nr. x/2024(1615/2024).

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoana solicitată A., în sumă de 300 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2024.