ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 821/2023

Ședința publică din data de 5 aprilie 2023

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă la 3 februarie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta B. S.A. să efectueze mențiunile corespunzătoare în registrul acționarilor privind calitatea acestuia de acționar, constatând totodată că este proprietarul unui număr de 784 acțiuni nominative în formă materială, dobândite prin cesiune de la acționarii C., respectiv D..

Pârâta B. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii privind constatarea calității de proprietar a reclamantului asupra unui număr de 784 de acțiuni nominative în formă materială, pretins dobândite prin cesiune de la acționarii C. și D., ca fiind inadmisibilă; respingerea cererii privind obligarea pârâtei să efectueze mențiunile corespunzătoare în registrul acționarilor privind calitatea reclamantului de acționar, în principal, ca fiind prescrisă, iar în subsidiar, ca fiind neîntemeiată.

La 14 mai 2020, pârâta B. S.A. a depus cerere reconvențională prin care a solicitat a se constata nulitatea contractului de cesiune de acțiuni nr. x din 14 ianuarie 2009, încheiat între A. și C. și nulitatea contractului de cesiune de acțiuni nr. x din 9 ianuarie 2020, încheiat între A. și D..

Reclamantul A. a depus note scrise cu privire la întâmpinarea și cererea reconvențională formulate de B. S.A., prin care a invocat, între altele, excepția lipsei calității procesuale active a B. S.A. cu privire la capetele de cerere privind constatarea nulității contractelor de cesiune, excepția lipsei de interes a B. S.A. cu privire la capetele de cerere privind constatarea nulității contractelor de cesiune, excepția inadmisibilității capetelor de cerere formulate de B. S.A. privind constatarea nulității contractelor de cesiune și excepția prescripției dreptului B. S.A. de a invoca nulitatea contractului nr. x din 14 ianuarie 2009.

Prin sentința nr. 37/2021 din 25 martie 2021, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a admis excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei B. S.A. în promovarea cererii reconvenționale, excepții invocate de reclamantul A. și, pe cale de consecință, a respins cererea reconvențională formulată de pârâta B. S.A. A respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocate de pârâta B. S.A. A admis acțiunea, a constatat că reclamantul A. este proprietarul unui număr de 784 acțiuni nominative în formă materială, dobândite prin cesiune de la acționarii C. și D., a obligat pârâta B. S.A. să efectueze mențiunile corespunzătoare în registrul acționarilor privind calitatea reclamantului de acționar al B. S.A. și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 12.298,98 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta B. S.A.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova.

Prin încheierea nr. 2091 din 12 octombrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis cererea formulată de B. S.A., a dispus strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 aflat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă, la Curtea de Apel Pitești. A păstrat actele procedurale îndeplinite în cauză.

La termenul de la 10 februarie 2022, reclamantul a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului pârâtei în apel, arătând că mandatul acestui avocat a fost retras din 5 ianuarie 2022, iar instanța a acordat un nou termen pentru ca părțile să depună înscrisuri relevante asupra excepției și asupra fondului apelului.

La 8 martie 2022, pârâta B. S.A. a depus note scrise, semnate de E., în calitate de președinte al consiliului de administrație, prin care a arătat că achiesează la sentință și renunță la calea de atac a apelului, în temeiul dispozițiilor art. 463 C. proc. civ., și precizări prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a B. S.A. prin consiliul de administrație format din F., G. și H., a directorului general I. și a Cabinetului de Avocatură J..

La 9 martie 2022 a fost depusă declarația în formă autentică a pârâtei B. S.A., semnată de E., în calitate de președinte al consiliului de administrație, prin care aceasta a achiesat la sentință și a renunțat la calea de atac a apelului.

La termenul de la 10 martie 2022, Curtea de Apel Pitești a pus în discuția părților suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr. x/2022, potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., iar apărătorul B. S.A. a solicitat suspendarea până la soluționarea dosarelor nr. x/2022, nr. y/2021 și nr. x/2020. Apărătorul pârâtei B. S.A. a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a semnat revocarea mandatului său și a persoanei care a semnat renunțarea la prezentul apel. Instanța a rămas în pronunțare.

Prin încheierea din 24 martie 2022, astfel cum a fost îndreptată, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului până la soluționarea definitivă a dosarelor nr. x/2020 și nr. y/2021

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea încheierilor din 10 martie, respectiv 24 martie 2022, și trimiterea cauzei curții de apel pentru continuarea judecății.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, iar prin încheierea nr. 5452 din 16 noiembrie 2022 a fost admisă excepția necompetenței materiale procesuale a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție și s-a declinat competența de soluționare a recursului declarat de reclamantul A. în favoarea secției a II-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă sub nr. x/2020/a2*.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autorul căii de atac arată că la termenul de la 10 februarie 2022 a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului convențional al pârâtei B. S.A. întrucât mandatul acestui apărător fusese denunțat la 5 ianuarie 2022 prin notificarea de denunțare unilaterală semnată de dl. E., în calitate de președinte al consiliului de administrație al B. S.A. și de dl. K., în calitate de director general. Mandatarul convențional, avocat J., a arătat că nu recunoaște calitatea de reprezentant a dlui. E. și a indicat alți reprezentanți ai societății pârâte ale căror mandate fuseseră suspendate. Precizează că între termenul de la 10 februarie 2022 și cel de la 10 martie 2022, B. S.A. prin președinte E. a depus o cerere de achiesare la hotărârea de fond și de renunțare la apel, în temeiul prevederilor art. 463 C. proc. civ.. Susține că, în mod greșit, curtea de apel a pus în discuție suspendarea judecății apelului, ascultând concluziile avocatului B. S.A., al cărui mandat fusese revocat, și ale dnei. F., care s-a pretins președinte al consiliului de administrație, deși evidențele Recom nu confirmau acest aspect. Menționează că avocatul pârâtei a solicitat suspendarea în funcție de alte două dosare și a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a dlui E..

