ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2795/2024

Hotărârea pronunțată de prima instanță de instanța penală: Prin sentința penală nr. 1897 din 16 decembrie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul București, secția I Penală a hotărât următoarele: A respins, ca nefondate, cererile de excludere a probelor (interceptări) administrate în cursul urmăririi penale, formulate de inculpații A. si B.. A respins cererile de aplicare a art. 19 din Legea nr. 682/2002, formulate de inculpații C., D. si E., ca nefondate. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. (1) C. pen. și aplicarea art. 309 C. pen. a fost condamnat inculpatul F. , la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu producerea unor consecințe deosebit de grave (in conformitate cu Decizia nr. 405/2016 a CCR). A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. proc. pen. o durată de 5 ani după executarea pedepsei. În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 297 alin. (1) C. pen. a fost condamnat F. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit (în conformitate cu Decizia nr. 405/2016 a CCR). A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei. În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b), art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a dispus ca inculpatul F. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani si 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1 an, în final 8 ani si 6 luni închisoare, precum și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. În baza art. 45 alin. (5) C. pen.. a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante. În baza art. 72 C. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 06.11.2015 la 11.11.2015. (...) A mentinut măsura asigurătorie dispusa prin Ordonanta DNA din 17.10.2016. În temeiul art. 397 C. proc. pen. și art. 19, art. 20, 24 C. proc. pen. rap. la art. 1349 C. civ., art. 1357 C. civ., art. 1373 C. civ., art. 1382 C. civ., art. 1385 C. civ.,art. 1386 C. civ., art. 1387 C. civ., art. 1388 C. civ., art. 1390 alin. (1), (2), (3) C. civ., art. 1391 alin. (1) și (2) C. civ., art. 1392 C. civ., a admis urmatoarele acțiuni civile exercitate și a obligat în solidar pe inculpații F., G., H., C., D., E., B., I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. si partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 (in solidar cu inculpatii F., G., H.), Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii, Bucuresti-Ilfov (in solidar cu inculpatii K. si L.) la plata sumelor solicitate, după cum urmează: - 250.000 euro reprezentând daune morale către fiecare dintre părțile civile O. și P. (victimă Q.); - 150.000 euro reprezentând daune morale către partea civila R. (victimă Q.); - 250.000 euro reprezentând daune morale către fiecare dintre părțile civile S. și T. (victimă U.); - 150.000 euro reprezentând daune morale către partea civila V. (victimă U.); - 250.000 euro reprezentând daune morale către fiecare dintre părțile civile W. și X. (victimă Y.); - 1.000.000 RON reprezentând daune morale către fiecare dintre părțile civile Z. si AA.(victimă BB.); - 300.000 euro reprezentând daune morale si 20.000 RON reprezentând daune materiale către partea civilă CC. (victimă DD.); - 1.500.000 RON reprezentând daune morale și 5.000 RON reprezentând daune materiale către fiecare dintre părțile civile EE. și FF. (victimă GG.); - 250.000 euro reprezentând daune morale către fiecare dintre părțile civile HH. și II. (victimă JJ.); - 150.000 euro reprezentând daune morale și 6.881,24 RON reprezentând daune materiale către partea civila KK. (victimă JJ.). În temeiul art. 397 C. proc. pen. și art. 19, art. 20, 24 C. proc. pen. rap. la art. 1349 C. civ., art. 1357 C. civ., art. 1373 C. civ., art. 1382 C. civ., art. 1385 C. civ.,art. 1386 C. civ., art. 1387 C. civ., art. 1388 C. civ., art. 1390 alin. (1), (2), (3) C. civ., art. 1391 alin. (1) și (2) C. civ., art. 1392 C. civ., a admis in parte urmatoarele acțiuni civile exercitate și a obligat în solidar pe inculpații F., G., H., C., D., E., B., I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. și partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 (in solidar cu inculpatii F., G., H.), Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov (in solidar cu inculpatii K. si L.) la plata urmatoarelor sume, după cum urmează (...) În temeiul art. 397 C. proc. pen. și art. 19, art. 20 C. proc. pen. rap. la art. 1349 C. civ., art. 1373 C. civ., art. 1382 C. civ., art. 1385 C. civ.,art. 1386 C. civ., a admis urmatoarele acțiuni civile exercitate și a obligat în solidar pe inculpații F., G., H., C., D., E., B., I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. și partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 (in solidar cu inculpatii F., G., H.), Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov (in solidar cu inculpatii K. si L.) la plata sumelor solicitate, după cum urmează: a.56.188,83 euro către Ministerul Transporturilor – Școala Superioară de Aviație și 1551,36 euro către Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General de Aviație; b. 126.054,56 euro și 562,5 dolari către Ministerul Apărării Naționale UM 02515 L; d. 6.657,33 RON - ce reprezintă medicamente(2164,24 RON) și materiale sanitare(4493,09 RON) -, sumă care nu a fost defalcată raportat la pacienți, către Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca; e. 6.725,36 RON – ce reprezintă îngrijirile medicale acordate pacienților în timpul deplasării către aeroportul Otopeni, pentru a fi transportate în străinătate – către Spitalul Clinic de Urgență București; f.1.832,16 RON – ce reprezintă cheltuieli constând în servicii medicale și medicamente - sumă care nu a fost defalcată raportat la pacienți, către Spitalul Clinic de Urgență "SF. Pantelimon" București; g. 21.905,4 RON – ce reprezintă un număr de 93 de misiuni de salvare la clubul M. în data de 30.10.2015 - către Ministerul Sănătății – Serviciul de Ambulanță București-Ilfov; h. 28.090.578,83 RON – din care suma de 11.340.578,83 RON reprezintă plăți către clinicile din străinătate și plăți directe către victime și suma de 16.784.000 RON reprezintă suplimentarea finanțării spitalelor din România care derulează programul AP-ATI în cadrul cărora sunt tratați pacienții critici de la accidentul M. - către Ministerul Sănătății; i. 980.725,5 RON – ce reprezintă contravaloarea ajutoarelor de urgență acordate din bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale -, sumă actualizată la data plății efective cu indicele inflației și dobânda legală, către Ministerul Muncii și Justiției Sociale; j. 722.142,54 RON – ce reprezintă contravaloarea serviciilor medicale acordate de Spitalul AKH Viena părții civile LL. -, sumă la care se adaugă dobânzi și penalități până la data plății către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești; k. A luat act că Ministerul Afacerilor Interne-Departamentul pentru Situații de Urgență nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, l. A luat act că Ministerul Afacerilor Externe nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză A stabilit ca despagubirile fixate in euro, vor fi achitate la cursul BNR din momentul platii. f.1.832,16 RON – ce reprezintă cheltuieli constând în servicii medicale și medicamente - sumă care nu a fost defalcată raportat la pacienți, către Spitalul Clinic de Urgență "SF. Pantelimon" București; g. 21.905,4 RON – ce reprezintă un număr de 93 de misiuni de salvare la clubul M. în data de 30.10.2015 - către Ministerul Sănătății – Serviciul de Ambulanță București-Ilfov; h. 28.090.578,83 RON – din care suma de 11.340.578,83 RON reprezintă plăți către clinicile din străinătate și plăți directe către victime și suma de 16.784.000 RON reprezintă suplimentarea finanțării spitalelor din România care derulează programul AP-ATI în cadrul cărora sunt tratați pacienții critici de la accidentul M. - către Ministerul Sănătății; i. 980.725,5 RON – ce reprezintă contravaloarea ajutoarelor de urgență acordate din bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale -, sumă actualizată la data plății efective cu indicele inflației și dobânda legală, către Ministerul Muncii și Justiției Sociale; j. 722.142,54 RON – ce reprezintă contravaloarea serviciilor medicale acordate de Spitalul AKH Viena părții civile LL. -, sumă la care se adaugă dobânzi și penalități până la data plății către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești; k. A luat act că Ministerul Afacerilor Interne-Departamentul pentru Situații de Urgență nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, l. A luat act că Ministerul Afacerilor Externe nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză A stabilit ca despagubirile fixate in euro, vor fi achitate la cursul BNR din momentul platii. În baza art. 274 alin. (2), (3) C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpatii F., G., in solidar cu partea responsabila civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 la plata sumei de 12.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 274 alin. (2), (3) C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpații H., MM. în solidar cu partea responsabilă civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 la plata sumei de 9.