ÎCCJ, Decizia nr. 54/2023

Ședința publică din data de 22 iunie 2023

Deliberând asupra contestației la executare de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27 aprilie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători - Penal 1-2023, sub nr. x/12023 contestatorul A. a solicitat lămurirea dispozițiilor susceptibile de executare din cuprinsul deciziei penale nr. 30 din data de 3 aprilie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022, referitoare la măsura confiscării speciale dispusă în cauză, respectiv nelămurirea ivită cu privire la cuantumul sumei ce face obiectul măsurii confiscării speciale ca urmare a neclarității provocate de:

- dispozițiile din considerentele hotărârii prin care se reține ca moment de la care s-a produs prima consecință patrimoniala negativă (ce face obiectul confiscării speciale) a activității inculpatului - luna martie 2014, reieșind astfel, până la data epuizării faptei, 22 martie 2018, un interval generator de consecințe patrimoniale supuse confiscării de 48 de luni;

- dispozițiile din considerentele hotărârii reluate apoi în dispozitiv prin care se reține ca moment al producerii primei consecinței negative - luna iunie 2009, reieșind astfel până la data epuizării faptei, 22 martie 2018, un interval generator de consecințe patrimoniale supuse confiscării de 105 luni.

În motivarea contestației la executare formulată contestatorul a arătat că prin decizia penală nr. 30 din data de 03 aprilie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022, ca urmare a desființării, în parte, a sentinței apelate și a rejudecării cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători Penal 2-2022 a stabilit, cu putere de lucru judecat, o serie de repere obligatorii:

Conform modalității de calcul validate în mod expres și însușite de către instanța de apel, diferența între valoarea chiriei încasate și cea reală pentru perioada martie 2014 - martie 2018 este de 1.435 euro, corespunzătoare celei de-a doua perioade defalcate în calculul expertizei, rezultă așadar, în considerarea dispozițiilor definitive ale instanței de apel, o valoare a prejudiciului supus confiscării in condițiile menționate de 68.880 euro (48 luni x 1.435 euro/lună).

Prin urmare, în contextul acestor dispoziții contradictorii, s-a susținut că există o nelămurire în cuprinsul hotărârii cu privire la cuantumul sumei supuse confiscării, ca urmare a neconcordanței între suma de 68.880 euro, sumă corespunzătoare perioadei martie 2014 - martie 2018 (reținută ca interval generator de prejudiciu supus confiscării) și suma de 267.577 euro, sumă corespunzătoare perioadei iunie 2009- martie 2018 (105 luni, reținută ca interval generator de prejudiciu supus confiscării conform statuării instanței de fond).

Prin încheierea din data de 20 iunie 2023 Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, Penal 1-2023 examinând cu prioritate competența de soluționare a cauzei în raport cu temeiul de contestație la executare invocat, respectiv art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen. (când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută), a constatat că aceasta revine completului care a pronunțat hotărârea, respectiv Completului de 5 Judecători - Penal 2 - 2022.

Astfel, s-a reținut că potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul prevăzut de alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., (când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare), contestația se face la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, iar în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

De asemenea, s-a reținut că potrivit art. 110 alin. (6) din Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.254 bis din 27 decembrie 2022, "Cererile de îndreptare a erorilor materiale și cererile de completare sau lămurire a hotărârii se soluționează de completul care a pronunțat hotărârea a cărei îndreptare ori lămurire se solicită. Aceeași rezolvare se va da și contestațiilor la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen. și de art. 712 alin. (2) din C. proc. civ.."

Prin urmare, în raport cu dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători Penal 2 - 2023 a trimis cauza având ca obiect contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 30 din data de 3 aprilie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție- Completul de 5 Judecători Penal 2-2022, completului care a pronunțat hotărârea care se execută, respectiv Completului de 5 Judecători - Penal 2 - 2022, spre competentă soluționare.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, Penal 2-2022 examinând contestația la executare, în raport cu actele aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 137 din 31 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secție penală în dosarul nr. x/2018, în baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., prin înlăturarea dispozițiilor art. 309 din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

În baza art. 67 din C. pen. raportat la art. 297 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe o durată de 3 ani, în condițiile prevăzute de art. 68 din C. pen.

În baza art. 65 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 91 alin. (1) din C. pen., a suspendat executarea pedepsei de 3 ani închisoare, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile prevăzute de art. 92 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 93 din C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul i-a fost pus în vedere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Administrația Domeniului Public București - Sector 1 sau Arhiepiscopia Bucureștilor, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Conform art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni, ale nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor dispuse pe durata termenului de supraveghere.

