ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2544/2022

Ședința publică din data de 6 decembrie 2022

Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Cadrul procesual și soluția primei instanțe

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Argeș la 27.01.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții societatea B. S.A., C. și D.: constatarea nulității absolute a cesiunii unui număr de 4.000 de acțiuni de la acționarul decedat E. către acționarul C. și radierea acestei cesiuni din Registrul de acțiuni al B. S.A. de la poziția 452; constatarea nulității absolute a cesiunii unui număr de 4.000 de acțiuni de la acționarul C. către acționarul D. și radierea acestei cesiuni din Registrul de acțiuni al B. S.A. de la poziția 453 în limita acestor 4.000 de acțiuni; obligarea B. S.A. să evidențieze în Registrul de acționari al societății numărul corect de acțiuni deținut de reclamantă preluat de la soțul său decedat, respectiv de 59.179 de acțiuni, și nu de 55.179 de acțiuni și să o înscrie în Registrul de acționari și cu acest număr de acțiuni preluat prin succesiune legală de la soțul său.

Prin sentința civilă nr. 479 din 19.07.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalului Specializat Argeș a respins atât excepția lipsei calității procesuale active, cât și excepția lipsei de interes, invocate de pârâții C. și D., a admis cererea de chemare în judecată și a constatat nulitatea absolută a cesiunii unui număr de 4.000 de acțiuni de la acționarul E. către acționarul C., dispunându-se radierea acestei cesiuni din Registrul de acțiuni al B. S.A. de la poziția 452. Totodată, s-a constatat nulitatea absolută a cesiunii unui număr de 4.000 de acțiuni de la acționarul C. către acționarul D., dispunându-se radierea acestei cesiuni din Registrul de acțiuni al B. S.A. de la poziția 453. A fost obligată societatea pârâtă B. S.A. să evidențieze în Registrul de acționari al societății acțiunile deținute de reclamantă, în calitate de moștenitoare a acționarului E., respectiv 59.179 acțiuni.

II. Soluția instanței de apel

Împotriva sentinței primei instanțe, au declarat apel pârâții D. și C., solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

De asemenea, împotriva aceleiași sentințe, a declarat apel pârâta B. S.A., solicitând desființarea hotărârii de primă instanță, ca netemeinică și nelegală și, pe fond, respingerea acțiunii formulate de reclamantă.

Prin decizia civilă nr. 161/A-COM din 06 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de pârâții D. și C., precum și de pârâta B. S.A., împotriva sentinței nr. 479/19 iulie 2021, pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș în dosarul nr. x/2021, intimată fiind reclamanta A..

III. Judecata în recurs

Motivele de casare invocate

În motivarea recursului, pârâții au invocat cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând, pe de o parte, că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea normelor ce reglementează dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și dreptul de dispoziție al părților, iar pe de altă parte, că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea normelor de drept material reprezentate de dispozițiile art. 1573, art. 1568, art. 1575 din C. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâții (cesionari-acționari) au arătat că instanța de apel a cercetat numai existența sau inexistența semnăturii cedentului în cadrul mențiunilor de la poziția 452 din Registrul de acțiuni, ignorând prevederile art. 9 alin. (2) C. proc. civ. și faptul că pârâții au formulat apărări arătând că raportul juridic dintre E. și C. nu este cel pretins de reclamantă, ci un transfer de drept de creanță, o cesiune de creanță, intervenită prin contractul autentificat sub nr. x/29.01.2015. Analiza acestor apărări ar fi demonstrat inexistența unei cesiuni de acțiuni, care să poată fi supusă sancțiunii nulității pentru încălcarea dispozițiilor art. 98 din Legea nr. 31/1990 și ar fi conferit o altă natură juridică mențiunilor din registrul de acțiuni de la poziția 452. În opinia recurenților, nu era nevoie să formuleze o cerere reconvențională derivând din existența contractului de cesiune de creanță autentificat sub nr. x/29.01.2015, deoarece acesta reprezintă un contract valabil încheiat și producător de efecte juridice.

Recurenții au mai arătat că dezlegarea naturii obiectului litigiului și calificarea raporturilor juridice dintre E. și C. era obligatoriu a fi făcută și prin prisma aplicării dispozițiilor art. 1573, art. 1568 și art. 1575 din C. civ. și a efectelor Contractului de cesiune autentificat sub nr. x/29.01.2015.

În privința acestui contract, recurenții au arătat că obiectul său îl constituie transferul dreptului de creanță pe care îl avea E. de a-i fi atribuite un număr de 4000 de acțiuni ale B. S.A., acțiuni pentru care subscrisese și pentru care plătise suma de 5000 RON (50.000.000 RON vechi) ce a fost achitată conform chitanței nr. x din 29 martie 2000 reprezentând c/val a 4000 de acțiuni. Debitorul cedat B. S.A. trebuia să realizeze atribuirea acțiunilor și înscrierea noilor acționari în Registrul acționarilor, operațiune ce a fost realizată de B. S.A. prin Hotărârea nr. 1 din 23.09.2016.