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 276 alin. (1), (4) C. proc. pen. a obligat pe fiecare din inculpatii F., G., H., C., D., E., B., A. I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. in solidar cu partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 si Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii, Bucuresti-Ilfov, la plata sumei de 888,77 RON reprezentand cheltuieli judiciare avansate de părti. În sarcina inculpatului F. s-a reținut că, în calitate de primar al Sectorului 4 al municipiului București a încălcat disp.art. 6 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 coroborat cu art. 268 alin. (5), (6) din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003 si art. 30 alin. (1), (2) din Legea nr. 307/2006, si art. 63 alin. (1) si 5 lit. g) din Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001, și, la data de 14.01.2015, a eliberat autorizația în folosul funcționării S.C. M. S.R.L. deși clubul nu era avizat/autorizat pentru securitatea la incendiu. De asemenea, s-a reținut în sarcina aceluiași inculpat că, în calitate de primar al Sectorului 4 al municipiului București a încălcat disp.art. 6 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 coroborat cu art. 268 alin. (5), (6) din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003 si art. 30 alin. (1), (2) din Legea nr. 307/2006, si art. 63 alin. (1) si 5 lit. g) din Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001, și la data de la data de 30.01.2015 a emis autorizația de funcționare nr. x/30.01.2015 pentru NN. S.R.L. pentru activitățile de alimentație publică deși restaurantul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu, contribuind la folosul funcționării NN. S.R.L..

Hotărârea pronunțată în apel de instanța penală: Prin decizia penală nr. 566/A din data de l2 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2016 în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile formulate împotriva sentinței penale nr. 1897/16.12.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului București, secția I Penală de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție; Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de mai mulți inculpați. A fost desființată, în parte, sentința penală nr. 1897/16.12.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului București, secția I-a Penală și, rejudecând: S-a înlăturat dispoziția de respingere ca neîntemeiate a cererilor de excludere a probelor (interceptări) administrate în cursul urmăririi penale, formulate de inculpații A. si B.. În temeiul art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la Deciziile Curții Constituționale nr. 51/2016, 302/2017 și 26/2019 s-a constatat nulitatea absolută a procedeului probatoriu al punerii în executare a supravegherii tehnice dispuse prin Ordonanța din data de 31.10.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București. În temeiul art. 102 C. proc. pen. s-a dispus excluderea suporților optici pe care sunt stocate rezultatele obținute din activitatea de supraveghere tehnică și a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate . (...) În temeiul art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul F., funcționar public, primar al Sectorul 4 al municipiului București la data faptelor la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu (autorizația S.C. M. SRL). În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) și k) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public. În baza art. 72 C. pen. a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive de la 06.11.2015 la 11.11.2015. În temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (autorizația S.C. NN. SRL), fapta nefiind prevăzută de legea penală. În baza art. 1357 C. civ. și art. 2 și 3 din CEDO au fost obligați, în solidar, inculpații C., E., D., S.C. M. S.R.L., J., I., S.C. N. S.R.L., Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 și Inspectoratul Pentru Situații De Urgență "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov la plata următoarelor despăgubiri: (...). În baza art. 2, 3 CEDO au fost obligați, în solidar, Unitatea Administrativ Teritorială-Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 și Inspectoratul Pentru Situații De Urgență "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov la plata următoarelor despăgubiri (...). Au fost respinse, ca inadmisibile, toate acțiunile civile formulate împotriva inculpaților F., G., G., H., MM., K., L.. În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen. au fost lăsate nesoluționate toate acțiunile civile formulate împotriva inculpatei B.. A fost înlăturată dispoziția de obligare a inculpaților F., G., H., C., D., E., B., A. I., J., K., L., S.C. M. S.R.L., S.C. N. S.R.L. în solidar cu partile responsabile civilmente Unitatea Administrativ Teritoriala-Subdiviziunea Administrativ Teritoriala Sector 4 si Inspectoratul Pentru Situatii De Urgenta "Dealu Spirii, Bucuresti-Ilfov, la plata sumei de 888,77 RON reprezentand cheltuieli judiciare avansate de parti. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate dacă nu sunt contrare prezentei decizii. A fost revocată măsura asigurătorie dispusă prin Ordonanța DNA nr. 909/P/2015 din 17.12.2015 – F..

Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul penal, în recursul în casație: Prin decizia penală nr. 397/RC din 21 iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală a respins, ca nefondate, recursurile în casație formulate de inculpații L., C., A. și K. împotriva deciziei penale nr. 566/A din data de 12 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2016. A obligat pe recurenții-inculpați L., C., A. și K. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. A admis recursul în casație formulat de inculpatul F. împotriva aceleiași decizii. A casat în parte, decizia atacată, numai în ceea ce privește soluția de condamnare a inculpatului F., desființând în aceleași limite și sentința penală nr. 1897 din data de 16 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția I Penală în dosarul nr. x/2016 și, în rejudecare: În temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) și alin. (3) C. proc. pen., cu referire la art. 396 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat pe inculpatul F. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 (autorizația S.C. M. SRL). A înlăturat dispoziția privind obligarea inculpatului F. la plata cheltuielilor judiciare către stat. A anulat formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 1897 din data de 16 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția I Penală în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 566/A din data de 12.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în același dosar privind pe inculpatul F. și a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză. Cheltuielile judiciare ocazionate de recursul în casație declarat de acest inculpat au rămas în sarcina statului. Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați și intimații inculpați, în sumă de câte 680 RON, au rămas în sarcina statului.

Cererea de revizuire și motivele invocate: Astfel cum revizuenta a precizat la termenul acordat în cauză, Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 a promovat calea extraordinară de atac a revizuirii împotriva deciziei penale nr. 397/RC din 21 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală. A solicitat admiterea revizuirii formulate și schimbarea din dispozitivul deciziei a cărei revizuire o solicită, a mențiunii privind calitatea de parte responsabilă civilmente a Unității Administrativ Teritoriale – Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4. În fundamentarea cererii de revizuire a învederat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 511 alin. (4) C. proc. civ., dar și ale art. 453 alin. (2) C. proc. civ., precum și cele ale art. 509 alin. (1) pct. 6 și art. 510 alin. (1) din același cod. După o amplă expunere a soluțiilor pronunțate în cauză, revizuenta a arătat că răspunderea delictuală pentru prejudiciul cauzat prin fapta altuia se explică prin existența relațiilor speciale între autorul faptei prejudiciabile si persoana chemată de lege să răspundă pentru repararea acelui prejudiciu; aceste relații speciale există atunci când autorul faptei prejudiciabile se află în sfera de autoritate a persoanei răspunzătoare. Răspunderea pentru fapta altuia apare ca fiind o modalitate suplimentară de ocrotire a intereselor victimei. A mai afirmat că potrivit art. 1373 alin. (1) C. civ., "comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sale sau cu scopul funcțiilor încredințate". Art. 1373 alin. (2) C. civ. definește termenul de comitent ca fiind "persoana care în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea si controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia". Esențial pentru calitățile de comitent și de prepus este existența unui raport de subordonare care își are temeiul în împrejurarea că, pe baza acordului de voință între ele, o persoană fizică sau juridică a încredințat unei persoane fizice o anumită însărcinare, născându-se astfel dreptul comitentului de a da instrucțiuni, de a direcționa, îndruma si controla activitatea prepusului, acesta din urmă fiind ținut să urmeze îndrumările primite. A mai precizat că răspunderea comitentului pentru fapta prepusului se fundamentează pe ideea de garanție. Astfel, prin art. 1373 C. civ. se instituie o obligație de garanție a comitentului, în solidar cu prepusul, față de victima prejudiciului, garanție menită să ofere victimei posibilități mai mari de a fi despăgubită. Pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, în persoana acestuia trebuie întrunite toate condițiile generale ale răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie. În acest sens, trebuie făcută dovada existenței următoarelor elemente: fapta ilicită