ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Giurgiu și Judecătoria Constanța, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia la data de 30.05.2024, sub nr. x/2024, petentul - condamnat A. a formulat contestație la executare, solicitând analizarea situației sale juridice, deoarece prevederile C. proc. pen. îi sunt mai favorabile, invocând în drept, prevederile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
La dosarul cauzei a fost atașată fișa cazierului judiciar a petentului și mandatul de executarea a pedepsei închisorii nr. 1242/02.12.2021 emis de Judecătoria Constanța.
Prin sentința penală nr. 1070 din 26.06.2024, Judecătoria Medgidia a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat la data de 10.07.2024.
La termenul din 18.09.2024, instanța a pus în discuție și a dispus recalificarea cererii din contestație la executarea întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. în contestație la executarea întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. și a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Giurgiu, față de hotărârea care se execută.
Prin sentința penală nr. 1918 din 18.09.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Giurgiu a admis, în baza art. 598 alin. (2) C. proc. pen. și art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cu aplicarea art. 47 alin. (2)-(4) C. proc. pen., excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu.
În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A., în favoarea Judecătoriei Constanța.
Analizând actele și lucrările dosarului, Judecătoria Giurgiu a reținut că, prin sentința penală nr. 692 din 24.06.2021 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2020, în baza art. 228 alin. (1)-229 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (5) C. pen., inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsă închisorii de 4 ani și 3 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 213 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (5) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.
În baza art. 40 alin. (1) C. pen., s-a constatat că infracțiunile din cauză sunt concurente cu infracțiunea de tentativă la furt pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 1475 din 17.12.2020 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 360/09.04.2021 a Curții de Apel Constanța.
În baza art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care va adăuga 1/3 din celelalte pedepse, respectiv 1 an și 11 luni, urmând ca, în final, inculpatul să execute o pedeapsă rezultată de 6 ani și 11 luni închisoare.
În baza art. 40 alin. (3) C. pen. și art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată perioada în care inculpatul A. a fost reținut și arestat preventiv, respectiv din data de 14.08.2020 până la data de 05.04.2021, cât și perioada executată în baza M.E.P.I nr. 2727/2020 din data de 09.04.2021 emis în baza sentinței penale nr. 1475 din 17.12.2020 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 360/09.04.2021 a Curții de Apel Constanța, respectiv din data de 09.04.2021 la zi.
S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2727/2020 și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
(…)
În drept, potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare. Conform art. 47 alin. (2) C. proc. pen., excepția de necompetență materială a instanței superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea cercetării judecătorești, iar excepția necompetenței teritoriale poate fi invocată în aceleași condiții, potrivit alin. (3) și inclusiv din oficiu, conform alin. (4).
În prezent, petentul condamnat se află în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale nr. 692/24.06.2021 pronunțate de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curții de Apel Constanța. Prin această hotărâre, printre altele, s-a constat că perioadele deduse din pedeapsa rezultantă sunt următoarele: perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, respectiv din data de 14.08.2020 până la data de 05.04.2021, cât și perioada executată în baza M.E.P.I nr. 2727/2020 din data de 09.04.2021 emis în baza sentinței penale nr. 1475 din 17.12.2020 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 360/09.04.2021 a Curții de Apel Constanța, respectiv din data de 09.04.2021 la zi.
Instanța a reținut că, în condițiile în care petentul condamnat solicită deducerea unei perioade executate, având în vedere modalitatea de deducere realizată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2020, că formal cererea acestuia se circumscrie cazului de contestație la executare prev. de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Deși prin cererea introductivă petentul condamnat a indicat, cazul de contestație la executare instituit prin dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., instanța a reținut că prin sintagma "cauză de micșorare a pedepsei", legiuitorul a avut în vedere situațiile ivite după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, nu ipotezele în care deducerea ar fi greșită sau modalitatea de contopire a pedepselor (și nu se pune problema unei erori materiale), iar instanța dispunea sau ar fi trebuit să dispună de toate datele pentru a scădea în mod corect fie perioada în care inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate, fie perioada deja executată. De altfel, pot exista situații în care inculpatului să i se scadă o perioadă mai lungă decât ar fi trebuit, iar principiul legalității executării pedepsei impune într-o atare situație lămuriri din partea instanței care a pronunțat hotărârea, neputând fi evident vorba de incidența cazului de contestație la executare prev. de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), contestația se face la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, iar în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție. În acest context, instanța a apreciat că noțiunea de "nelămurire" vizează aspecte care se circumscriu conceptului de omisiune, în sensul că, organul judiciar care a pronunțat hotărârea ar trebui să analizeze motivele invocate de către petent, pentru a aprecia dacă se impune sau nu suplimentarea raționamentului juridic.