Invocând prevederile art. 1573 C. civ., recurenții susțin că, în momentul încheierii contractului de cesiune, dreptul de creanță s-a transferat din patrimoniul cedentului E. în patrimoniul cesionarului C., fără a fi necesară notificarea debitorului.

Recurenții au mai arătat că, întrucât până la 23.09.2016, dată la care a avut loc atribuirea acțiunilor și înscrierea noilor acționari în Registrul acționarilor, cesiunea nu fusese notificată B. S.A., aceasta a distribuit acțiunile către E. înscriindu-l în Registrul acționarilor. Cu toate acestea, în temeiul art. 1575 C. civ., recurentul C. consideră că el era cel îndreptățit să îi fie atribuite acțiunile și să fie înscris în Registrul acționarilor. În acest sens, după notificarea societății emitente, recurenții consideră că situația fost remediată, mențiunile de la poziția 452 din registrul de acțiuni nefiind altceva decât executarea, în temeiul art. 1575 C. civ., de către debitorul cedat către cesionar a obligației pe care o avea inițial către cedent.

În motivarea recursului, pârâta a invocat cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., susținând că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În dezvoltarea motivului de recurs, recurenta pârâtă a susținut că instanța de apel a procedat la analiza cauzei, în mod exclusiv, numai cu privire la existența sau inexistența semnăturii cedentului E. în cadrul mențiunii de la poziția 452 din registrul de acțiuni, ignorând calificarea juridică a Contractului de cesiune de creanța autentificat sub nr. x/29.01.2015, fără ca analiza efectuată de instanță să răspundă la problemele esențiale ridicate în apel.

Recurenta a susținut că instanța de apel nu a răspuns criticilor formulate pe calea apelului, nu a arătat temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza adoptării soluției de respingere a apelului, iar întreaga motivare a deciziei reprezintă o reluare a argumentelor din sentință sub forma confirmării celor reținute de prima instanță de fond în privința nelegalității înregistrării făcute în registrul de acțiuni la poziția 452, prin prisma dispozițiilor art. 98 teza a II-a din Legea nr. 31/1990. Or, în opinia recurentei, simpla preluare a argumentelor instanței de fond nu respectă condițiile impuse de dispozițiile art. 425 C. proc. civ. în privința motivării hotărârii, ce trebuie să cuprindă argumentele proprii ale instanței și temeiurile de drept avute în vedere.

Recurenta a mai adăugat că instanța de apel a refuzat analiza criticilor vizând greșita calificare a Contractului de cesiune de creanța autentificat sub nr. x/29.01.2015, nefiind clare argumentele pentru care au fost înlăturate efectele juridice ale acestui act valabil. În acest context, recurenta-pârâtă a susținut că mențiunea de la poziția 452 din Registrul de acțiuni nu reprezintă o "cesiune de acțiuni" cât timp E., ca urmare a încheierii Contractului de cesiune de creanță autentificat sub nr. x/2015, nu avea dreptul de a-i fi distribuite cele 4.000 de acțiuni, dreptul de distribuire a acțiunilor aparținând lui C..

Analiza motivelor de casare

Examinând, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, Înalta Curte reține următoarele:

Având în vedere poziția procesuală a recurenților-pârâți, precum și similaritatea unor critici invocate prin cele două recursuri, Înalta Curte le va analiza prin considerente comune.

O primă critică a deciziei instanței de apel se referă la neanalizarea apărării pârâților constând în calificarea juridică a Contractului de cesiune de creanță autentificat sub nr. x/29.01.2015, a efectelor produse de acest contract și a consecinței sub aspectul calificării mențiunii făcute la 27.09.2017 la poziția nr. 452 din Registrul acționarilor S.C. B. S.A.

Astfel, instanțele de fond au reținut că "existența contractului de cesiune de creanță din anul 2015 nu poate acoperi cauza de nulitate a cesiunii de acțiuni înregistrată în registrul acționarilor la data de 27.09.2017, nefiind îndeplinite cerințele de validitate impuse de dispozițiile speciale ale art. 98 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 31/1990."

Instanța de apel a mai reținut că "actualul cadru procesual nu permite verificarea pe cale incidentală a legalității dobândirii acțiunilor în discuție, în lipsa unui petit în acest sens neputându-se constata nulitatea unei înregistrări din Registrul de acționari din anul 2016".