săvârșită de prepus, existența prejudiciului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu; vinovăția prepusului, inexistența unei cauze exoneratoare. Alături de condițiile generale, potrivit art. 1373 C. civ., mai trebuie îndeplinite două condiții: existența, la data săvârșirii faptei, a raportului de prepușenie și săvârșirea faptei de către prepus în legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor ce i-au fost încredințate de comitent. Solidaritatea dintre comitent și prepus se întemeiază pe dispozițiile art. 1383 C. civ. Revizuenta a precizat că justificarea promovării cererii de revizuire rezidă în faptul că prin decizia nr. 397RC din 21 iunie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a fost admis recursul în casație, a fost casată în parte decizia atacată și a fost desființată tot în parte și sentința tribunalului, iar în urma rejudecării, în temeiul art. 396 alin. (1) și (5) și art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost dispusă achitarea recurentului F. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 (autorizația S.C. M. SRL). A concluzionat că în condițiile în care inculpatele G., H. și MM. – funcționare în cadrul Unității Administrativ Teritoriale - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 – au fost achitate prin decizia nr. 566/A din 12 mai 2022 a Curții de Apel București, secția I penală, iar apoi, în urma admiterii recursului în casație, a fost achitat și F., care a îndeplinit funcția de primar, în mod eronat revizuenta Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 a rămas în continuare parte responsabilă civilmente, deși niciun prepus al acesteia nu mai este condamnat în cauza respectivă, nemaiexistând temei pentru răspunderea civilă delictuală pentru fapta lor. În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (2) C. proc. pen. și art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză: Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București-Ilfov a invocat prin întâmpinarea formulată, excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a solicitat să se dispună declinarea către Tribunalul București a cererii de revizuire privind sentința penală nr. 1867 din 16.12.2019 și către Curtea de Apel București a revizuirii privind decizia penală nr. 566/A/12 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel București; În privința deciziei 397 RC din 21.06. 2023 a ICCJ a apreciat că trebuie reținută spre competentă soluționare și respinsă ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a acestei căi extraordinare de atac și ca fiind fără obiect, iar pe fond, a solicitat respingerea revizuirii ca neîntemeiată. Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila și Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne prin întâmpinările depuse au solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată. Spitalul de Urgență Prof. Dr. Dimitrie Gerota a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant pentru av. OO. și excepția tardivității introducerii cererii de revizuire. A solicitat anularea cererii de revizuire sau dacă se va înlătura excepția netimbrării, respingerea ca nefondată a prezentei căi extraordinare de atac. Ministerul Apărării Naționale pentru Unitatea Militară 02515L a solicitat respingerea cererii de revizuire, în principal ca fiind tardiv formulată și în subsidiar, ca fiind nefondată. Prin întâmpinare, PP. a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, iar în subsidiar, respingerea acesteia ca fiind tardiv formulată. Prin întâmpinare, QQ., RR. și SS. au solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată, menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor pronunțate în cauză. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează a fi expuse: Se reține că importanța revizuirii ca instituție juridică rezidă în faptul că reprezintă un remediu procesual important pentru eliminarea acelor situații de excepție care au determinat o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa, oferind părților posibilitatea desființării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt descoperite după pronunțarea acesteia. Cum retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte asupra stabilității raporturilor juridice civile, legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate. Obiectul căii de atac a revizuirii este reglementat de dispozițiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea "unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul". De asemenea, prevederile art. 509 alin. (2) C. proc. civ., prevăd în mod expres, pe cale de excepție de la regula menționată anterior, că sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul, pentru motivele de revizuire prevăzute la pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11. Așadar, revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) și (2) C. proc. civ., întrucât, în caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac prevăzut de art. 457 alin. (1) din același cod, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate "numai dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta." Cu caracter de noutate în materia revizuirii civile, sunt dispozițiile art. 453 alin. (2) C. proc. pen., conform cărora revizuirea hotărârilor judecătorești definitive pronunțate în procesul penal, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută doar în fața instanței civile, potrivit regulilor edictate de C. proc. civ. Față de dispozițiile enunțate, se constată că secția I Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție este competentă să soluționeze și prezenta cerere de revizuire. Temeiurile care stau la baza exercitării acestei căi extraordinare de atac sunt prevăzute în mod limitativ în art. 509 alin. (1) C. proc. civ., așadar, atunci când sunt invocate alte motive, retractarea unei hotărâri judecătorești prin intermediul revizuirii devine inadmisibilă, ceea ce subliniază concluzia că normele care guvernează această materie sunt de strictă interpretare și aplicare. Pe cale de consecință, o hotărâre definitivă nu poate fi pusă în discuție decât în cazuri excepționale, expres și limitativ prevăzute de lege, revizuirea neputând fi un al doilea apel, neprevăzut de lege, întrucât s-ar înfrânge principiul securității juridice, element esențial al dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 par. 1 CEDO. Prin prezentul demers judiciar s-a solicitat "schimbarea" din dispozitivul deciziei penale nr. 397/RC din 21 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, a mențiunii privind calitatea de parte responsabilă civilmente a Unității Administrativ Teritoriale – Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4, și s-a învederat că nu mai există temei pentru menținerea răspunderii civile și a obligării la plata despăgubirilor civile, dat fiind faptul că niciun prepus al acesteia nu mai este condamnat în pricina respectivă. La termenul acordat în cauză, revizuenta prin avocat, a precizat că obiectul cererii de revizuire privește exclusiv decizia penală nr. 397/RC din 21 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală prin care s-a soluționat recursul în casație declarat împotriva deciziei penale nr. 566/A din data de 12 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2016. S-a mai arătat că această hotărâre nu conține dispoziții cu privire la modul de soluționare a laturii civile, astfel încât prin cererea de față se urmărește revizuirea laturii civile a hotărârii mai sus arătate, în măsura în care o atare cale extraordinară de atac ar fi deschisă părților, revizuentul indicând drept temei al cererii sale, dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. în conformitate cu care "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă (...) s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere". Prioritar, instanța urmează a analiza condițiile de admisibilitate ale revizuirii prin raportare la cerințele instituite prin dispozițiile legale enunțate. În prealabil, trebuie remarcat că decizia penală nr. 397/RC din 21 iunie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, supusă prezentei revizuiri, nu conține dispoziții pe latură civilă, astfel încât soluția inadmisibilității apare evidentă, câtă vreme cerința imperioasă care se desprinde din dispozițiile art. 453 alin. (2) C.pr.penală referitoare la obiectul unei atare căi de atac – "Revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit C. proc. civ.." – nu este îndeplinită în cauză. În speță, conține dispoziții cu privire la modul de soluționare a laturii civile decizia pronunțată în apel de instanța penală, respectiv decizia penală nr. 566/A din 12 mai 2022 a Curții de Apel București – secția I penală, cu privire la care se putea, eventual, exercita o atare cale extraordinară de atac de retractare, dar nu și decizia dată în recursul în casație pe latură penală, care face obiectul prezentei cereri de revizuire. În altă ordine de idei, se mai reține că situația premisă a cazului de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 6 C. proc. civ., invocat în cerere, pornește de la faptul că hotărârea susceptibilă de retractare s-a bazat pe o altă hotărâre, care ulterior a fost casată, anulată sau schimbată, și astfel a dispărut suportul probatoriu pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se solicită. De asemenea, o condiție esențială care trebuie respectată în acest caz de revizuire este existența unui raport de cauzalitate între hotărârea desființată și hotărârea care face obiectul revizuirii, adică prima hotărâre trebuie să fi avut un rol determinant în pronunțarea hotărârii la a cărei retractare se tinde. În speță, se constată că prin decizia penală nr. 397/RC din 21 iunie 2023, a cărei revizuire se solicită, Înalta Curte, analizând recursul în casație cu care a fost învestită, a casat în parte decizia penală recurată, în sensul că a fost achitat inculpatul F., fără a exista dispoziții cu privire la latura civilă. Se observă că, revizuenta este nemulțumită de modalitatea în care instanța a soluționat cauza prin hotărârea a cărei revizuire se cere, în sensul că s-a omis reanalizarea aspectelor civile consecutiv casării dispuse pe latură penală, deși consideră că o astfel de analiză s-ar fi impus. Revizuenta tinde, astfel, la obținerea unui nou control de legalitate asupra laturii civile soluționate definitiv de instanța penală în apel, prin intermediul atacării deciziei pronunțată în recursul în casație prin prezenta cerere de revizuire. Așadar, nu supune analizei o hotărâre judecătorească pronunțată într-o altă cauză, care să fi fost desființată și pe care să se fi bazat soluția din prezenta cauză, cum cere art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ci o hotărâre dată în aceeași cauză, dar într-o etapă procesuală diferită. Ca atare, hotărârea a cărei revizuire se cere nu doar că nu s-a întemeiat pe o hotărâre a unei alte instanțe care să fi fost între timp casată, ci ea însăși a fost hotărârea ce a casat hotărârile anterior pronunțate în nivelurile de ierarhie jurisdicțională. Înalta Curte apreciază că nu intră în puterea de cenzură a instanței învestite cu judecarea cererii de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. modalitatea în care instanța de recurs a soluționat cauza cu care a fost învestită în cadrul aceluiași ciclu procesual, căci astfel s-ar deschide calea recursului la recurs, ceea ce este inadmisibil, în raport de caracterul definitiv al deciziei penale nr. 397RC din 21 iunie 2023 a ICCJ, secția penală. Nu în ultimul rând, se constată că prin decizia penală nr. 566/A din data de 12 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2016, s-a soluționat apelul promovat în cauză, în sensul că "În baza art. 1357 C. civ. și art. 2 și 3 din CEDO au fost obligați, în solidar, inculpații C., E., D., S.C. M. S.R.L., J., I., S.C. N. S.R.L., Unitatea Administrativ Teritorială -Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 și Inspectoratul Pentru Situații De Urgență "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov la plata următoarelor despăgubiri: (...), iar în baza art. 2, 3 CEDO au fost obligați, în solidar, Unitatea Administrativ Teritorială-Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 și Inspectoratul Pentru Situații De Urgență "Dealu Spirii, Bucuresti-Ilfov la plata următoarelor despăgubiri (...)". Înalta Curte reține că Unitatea Administrativ Teritorială – Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 a fost obligată la despăgubiri către părțile civile nu în calitate de comitent al prepusului F., achitat ulterior prin admiterea recursului în casație, ci în nume propriu și pentru fapta proprie, obligație reținută în temeiul art. 1357 C. civ. și art. 2, 3 CEDO. Temeiurile de drept indicate de instanța de apel, art. 2 CEDO – Dreptul la viață și art. 3 – Interzicerea torturii, reliefează distincția realizată între răspunderea persoanelor fizice și a celor juridice, precum și modul corespunzător de corelare a acestor tipuri diferite de răspundere. Astfel, în lumina acestor concluzii, se apreciază că independent de soluția pronunțată în recursul în casație promovat în cauză, subzista răspunderea revizuentei pentru fapta proprie, așa cum s-a reținut prin decizia curții de apel. Raportând cererea de revizuire la cerințele impuse de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 6, Înalta Curte constată că, în cauza dedusă judecății, aceste condiții nu sunt îndeplinite, astfel încât cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. În aplicarea dispozițiilor art. 451 - 453 C. proc. civ., va fi dispusă obligarea revizuentei la plata sumei de 2000 RON către fiecare dintre intimații QQ., RR. și SS., cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta Unitatea Administrativ Teritorială - Subdiviziunea Administrativ Teritorială Sector 4 împotriva deciziei penale nr. 397/RC din 21 iunie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.