A fost puse în vedere inculpatului prevederile art. 96 din C. pen. referitoare la revocarea suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 112 lit. e) din C. pen., a fost confiscată de la inculpat suma de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), bunuri dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.

A fost menținută măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța nr. 458/P/2017 din data de 20. martie 2018, astfel cum a fost modificată prin încheierea nr. 309 din 17 mai 2018 a Judecătorului de Cameră preliminară de la Înalta Curte (dosar nr. x/2018), până la concurența sumei de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatului A.:

- cotă parte de 1/2 din imobilul situat în loc. Răchiți, jud. Gorj, constând în teren intravilan în suprafață de 1.900 mp din acte și de 1.732 mp - măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. x a loc. Runcu - O.C.P.I. Gorj - B.C.P.I. Tg. Jiu;

- cotă parte de 1/2 din imobilul situat în loc. Răchiți, jud. Gorj, constând în teren intravilan în suprafață de 5.100 mp din acte și de 5.307 mp - măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. x a loc. Runcu - O.C.P.I. Gorj - B.C.P.I. Tg. Jiu.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 145.000 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018, au declarat apel, în termen legal, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpatul A.. Prin decizia penală nr. 30 din data de 3 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2022, în majoritate, au fost admise apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018, privind și pe intimata persoană vătămată Ministerul Educației.

A fost desființată în parte, sentința penală nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018, și în rejudecare:

În temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

Totodată, a fost desființat înscrisul intitulat "Act adițional la contractul de locațiune nr. x din 30 aprilie 2004" privind "C.", semnat și de inculpatul A., înregistrat la Ministerul Educației și Cercetării sub nr. x din 23 iunie 2009.

A fost menținută măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța nr. 458/P/2017 din data de 20 martie 2018, astfel cum a fost modificată prin încheierea nr. 309 din 17 mai 2018 a Judecătorului de Cameră preliminară de la Înalta Curte (dosar nr. x/2018), până la concurența sumei de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), asupra următoarelor bunuri, proprietatea inculpatului A.:

- cotă parte de 1/2 din imobilul situat în loc. Răchiți, jud. Gorj, constând în teren intravilan în suprafață de 1.900 mp din acte și de 1.732 mp - măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. x a loc. Runcu - O.C.P.I. Gorj - B.C.P.I. Tg. Jiu;

- cotă parte de 1/2 din imobilul situat în loc. Răchiți, jud. Gorj, constând în teren intravilan în suprafață de 5.100 mp din acte și de 5.307 mp - măsurată, imobil înscris în Cartea Funciară nr. x a loc. Runcu - O.C.P.I. Gorj - B.C.P.I. Tg. Jiu.

A fost menținută dispoziția din cuprinsul sentinței penale nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018 de confiscare de la inculpat a sumei de 267.577 Euro (echivalent 1.248.487,52 RON), bunuri dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.

De asemenea, au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 137 din data de 31 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018 care nu contravin prezentei decizii.

~Opinia separată a fost în sensul: 1.schimbării încadrării juridice în art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. și art. 309 din C. pen.

Examinând contestația la executare formulată prin prisma dispozițiilor legale incidente, în raport cu criticile invocate, în baza actelor și lucrărilor din dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea celor ce succed:

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reține că, potrivit dispozițiilor procesual penale, contestația la executare este reglementată ca un procedeu jurisdicțional prin intermediul căruia se soluționează exclusiv incidente, limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive, cu scopul de a se asigura legalitatea executării hotărârilor judecătorești, fără a se putea, însă, modifica soluția pronunțată, soluție care se bucură de autoritate de lucru judecat.

Prin intermediul contestației la executare nu se poate modifica o hotărâre, întrucât, în caz contrar, s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat. Pe această cale pot fi invocate numai aspecte care privesc exclusiv executarea hotărârilor, fără a se pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea.

Hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării, ar fi condus la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații apare necesitatea de a se pune de acord conținutul hotărârii definitive în executare cu situația obiectivă și a se aduce modificările corespunzătoare în desfășurarea executării.

Cazurile în care se poate formula contestație la executare sunt expres și limitativ prevăzute de art. 598 lit. a) - d) din C. proc. pen., respectiv:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În ceea ce privește instanța competentă să soluționeze contestația la executare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că, potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., pentru cazurile de contestație la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen. competența de soluționare aparține instanței de executare sau instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, iar pentru cazurile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare) competența aparține instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) teza a I-a din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută.

