ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2397/2024

Obiectul recursului Prin decizia civilă nr. 1249 din 21 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinței civile nr. 2844 din 28 octombrie 2019, pronunțate de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr. x/2022, în legătură cu care revizuentul A. a susținut că este potrivnică deciziei civile nr. 415/12.04.2019, pronunțate de către Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2018.

Cererea de recurs Împotriva acestei decizii civile, la 17 ianuarie 2024, revizuentul A. a declarat recurs, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, pct. 5, pct. 6, pct. 7 și pct. 8 din C. proc. civ. Cu privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., recurentul a susținut că, în condițiile în care revizuirea a fost formulată împotriva sentinței civile nr. 2844 din 28 octombrie 2019, pronunțate de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr. x/2022, aceasta trebuia judecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător, iar nu din doi judecători. Referitor la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurentul a învederat că a fost invocat în cel de-al doilea litigiu autoritatea de lucru judecat, deși era vorba de excepția puterii de lucru judecat, că instanța nu a cercetat toate argumentele consemnate în încheierea de ședință din 7 decembrie 2023 și s-a raportat în considerente la suprafața de 525 mp teren, că instanța a încălcat principiul oralității, întrucât nu a pus în discuție chestiunile reținute în considerentele de la paginile 6-7 ale deciziei. În privința motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurentul a arătat că instanța nu a procedat la o analiză efectivă a susținerilor și apărărilor, ci a reprodus considerentele dintr-o altă hotărâre. Referitor la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., recurentul a învederat că, deși instanța era chemată să analizeze încălcarea autorității de lucru judecat din perspectiva dezlegărilor ce vizau faptul că nu s-a finalizat procedura funciară pentru întreaga suprafață din cei 1725 mp și că era necesar să se emită un nou titlu de proprietate, totuși a omis să analizeze contrarietatea dintre hotărâri, ce viza soluții diferite cu privire la terenul în suprafață de 1200 mp teren, inclusă în titlul de proprietate prin sentința civilă nr. 466/1999 și apoi exclusă ca efect al sentinței civile nr. 1548/2008. Cu privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul a învederat că instanța a reținut cerința evocării fondului, interpretând greșit art. 509 alin. (2) din C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimata Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, în baza art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților. Prin încheierea din 13 iunie 2024, completul de filtru a respins, ca nefondată, excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, a admis în principiu recursul și a stabilit termen în ședință publică, pentru judecata acestuia. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul de față, Înalta Curte îl va admite, va casa decizia civilă recurată și va trimite cererea de revizuire la aceeași curte de apel, pentru a fi rejudecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător, pentru următoarele considerente de drept: Dintre motivele de recurs invocate, se impune a fi analizat, cu prioritate, cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., care reglementează ipoteza în care "instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale". Invocând acest motiv de casare, recurentul a susținut că revizuirea a fost formulată împotriva sentinței civile nr. 2844 din 28 octombrie 2019, pronunțate de către Judecătoria Rădăuți în dosarul nr. x/2022, astfel că trebuia judecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător, iar nu din doi judecători. Înalta Curte constată că acest motiv de recurs este fondat. Potrivit art. 513 alin. (1) din C. proc. civ., "cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată". Într-adevăr, fiind o cale de atac de retractare, iar nu de reformare, instanța învestită cu soluționarea cererii de revizuire nu poate avea o altă compunere decât instanța care a pronunțat hotărârea atacată, întrucât scopul revizuirii este acela de a determina, în cazurile anume prevăzute de lege, revenirea asupra soluției pronunțate, iar acest scop nu poate fi atins decât dacă instanța, în ipoteza admiterii revizuirii, are aceeași compunere ca și cea care a pronunțat hotărârea revizuită. Se mai reține că, în cazul revizuirii întemeiate pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu există nicio dispoziție legală derogatorie din perspectiva alcătuirii completului, fiind aplicabilă regula instituită la art. 513 alin. (1) din C. proc. civ. În cauză, hotărârea împotriva căreia a fost formulată calea de atac a revizuirii este sentința civilă nr. 2844 din 28 octombrie 2019, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr. x/2022, într-un litigiu de fond funciar. Completul care a pronunțat această sentință a fost compus dintr-un singur judecător, conform art. 59 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit căruia "cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale". În acest context, instanța învestită cu cererea de revizuire trebuia să aibă aceeași compunere ca instanța care a pronunțat sentința atacată, respectiv un singur judecător. Or, cererea de revizuire a fost soluționată, prin decizia civilă nr. 1249 din 21 decembrie 2023, dintr-un complet format din doi judecători, devenind incident motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., întrucât instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale. Reținând incidența în cauză a acestui motiv de recurs, ceea ce atrage casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, nu se mai impune analiza motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6, pct. 7 și pct.

Față de aceste considerente, constatând că este întemeiat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași curți de apel, pentru a fi rejudecată în complet alcătuit dintr-un singur judecător.