În cauză, hotărârea care se execută este sentința penală nr. 692/24.06.2021 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curții de Apel Constanța și, prin urmare, competența de a aprecia asupra nelămuririlor la executare invocate de petentul condamnat în legătură cu hotărârea ce se execută, aparține Judecătoriei Constanța și nu Judecătoriei Giurgiu.
Prin sentința penală nr. 1394 din 19.11.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu.
A constatat ivit conflictul negativ de competență între cele două instanțe și a dispus înaintarea cauzei privind pe contestatorul A., în prezent deținut la Penitenciarul Giurgiu, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Judecătoria Constanța a avut în vedere că, în prezent, petentul condamnat se află în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale nr. 692/24.06.2021, pronunțate de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curții de Apel Constanța. Prin această hotărâre, printre altele, s-a constat că perioadele deduse din pedeapsa rezultantă sunt următoarele: perioada în care inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, respectiv din data de 14.08.2020 până la data de 05.04.2021, cât și perioada executată în baza M.E.P.I nr. 2727/2020 din data de 09.04.2021 emis în baza sentinței penale nr. 1475 din 17.12.2020 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 360/09.04.2021 a Curții de Apel Constanța, respectiv din data de 09.04.2021 la zi.
Instanța a reținut că, în condițiile în care petentul condamnat solicită deducerea unei perioade executate, având în vedere modalitatea de deducere realizată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2020, că formal cererea acestuia se circumscrie cazului de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Totodată, s-a reținut că, prin cererea introductivă, petentul condamnat a indicat cazul de contestație la executare instituit prin dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., și la termenul din data de 18.11.2024, a clarificat solicitarea sa, în sensul că "solicită să poată beneficia de cele 6 zile, pentru că execută pedeapsa în condiții inumane. Stă cu jumătate de saltea pe pat, nu are televizor, nu au dreptul al informație". Prin urmare, solicitarea petentului este determinată de condițiile de cazare și nu necesită, din acest punct de vedere, vreo eventuală lămurire a sentinței penale nr. 692 din 24.06.2021, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curții de Apel Constanța.
Prin Decizia nr. 15/17.09.2018 a Înaltei Curți de Justiției și Casație, publicată în Monitorul Oficial al României la data de 22.10.2018, s-a reținut că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.
Din actele depuse la dosarul cauzei, reiese că petentul condamnat se afla la momentul formulării cererii în executarea pedepsei la Penitenciarul Giurgiu.
În considerarea celor expuse, văzând și prevederile art. 598 C. proc. pen., instanța a apreciat că instanța competentă material să soluționeze prezenta cauză este Judecătoria Giurgiu în a cărei circumscripție se află Penitenciarul Giurgiu, locul de deținere în care în prezent se află petentul.
Prin sintagma "cauză de micșorare a pedepsei", legiuitorul a avut în vedere situațiile ivite după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, iar art. 598 lit. d) C. proc. pen. este foarte clar din acest punct de vedere și anume "când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei".
Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Giurgiu, reținând următoarele:
Contestatorul condamnat A. este încarcerat în Penitenciarul Giurgiu, în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii emis în temeiul sentinței penale nr. 692 din 24.06.2021, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 886/P/02.12.2021 a Curții de Apel Constanța
Prin contestația la executare, formulată în baza art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., condamnatul A. a cerut analizarea situației sale juridice, deoarece prevederile C. proc. pen. îi sunt mai favorabile, iar la Judecătoria Constanța, în ședința de judecată din data de 18.11.2024, acesta a arătat că "solicită să poată beneficia de cele 6 zile, pentru că execută pedeapsa în condiții inumane. Stă cu jumătate de saltea pe pat, nu are televizor, nu au dreptul al informație", reieșind din precizările condamnatului că cererea sa vizează reducerea pedepsei față de condițiile din penitenciar.
Având în vedere obiectul cererii, în acord cu Judecătoria Constanța, Înalta Curte constată că temeiul de drept al contestației la executare îl reprezintă dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. "când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei", întrucât contestatorul condamnat solicită micșorarea pedepsei pe care o execută, prin scăderea unui număr de zile, ca urmare a condițiilor în care execută pedeapsa, solicitare care nu constituie o cauză de împiedicare a executării pedepsei, nefiind invocată nici vreo nelămurire a dispozitivului hotărârii ce se execută.
Conform dispozițiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen., contestația se face în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6) C. proc. pen.
Prin urmare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., instanța competentă să soluționeze cererea contestatorului condamnat este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii.
În consecință, având în vedere că locul de deținere la data formulării cererii este Penitenciarul Giurgiu, Înalta Curte va stabili că instanța competentă a soluționa cauza privind pe contestatorul condamnat este Judecătoria Giurgiu, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 360 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Giurgiu, instanță căreia i se trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 360 de RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2025.