Pentru a fi circumscrisă cazului de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., nelămurirea hotărârii care se execută trebuie să vizeze lipsa de precizie a dispozitivului hotărârii sau caracterul echivoc al acestuia.

Or, în cauza de față, nu este vorba de o lămurire întrucât, atât dispozitivul deciziei penale nr. 30 din data de 3 aprilie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2022, cât și considerentele sunt clar redactate, fără a lăsa loc de dubii sau interpretări.

Prezenta contestație solicită instanței de apel să își caseze propria hotărâre cu privire la legătura de cauzalitate dintre actul de conduită și urmarea imediată și să modifice în consecință dispozițiile referitoare la măsura confiscării, restrângând urmările conduitei imputabile astfel cum au fost motivate prin sentință și decizie. Legătura de cauzalitate dintre faptă și urmările sale a fost stabilită în mod identic de instanța de fond și de cea de apel, însă argumentul apărării decurge din modul în care instanța de apel a răspuns criticilor referitoare la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale. Examinarea celui mai apropiat moment de la care ar fi putut să curgă termenul de prescripție nu produce consecințe decât în ceea ce privește această chestiune de drept (împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale), nu și în ceea ce privește toate consecințele actului de conduită care au determinat formarea prejudiciului și, în final, față de absența unei solicitări de restituire a prejudiciului, confiscarea sumei respective.

Motivarea unei hotărâri judecătorești trebuie să răspundă tuturor criticilor formulate de către părțile care au investit instanța de judecată. În cazul de față, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și A. au formulat concluzii cu privire la momentul de la care curge termenul de prescripție a răspunderii penale, iar instanța de apel a răspuns criticilor, excluzând posibilitatea ca răspunderea penală să subziste chiar dacă s-ar fi acceptat respectivul raționament.

O cerere de clarificare a titlului executoriu cu privire la modul de calcul al prejudiciului nu este întemeiată atunci când decurge din argumentele instanței prin care s-a răspuns ipotezei în care s-ar fi admis raționamentul Ministerului public. Raționamentul instanței este clar în acest sens și nu indică în mod cert faptul că a ales acest ca fiind cel al producerii prejudiciului, nu influențează modul de calcul al sumei confiscate, ci doar examinează și exclude situația în raport de care se invocase subzistența răspunderii penale: Făcând aplicarea celor ce preced la cauza de față primul prejudiciu creat în baza actului adițional ce face obiectul acuzației ar fi fost în martie 2014, astfel încât termenul de prescripție general, de 8 ani, face ca un termenul de prescripție a răspunderii penale să se fi împlinit în anul 2022, astfel încât va dispune încetarea procesului penal.

O cerere de clarificare a conținutului titlului cu privire la confiscarea unei sume nu poate fi întemeiată atunci când decurge din modul în care instanța examinează o ipoteză pentru a respinge sau pentru a admite critici referitoare la modul de calcul al termenului de prescripție folosind un argument logic de excludere a celei mai apropiate date care ar fi putut fi luată în considerare ca moment de început al termenului.

Nu există elemente de neclaritate a titlului sau a modului de calcul a prejudiciului, considerentele deciziei în apel menționând explicit că instanța de fond și instanța de apel au reținut aceeași situație juridică ce produce consecințele care au condus la formarea prejudiciul: Referitor la aceste critici, instanța de apel,(...), apreciază corecte statuările instanței de fond și în baza propriei evaluări constată că raportul de expertiză întocmit în cursul cercetării judecătorești este unul complet, cuprinzător, care permite instanței să stabilească un prejudiciu exact, cert, pe care inculpatul A. urmează a fi obligat să-l acopere.

Argumentul folosit de instanță este fără echivoc în acest sens: nu poate fi recalculat prejudiciu și nu pot fi înlăturate, din urmarea imediată a conduitei incriminate, activitățile materiale pe care ambele instanțe le-au stabilit ca fiind cele care au determinat cuantumul prejudiciului. Modul de soluționare acțiunii civile decurge din stabilirea consecințelor legate în mod cauzal de actul de conduită față de care probele au condus la concluzia existenței vinovăției, iar nu din examinarea și excluderea unei ipoteze invocate în dosar cu consecințe asupra prescripției răspunderii penale.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva executării deciziei penale nr. 30 din data de 3 aprilie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva executării deciziei penale nr. 30 din data de 3 aprilie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iunie 2023.