ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2194/2024

Ședința publică din data de 15 octombrie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei

Prin decizia civilă nr. 423 din data de 10.05.2023, Curtea de Apel București – secția a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2023, a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 695 din 28.09.2022, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a III-a Civilă, în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata B..

Această decizie este una definitivă.

I.2. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Prin decizia civilă nr. 855 din data de 24 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 423 din 10.05.2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimații B. și Executorul Judecătoresc C., ca netimbrată.

Totodată, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat contestatorului amendă judiciară în cuantum de 1.000 de RON, cu drept de reexaminare asupra măsurii amenzii.

I.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 855 din data de 24 octombrie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs recurentul A..

Prin cererea de recurs, revizuentul A. a arătat că a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor privind taxele judiciare de timbru, având în vedere că B., str. x, este scutită de la plata acestor taxe, părțile fiind tratate inegal prin impunerea plății taxei judiciare de timbru față de recurent.

A precizat că instanța de judecată nu a respectat principiul egalității în fața legii, impus de art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (2) teza a treia din Constituție.

Totodată, a susținut că toate cererile sale au fost formulate în contradictoriu cu B., str. x, și Biroul Executorului Judecătoresc C., însă instanțele de judecată nu au clarificat cadrul procesual, context în care a apreciat că se impune suspendarea cauzei până la soluționarea celor 11 excepții de neconstituționalitate invocate. A precizat că la fond, cauza a fost suspendată doar față de B., str. x, nu și față de executorul judecătoresc C., care a încălcat legea.

De asemenea, recurentul a afirmat că instanțele au ignorat probele certe depuse la dosare, precum și excepțiile de neconstituționalitate invocate. Referitor la taxele de timbru solicitate și achitate, a solicitat ca instanța să fie de acord cu soluția Curții Constituționale în privința excepției de neconstituționalitate, în raport de art. 1 alin. (5), art. 2 alin. (2), art. 16 alin. (1) și alin. (2), art. 124 punctul 2, teza a treia și punctul 3, teza a doua din Constituție, respectiv că părțile sunt egale în proces.

Concluzionând, a solicitat soluționarea cererilor formulate, pronunțarea asupra excepțiilor de necompetență și trimiterea excepțiilor de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, precum și suspendarea soluționării dosarului până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate.

În drept, a invocat dispozițiile art. 9 și art. 22 C. proc. civ., precum și art. 21 din Constituția României.

I.3. Apărările formulate în cauză

Intimații B. și Biroul Executorului Judecătoresc C. nu au formulat întâmpinări.

I.4. Procedura de filtru derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 9 ianuarie 2024, și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluția de primire a dosarului din 17 ianuarie 2024, s-a dispus ca, după întocmirea procedurilor de comunicare menționate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., să se procedeze la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

În concluziile raportului asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că recursul este scutit de plata taxei de timbru și că hotărârea atacată nu este susceptibilă de recurs, fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive care nu are deschisă această cale de atac. De asemenea, s-a reținut că, în temeiul art. 248 alin. (1) și art. 493 din C. proc. civ., completul de filtru urmează să aprecieze, cu prioritate, asupra excepției inadmisibilității prezentului recurs.

Completul de filtru nr. 9, prin rezoluție, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat recurentului A. și intimatului C. la data de 22 iulie 2024, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs, și intimatei B. la data de 2 august 2024, conform filei 215, verso, din dosarul de recurs.

Prin rezoluția din data de 25 septembrie 2024, a fost fixat termen la data de 15 octombrie 2024, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului, față de cele reținute prin raportul întocmit în cauză. La acest termen, Înalta Curte a reținut pricina în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 855 din data de 24 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

I. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Principiul legalității căii de atac, consacrat de dispozițiile art. 457 C. proc. civ., stabilește că legea este cea care recunoaște sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac. Exprimarea din alin. (1) al articolului anterior menționat este foarte clară, în sensul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În raport cu prevederile art. 129 din Constituția României și cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.: "Sunt hotărâri definitive: 1. Hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului."

Dispozițiile alin. (2) al aceluiași text de lege prevăd că: "Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării."

Art. 457 C. proc. civ. stipulează că: "(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei (...)."

Potrivit art. 191 alin. (4) C. proc. civ., încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare formulată împotriva hotărârii prin care a fost aplicată amenda judiciară este definitivă.

Totodată, conform art. 446 C. proc. civ., hotărârile pronunțate în temeiul art. 442, art. 443 și art. 444 C. proc. civ. sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea.

Art. 508 alin. (4) C. proc. civ. prevede că: "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."

Împotriva măsurii prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare, partea, în condițiile art. 191 C. proc. civ., nu are deschisă calea de atac a recursului, putând formula doar cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei.

În speță, încheierea din data de 12 martie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, este o hotărâre definitivă, prin aceasta soluționându-se cererea de reexaminare îndreptată împotriva deciziei nr. 855 din 24.10.2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost aplicată amendă judiciară recurentului-contestator.

Dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. prevăd că "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată", iar dispozițiile art. 446 C. proc. civ. prevăd că: "Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea".

În speță, prin decizia civilă nr. 855 din data de 24 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, s-a anulat contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile definitive nr. 423 din 10.05.2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimații B. și Executorul Judecătoresc C., ca netimbrată. Totodată, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., s-a aplicat contestatorului amendă judiciară de 1.000 de RON.

Ca atare, decizia civilă recurată în prezenta cauză este o hotărâre definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Dispoziția cu privire la aplicarea amenzii judiciare de 1.000 de RON a devenit definitivă, prin atacarea sa cu cerere de reexaminare, astfel cum s-a învederat anterior.

Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate rezultă că, în accepțiunea C. proc. civ., prin noțiunea de hotărâre definitivă se înțelege acea hotărâre care nu mai este susceptibilă de a fi atacată nici prin intermediul apelului, nici al recursului.

Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Față de cele ce preced, se constată că decizia civilă nr. 855 din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel București – secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimații B. și Executorul Judecătoresc C., nu este susceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului, astfel încât prezenta cale de atac este inadmisibilă.

În ceea ce privește cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de recurentul-contestator, astfel cum s-a reținut și prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, soluționarea acestora este prohibită din punct de vedere procesual, întrucât ele sunt formulate într-o cale de atac inadmisibilă și întrucât ele nu vizează dispozițiile legale care circumscriu însăși soluția de inadmisibilitate a prezentului recurs.

În consecință, având în vedere dispozițiile legale anterior evocate și pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) raportat la art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 855 din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în contradictoriu cu intimații B. și EXECUTOR JUDECĂTORESC C..

Definitiva.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2024.