ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2445/2024

Obiectul cauzei Prin decizia civilă nr. 352/04.05.2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins ca inadmisibilă cererea revizuentului A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 și a anulat cererea de revizuire, formulată de revizuentul A., ca netimbrată. Prin decizia civilă nr. 887/09.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a respins cererea de îndreptare, lămurire, completare, formulată de petentul A., împotriva deciziei civile nr. 352/04.05.2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata B., ca inadmisibilă. I.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă Prin decizia civila nr. 886R din 1 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, sectia a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 887/09.11.2022 în contradictoriu cu intimata B., ca inadmisibilă; i s-a aplicat contestatorului amendă judiciară în cuantum de 1000 de RON, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 886R din 1 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București- sectia a IV-a Civilă, a declarat recurs contestatorul A.. În raport cu prevederile art. 499 teza a II-a C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției, fără a fi evocate și analizate motivele de casare, astfel încât nu vor mai fi redate motivele de recurs concret invocate. I.

Apărările formulate în cauză Intimata B. nu a formulat întâmpinare. I.

Procedura de filtru Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 14 martie 2024 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie . Prin rezoluția de primire din 18.03.2024, s-a dispus ca după efectuarea procedurilor de comunicare, să se întocmească raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, potrivit art. 493 C. proc. civ. În concluziile raportului asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că hotărârea și încheierea atacate nu sunt susceptibile de recurs, iar dacă s-ar aprecia de către instanță că partea are deschisă calea de atac a recursului, acesta este formulat cu depășirea termenului legal; s-a mai reținut că recurentul-contestator nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de lege; de asemenea, s-a reținut că, în temeiul art. 493 C. proc. civ., completul de filtru va aprecia asupra excepției inadmisibilității recursului, urmând a avea în analiză și excepțiile de neconstituționalitate, în forma invocată de către recurent; va analiza dacă susținerile recurentului pot fi încadrate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. sau dacă este incidentă excepția nulității recursului prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. dacă va trece peste excepțiile evidențiate anterior, instanța se va pronunța asupra admisibilității în principiu a recursului. Constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților, depunând punct de vedere doar recurentul-contestator. Prin rezoluția din data de 25 semptembrie 2024, a fost fixat termen la data de 5 noiembrie 2024, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului, față de cele reținute prin raportul întocmit în cauză, termen la care Înalta Curte a reținut pricina în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității recursului declarat în cauză. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: În raport cu prevederile art. 129 din Constituția României și cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii. Principiul legalității căii de atac, consacrat de dispozițiile art. 457 C. proc. civ., stabilește că legea este cea care recunoaște sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul. Exprimarea din alin. (1) al articolului anterior menționat este foarte clară, în sensul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs. Dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., prevăd că "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă căilor de atac ca și hotărârea atacată", iar dispozițiile art. 446 din același cod prevăd că "Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea." Conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. Aplicând textele legale enunțate la speța de față, se constată că decizia civilă nr. 783R/10.11.2021 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 62R/12.03.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă, este definitivă. În consecință, decizia nr. 352/4.05.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în cererea de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 783R/10.11.2021 (de respingere ca inadmisibil a recursului) este supusă acelorași căi de atac, fiind, prin urmare, definitivă. Același caracter definitiv îl are și decizia nr. 887/9.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, privind respingerea cererii de îndreptare, lămurire, completare formulate de petentul A. împotriva deciziei nr. 352/4.05.2022, întrucât potrivit art. 446 C. proc. civ., hotărârile pronunțate în baza acestui text de lege sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s- a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea. Această decizie de respingere a cererilor formulate în temeiul art. 442, 443 și art. 444 C. proc. civ. a fost atacată cu contestație în anulare de contestatorul A. iar calea de atac a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin decizia nr. 886R din data de 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Această din urmă decizie este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată cu contestație în anulare, care este, la rândul ei, definitivă. Ca atare, decizia civilă recurată în prezenta cauză este o hotărâre definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. În consecință, având în vedere dispozițiile legale anterior evocate și pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) rap. la art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul. Dată fiind această soluție, pronunțarea asupra altor cereri sau excepții formulate în calea de atac (excepția de necompetență, precum și cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate referitoare la taxa de timbru) nu se mai impune întrucât, pentru legala învestire a instanței, este necesar ca mijlocul procesual utilizat să fie pus de lege la dispoziția părții, iar dacă această cerință nu a fost îndeplinită, instanța nu a fost învestită cu o cerere în condiții de regularitate procesuală, nefiind astfel constituit cadrul procesual necesar invocării altor aspecte de ordin material sau procesual.