ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2594/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2594/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2024
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 139/R din 22 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția I civilă a fost admisă excepția perimării recursului și a fost constatat perimat recursul declarat de recurenta A., împotriva sentinței civile nr. 74/11.02.2020 pronunțate de Tribunalul Brăila, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul-pârât Municipiul Brăila, prin primar.
Împotriva acestei decizii, a formulat recurs recurenta A., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, în data de 15 iulie 2024.
Examinând recursul în raport cu excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Conform art. 253 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, incident în cauză în raport de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare.
Aceste text legal este situat în Titlul III al C. proc. civ. care vizează procedura înaintea primei instanțe, însă potrivit art. 298 și art. 316 C. proc. civ., dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în apel, iar cele privind judecata în apel se aplică și în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice dispozițiilor care reglementează cele două căi de atac.
În speță, recursul a fost exercitat împotriva unei decizii irevocabile, prin care s-a constatat perimat recursul declarat de recurenta A., împotriva sentinței civile nr. 74/11.02.2020 pronunțate de Tribunalul Brăila, în dosarul nr. x/2019.
Potrivit potrivit art. 377 alin. (2) pct. 5 din cod, sunt hotărâri irevocabile orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, sunt supuse acestei căi de atac "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională".
Din textul legal citat rezultă că hotărârile pronunțate de curțile de apel cu ocazia soluționării recursurilor nu mai pot fi atacate cu recurs, întrucât nu se găsesc cuprinse în dispozițiile art. 299 C. proc. civ.
De asemenea, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri irevocabile cele "date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii". A fortiori, au acest caracter, irevocabil, hotărârile date în recurs, când pricina a fost soluționată prin reținerea unui incident procedural, cum este cel al perimării.
Împrejurarea că în art. 253 alin. (2) C. proc. civ. se menționează că "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înțeleasă în sensul că este susceptibilă de această cale de atac și decizia prin care se constată intervenit incidentul procedural al perimării tocmai în legătură cu judecata unui recurs, cum este cazul de față.
Aceasta întrucât intenția legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului, după ce hotărârea a devenit irevocabilă, fiind epuizat dreptul de a exercita recurs.
La aceeași concluzie conduce și coroborarea dispozițiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ. și art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., texte care, definind obiectul recursului, stabilesc în mod clar că acesta nu poate fi reprezentat de hotărâri irevocabile.
Așa fiind, hotărârea pronunțată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs numai dacă și hotărârea care s-ar fi pronunțat în cererea perimată ar fi fost susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul urmează soarta principalului - "accesorium sequitur principale").
Așadar, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
Ca atare, în raport cu dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, decizia civilă nr. 139/R din 22 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii prin intermediul acestei căi de atac.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 139/R din 22 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 139/R din 22 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 noiembrie 2024.