ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1935/2024

Ședința publică din data de 29 octombrie 2024 Asupra recursului, din actele dosarului, constată următoarele: 1. Prin cererea înregistrată la 4 martie 2024 pe rolul Tribunalului Brașov – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal creditoarea A. S.R.L. sub nr. x/2024 a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea Orient S.R.L., să se dispună instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei și instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani prezente și viitoare din conturile sale bancare, asupra celor datorate de terți, precum și asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitoarei de a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Prin încheierea nr. 67/C din 19 martie 2024 pronunțată de Tribunalul Brașov – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte cererea creditoarei. S-a dispus înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile urmăribile ale debitoarei, aflate în posesia acesteia sau a unui terț, până la concurența sumei de 638.232,93 RON, în scopul valorificării lor în momentul în care creditoarea va obține titlu executoriu pentru această creanță. S-a dispus înființarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale datorate debitoarei de către terții popriți instituții bancare sau pe care aceștia i le vor datora în viitor în temeiul raporturilor juridice existente ori asupra sumelor de bani aflate în conturile bancare ale pârâtei, până la concurența sumei de 638.232,93 RON.

S-a stabilit în sarcina creditoarei obligația de a consemna o cauțiune în cuantum total de 63.823,30 RON, respectiv 31.911,65 RON pentru fiecare măsură, în termen de 10 zile de la data comunicării încheierii. A fost respinsă în rest cererea. 2. Împotriva acestei încheieri a formulat apel debitoarea Orient S.R.L. Prin decizia civilă nr. 810/Ap din 14 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a fost respins, ca nefondat, apelul debitoarei. A fost obligată apelanta să achite intimatei suma de 19.798,29 RON cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în apel. 3. Împotriva acestei decizii a formulat recurs debitoarea Orient S.R.L., solicitând, în temeiul art. 451 alin. (2) C. proc.

civ., reducerea onorariului avocațial în valoare de 19.798,29 RON acordat părții adverse prin decizia atacată cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. S-a susținut, în esență, că dispozițiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ. prevăd expressis verbis că reducerea onorariului avocațial se poate realiza chiar și din oficiu, ori de câte ori se constată că acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. În cauză, curtea de apel a obligat debitoarea la plata sumei de 19.798,29 RON reprezentând onorariu de avocat cu titlu de cheltuieli de judecată, fără a motiva de unde rezultă cuantumul și fără a analiza actele depuse pentru justificarea acestora.

Potrivit recurentei, prin acordarea acestor cheltuieli de judecată i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil recunoscut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La data de 29 august 2024 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimata A. S.R.L. prin care s-a invocat excepția inadmisibilității recursului. 4. Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinare, reține următoarele considerente: Obiectul dosarului l-a constituit înființarea sechestrului și a popririi asigurătorii, conform procedurii prevăzute la art. 952 și următoarele C. proc. civ. Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 954 alin. (2) C. proc.

civ., procedura de soluționare a cererii de înființare a măsurilor asigurătorii are caracter necontencios. Ca o consecință, art. 954 alin. (3) C. proc. civ. dispune că încheierea prin care se soluționează cererea de sechestru este supusă numai apelului. De asemenea, art. 971 alin. (1) C. proc. civ. prevede, în ceea ce privește regulile aplicabile popririi asigurătorii, că soluționarea cererii se va efectua potrivit dispozițiilor art. 954 din același cod. Se impune, așadar, observația că singura cale de atac admisă de lege în cazul cererilor având ca obiect înființarea măsurilor asigurătorii este apelul. Prin urmare, decizia ce formează obiectul prezentului recurs, prin care s-a respins apelul împotriva încheierii de înființare a măsurilor asigurătorii, are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

De altfel, caracterul definitiv al deciziei recurate rezultă inclusiv din dispozitivul acesteia. Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei ". Principiul legalității căilor de atac consfințește faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, cu consecința că, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. De asemenea, legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Se impune a fi arătat și că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcarea a principiului legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., precum și a principiului unicității căii de atac consacrat de art. 460 din același cod. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Orient S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 810/Ap din 14 mai 2024 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă. Referitor la cererea intimatei privind obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte reține că, în conformitate cu art. 452 C. proc.

civ., "partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei". Prin raportare la această dispoziție legală, aplicabilă și în recurs potrivit art. 494 C. proc. civ., Înalta Curte constată că intimata nu a depus la dosarul cauzei dovezi privind efectuarea cheltuielilor de judecată. Prin urmare, Înalta Curte va respinge cererea intimatei A. S.R.L. privind acordarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Orient S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 810/Ap din 14 mai 2024 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă. Respinge cererea formulată de intimata A. S.R.L. privind acordarea cheltuielilor de judecată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 octombrie 2024.