ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2467/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj – secția I civilă, în data de 10 octombrie 2023, sub nr. x/2023, petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj a solicitat deschiderea procedurii adopției interne pentru minorul A., fiul lui B. și C., drepturile și obligațiile părintești privitoare la copil urmând a fi exercitate de către Președintele Consiliului Județean Dolj. În drept, petenta a invocat dispozițiile Legii nr. 273/2004 republicată privind procedura adopției.

Hotărârea pronunțată de prima instanță Prin sentința civilă nr. 649 din 08 noiembrie 2023, Tribunalul Dolj, secția I civilă a admis acțiunea formulată de petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, în contradictoriu cu intimații B. și C.. A dispus deschiderea procedurii adopției interne pentru minorul A., fiul lui B. și C.. A dispus suplinirea consimțământului părinților B. și C., la adopție, drepturile și obligațiile părintești privitoare la minor urmând a fi exercitate de către Președintele Consiliului Județean Dolj.

Hotărârea pronunțată în apel Prin decizia nr. 1 din 15 ianuarie 2024, Curtea de Apel Craiova – secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-pârâți B. și C. împotriva sentinței civile nr. 649 din 08 noiembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția I civilă.

Cererea de recurs Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții B. și C., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, în prezenta cauză. Recurenții au solicitat admiterea recursului, susținând că sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză În data de 29 aprilie 2024, intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, raportat la art. 483 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 88 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 republicată privind procedura adopției. În 16 mai 2024, recurenții-pârâți au depus răspuns la întâmpinare, iar în 6 noiembrie 2024, au depus concluzii scrise. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Obiectul prezentului litigiu îl constituie cererea prin care petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj a solicitat deschiderea procedurii adopției interne pentru minorul A.. Cererea a fost formulată la 10 octombrie 2023 și a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 273/2004 republicată privind procedura adopției. Înalta Curte reține că art. 88 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 republicată privind procedura adopției, prevede că "(1) Hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de prezenta lege sunt supuse numai apelului în termen de 10 zile, cu excepția hotărârilor judecătorești prin care se soluționează cererea de deschidere a procedurii adopției, unde termenul de apel este de 30 de zile." Totodată, conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului". Art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs. Prin urmare, potrivit art. 88 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, decizia ce face obiectul recursului este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs. Conform principiului legalității o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii. De asemenea, se reține că prin respingerea, ca inadmisibil, a recursului formulat împotriva unei hotărâri definitive care nu are deschisă această cale extraordinară de atac, nu este încălcat accesul liber la justiție al recurenților, în condițiile în care principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege, cu respectarea regulii consacrate de art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, ceea ce semnifică faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau grup social. Or, recurenții nu reclamă o ingerință în dreptul de acces la instanță, pentru protecția unui drept dobândit în condițiile legii, ci urmăresc să obțină o judecare a recursului declarat împotriva hotărârii definitive pronunțate în apel într-o cauză în materia adopției, fiind nemulțumiți de soluția de respingere a apelului. Prevederile din dreptul intern incidente în cauză sunt în deplin acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cu care dreptul protejat de art. 6 par. 1 din Convenție nu este absolut și se pretează la unele limitări implicit admise, iar accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului. În context asemănător, Curtea Constituțională a reținut că accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate căile de atac și instanțele judecătorești prevăzute în Constituție, iar stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a dreptului la acces liber la justiție. Mai mult, liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Din coroborarea dispozițiilor sus evocate, rezultă că decizia civilă nr. 1 din 15 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția I civilă nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 88 alin. (1) din Legea nr. 237/2004, precum și la dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de pârâții B. și C. împotriva deciziei nr. 1 din 15 ianuarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova – secția I civilă.