Recurentul arată că instanța s-a pronunțat asupra suspendării judecării cauzei până la soluționarea dosarelor indicate de avocatul pârâtei, cu nerespectarea prevederilor art. 82 C. proc. civ., întrucât acest avocat nu își dovedise mandatul și cu privire la care fusese deja invocată excepția lipsei calității de reprezentant. Mai arată că mandatul avocatului încetase la 4 ianuarie 2022, data transmiterii notificării de denunțare unilaterală, care a produs efecte conform art. 1276 C. civ. coroborat cu art. 147 din Statutul profesiei de avocat și art. 1326 alin. (3) C. civ.. Întrucât nu a făcut dovada mandatului, recurentul apreciază că avocatul pârâtei nu putea pune concluzii la data pronunțării încheierilor recurate.

Se mai susține că instanța de apel ar fi trebuit să analizeze cu prioritate cererea de renunțare formulată în temeiul prevederilor art. 463 C. proc. civ. întrucât la dosar fusese depusă, în acest sens, o declarație în formă autentică semnată de persoana care, potrivit extrasului Recom, deținea funcția de președinte al consiliului de administrație. Recurentul menționează că, la termenul de la 10 martie 2022, și-a exprimat acordul referitor la cererea de renunțare și că nu au fost respectate regulile impuse de art. 243 și art. 248 C. proc. civ.

Autorul căii de atac precizează că nu este parte în dosarele nr. x/2020 și nr. y/2021, că cele două dosare se află în stadiul de fond și că nu se poate prefigura când vor fi soluționate definitiv. Astfel, măsura suspendării încalcă principiul judecării cauzelor într-un termen optim și rezonabil.

Recurentul-reclamant a indicat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă B. S.A. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva încheierii din 10 martie 2022 și a solicitat respingerea recursului declarat împotriva celor două încheieri.

Examinând încheierile atacate, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că argumentele invocate de autorul căii de atac pot fi analizate din perspectiva cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs.

Conform acestor dispoziții, casarea hotărârii se poate cere atunci când aceasta a fost pronunțată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Înalta Curte reține criticile prin care recurentul-reclamant susține că în mod greșit instanța de apel a analizat cu prioritate cererea de suspendare față de excepția lipsei calității de reprezentant și de cererea de renunțare la calea de atac a apelului.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă cercetarea pe fond a cauzei. Alin. 2 al aceluiași articol statuează că instanța va determina ordinea de soluționare a excepțiilor invocate simultan, în funcție de efectele pe care acestea le produc.

Instanța supremă constată că în cauză a fost invocată excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului pârâtei în apel, iar curtea de apel a acordat termen în vederea lămuririi acestei chestiuni. Între termenele de judecată de la 10 februarie 2022 și 10 martie 2022, a fost depusă declarația în formă autentică a pârâtei B. S.A., semnată de E., în calitate de președinte al consiliului de administrație, prin care aceasta a achiesat la sentință și a renunțat la calea de atac a apelului. Ulterior, la termenul de la 10 martie 2022, instanța a pus în discuție suspendarea judecării cauzei în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea dosarului nr. x/2022 al Tribunalului Gorj, iar pârâta, prin avocat J., a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluționarea dosarelor nr. x/2022, nr. y/2021 și nr. x/2020.

Curtea de Apel Pitești a încălcat normele de procedură edictate de art. 248 alin. (2) C. proc. civ. întrucât a reținut că cererea de suspendare a cauzei întemeiată pe dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din același cod are prioritate față de soluționarea excepției lipsei calității de reprezentant invocată de reclamant cu privire la mandatul avocatului J. și, în subsidiar, față de intenția exprimată în scris a pârâtei de a renunța calea de atac a apelului.

Astfel, instanța de apel, deși a acordat termen pentru ca părțile să depună înscrisuri în scopul de a se stabili dacă mandatul avocatului fusese sau nu revocat, astfel cum prevede art. 82 C. proc. civ., nu a ținut cont de efectul pe care excepția lipsei calității de reprezentant l-ar fi produs în cazul în care ar fi fost admisă, și anume invalidarea actelor procesuale efectuate, inclusiv a cererii de suspendare formulate de avocatul al cărui mandat fusese revocat.

În continuare, în funcție de soluția adoptată cu privire la excepție, instanța de apel ar fi trebuit să analizeze dacă manifestarea de voință a pârâtei în sensul achiesării și renunțării la apel respectă cerințele prevăzute de art. 463 C. proc. civ. întrucât această solicitare a părții are prioritate față de soluționarea cererii de suspendare. Efectul pe care îl atrage este acela de a nu se mai continua judecata apelului și de a se menține hotărârea atacată.

Subsidiar analizării și soluționării excepției lipsei calității de reprezentant și a aspectelor legate de achiesare și de renunțarea la calea de atac, curtea de apel ar fi trebuit să aprecieze asupra cererii de suspendare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza I și al art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierilor din 10 martie 2022 și 24 martie 2022, pe care le va casa și va trimite cauza Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierilor din 10 martie 2022 și 24 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierile atacate și trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 aprilie 2023.