Prima instanță de fond a subliniat că "nulitatea absolută invocată pentru încălcarea art. 98 din Legea nr. 31/1990 privește cesiunea de acțiuni înregistrată în registrul acționarilor la data de 27.09.2017 și nu înscrisul denumit "contract de cesiune de creanță" autentificat sub nr. x/29.01.2015 de BNPA F. și G., înscris depus la dosar ca înscris probator".

Indiferent de întinderea analizei instanțelor de fond asupra apărării pârâtelor referitoare la efectele contractului de cesiune de creanță autentificat sub nr. x/29.01.2015, este corectă concluzia că această apărare nu prezintă relevanță și nu este de natură să schimbe concluzia potrivit căreia, conform art. 98 din Legea nr. 31/1990, în lipsa acordului cedentului, nicio acțiune nu poate fi legal transferată către un alt acționar decât prin hotărâre judecătorească, iar nu prin mențiunile societății în Registrul de acțiuni.

În acest sens, pentru înlăturarea oricărei pretinse vătămări procesuale, Înalta Curte va analiza susținerile recurentelor referitoare la calificarea raporturilor juridice născute din contractul de cesiune de creanță autentificat sub nr. x/29.01.2015, prin raportare la normele de drept material privind cesiunea de creanță, prevăzute la art. 1566 și următoarele din C. civ.

Astfel, pornind de la premisa afirmată de pârâte, că prin contractul de cesiune de creanță autentificat sub nr. x/29.01.2015, a fost cesionat doar dreptul de creanță având ca obligație corelativă a debitorului cedat B. S.A. distribuirea celor 4000 de acțiuni, iar nu efectiv acțiunile respective, prin aplicarea art. 1573 și art. 1575 C. civ., rezultă că această cesiune de creanță este valabilă și produce efecte între cedent și cesionar, chiar și în lipsa notificării debitorului cedat.

În cauză, astfel cum rezultă din afirmațiile pârâtei B. S.A., urmare a Deciziei nr. 952/A/2016 din 31.05.2016 a Curții de Apel București și a Actului din 30.08.2016 de încetare a monitorizării postprivatizare emis de A.A.A.S., în baza Hotărârii nr. 1 din 23.09.2016 a Consiliului de Administrație al B. S.A., a fost modificat Registrul Acționarilor în sensul înscrierii foștilor membrii al H. care au cumpărat acțiuni. Astfel, la poziția nr. 159 din Registrul Acționarilor din 23.09.2016, a fost înscris E. cu 59179 acțiuni, incluzând cele 4000 de acțiuni ce fac obiectul prezentei cauze.

În linia raționamentului juridic propus de recurente, această distribuire de acțiuni către foștii membrii ai H., are semnificația unei plăți făcute de debitorul cedat B. S.A., care nu fusese notificat cu privire la cesiunea de creanță autentificată sub nr. x/29.01.2015.

Notificarea debitorului cedat B. S.A. a fost realizată de cesionarul C. ulterior, la 30.08.2017 .

Această situație de fapt, necontestată de părți, impune aplicarea dispozițiilor art. 1578 alin. (1) și (2) C. civ., în sensul că înainte de primirea comunicării scrise a cesiunii de creanță, respectiv de acceptarea acesteia, debitorul cedat nu se poate libera decât plătind cedentului.

Aceasta înseamnă că, în mod legal, debitorul cedat B. S.A. a distribuit cele 4000 de acțiuni cedentului E., în lipsa notificării de către părți sau acceptării cesiunii de creanță autentificate sub nr. x/29.01.2015.

Invocarea de către recurenții-pârâți a prevederilor art. 1575 C. civ. privește doar efectele dintre cedent și cesionar, nefiind opozabilă B. S.A. și nu înlătură sancțiunea nulității unei cesiuni de acțiuni făcută cu încălcarea condiției de formă prevăzute de art. 98 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 31/1990 ("dreptul de proprietate asupra acțiunilor emise în formă dematerializată se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor").

Față de aceste considerente, devine evident că, în cadrul procesual stabilit prin cererile și apărările părților, instanța de apel nu a încălcat normele de drept material invocate de recurenții-pârâți (art. 1573, art. 1568 și art. 1575 din C. civ.) în privința efectelor contractului de cesiune de creanță autentificat sub nr. x/29.01.2015.

De asemenea, considerentele prezentei decizii, care vin în completarea celor expuse de instanța de apel, sunt de natură să înlăture orice posibilă vătămare procesuală referitoare la dreptul la apărare al pârâților cauzată de lipsa analizei efective a raportului juridic de cesiune de creanță născut prin contractul autentificat sub nr. x/29.01.2015.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) și art. 499 C. proc. civ., constatând că motivele de recurs invocate de pârâți, prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., nu sunt de natură să atragă casarea deciziei atacate, Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenta-pârâtă B. S.A. și de recurenții-pârâți C. și D. împotriva deciziei nr. 161/A-COM din 6 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 decembrie 2022.