ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2193/2024

Ședința publică din data de 15 octombrie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 14 noiembrie 2014, pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, sub nr. x/2014, reclamanta Administrația Fondului Imobiliar a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții A., B., C. și B., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea acestora din imobilul situat în municipiul București, str. x, pentru lipsa unui titlu locativ valabil; cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe art. 1895 și urm. din vechiul C. civ.

Prin sentința civilă nr. 9451/18.09.2017, Judecătoria Sectorului 2 București a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de pârâtul B. ca neîntemeiată; a admis în parte cererea principală, având ca obiect evacuare, formulată de reclamanta Administrația Fondului Imobiliar; a respins cererea reconvențională ca neîntemeiată; a dispus evacuarea pârâților A., B., C. și B. din imobilul situat în municipiul București, str. x, sector 2; a respins cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată; a luat act că o cerere de acordare a ajutorului public judiciar formulată de pârâta A. a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 18.09.2017, ora 11:05, după închiderea dezbaterilor în cauză.

Prin decizia civilă nr. 1785A/06.06.2019, Tribunalul București – secția a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2014, a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanții-pârâți, reținând că, deși aceștia au fost legal citați cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, conform dovezii de comunicare aflate la dosar, nu s-au conformat dispoziției instanței, iar cererea de reexaminare a taxei de timbru a fost respinsă.

Prin decizia civilă nr. 718/24.11.2020, Curtea de Apel București – secția a III-a Civilă, în dosarul nr. x/2014, a admis recursul formulat de recurenții-pârâți; a casat decizia civilă menționată anterior și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

În rejudecarea etapei procesuale a apelului s-a format dosarul nr. x/2014.

La termenul de judecată din data de 22.10.2021, intimata-reclamantă a depus la dosar înscrisurile solicitate, iar Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția netimbrării apelului formulat împotriva soluției pronunțate cu privire la cererea reconvențională.

Prin decizia civilă nr. 2825/05.11.2021, Tribunalul București – secția a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2014, a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanții-pârâți A., B., C. și B. împotriva soluției pronunțate cu privire la cererea reconvențională din sentința civilă nr. 9451/18.09.2017, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București; a respins ca nefondat apelul formulat de apelanții-pârâți împotriva soluției pronunțate cu privire la cererea de chemare în judecată din aceeași sentință.

Prin decizia civilă nr. 1036R/16.12.2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins ca inadmisibil recursul împotriva deciziei civile nr. 2825/05.11.2021, pronunțate de Tribunalul București – secția a IV-a Civilă, în dosarul nr. x/2014, declarat de către recurenții-pârâți.

Împotriva acestei din urmă decizii, la data de 25.01.2023, au formulat contestație în anulare A., B., C. și B., care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr. x/2023.

Prin încheierea de ședință din data de 08.05.2023, Curtea a suspendat judecata cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere faptul că părțile, legal citate pentru acel termen, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

I.2. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Prin decizia nr. 46 din 22 ianuarie 2024, Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, a admis excepția perimării contestației în anulare, invocată din oficiu de către instanță.

A constatat perimată contestația în anulare formulată de contestatorii A., B., C. și B., în contradictoriu cu intimata Administrația Fondului Imobiliar.

I.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 46 din data de 22 ianuarie 2024, pronunțate în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs recurenta A..

Recurenta și-a întemeiat calea de atac pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea dosarului Curții de Apel București în vederea judecării pe fond a contestației în anulare.

A arătat că, deși în considerentele hotărârii recurate s-a reținut că părțile nu s-au înfățișat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat judecarea pricinii în lipsă, nici ea, nici membrii familiei sale nu au fost citați în acest sens.

În continuare, a susținut că pentru termenul la care s-a soluționat excepția de perimare a contestației în anulare, respectiv 22.01.2024, nu au fost înștiințați și nu li s-a comunicat nicio citație.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

I.3. Apărările formulate în cauză

Intimata Administrația Fondului Imobiliar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității depunerii cererii de recurs, arătând că termenul de recurs a fost de 5 zile de la pronunțare, conform art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., iar recurenta-contestatoare a înregistrat cererea de recurs în a 43-a zi de la pronunțarea deciziei civile nr. 46/22.01.2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Intimata a mai solicitat, pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a recursului, deoarece recurenta-contestatoare nu a dovedit că instanța de judecată, prin hotărârea pronunțată, a încălcat reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

A conchis că în mod corect, dosarul a fost suspendat, deoarece părțile nu au solicitat judecarea în lipsă a contestației în anulare și nici nu s-au înfățișat la data când au fost legal citate pentru judecarea cauzei, astfel cum rezultă din încheierea de suspendare din data de 08.05.2022. Prin decizia civilă nr. 46/22.01.2024, instanța de judecată a constatat perimarea contestației în anulare.

I.4. Procedura de filtru derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 19 martie 2024 și a fost repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluția din 3 aprilie 2024, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menționate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

În concluziile raportului asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că recursul este formulat împotriva unei hotărâri supuse acestei căi de atac. Complinirea lipsurilor cererii de recurs, respectiv neachitarea taxei judiciare de timbru și nesemnarea recursului, dar și depunerea tardivă a recursului, deschid calea analizării excepției tardivității cererii de recurs, invocate de intimata Administrația Fondului Imobiliar prin întâmpinare, urmând ca prezentul complet de filtru să analizeze dacă această excepție este întemeiată.

Completul de filtru nr. 9, prin rezoluție, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat recurentei-contestatoare A., intimaților-contestatori B., C. și B., la data de 24.10.2024 și intimatei Administrația Fondului Imobiliar, la data de 22.10.2024, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Prin rezoluția din data de 25 septembrie 2024, a fost fixat termen la data de 15 octombrie 2024, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului, față de cele reținute prin raportul întocmit în cauză. La acest termen, Înalta Curte a reținut pricina în pronunțare cu privire la excepția tardivității recursului declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția tardivității, invocată prin întâmpinare de către intimată și reținută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge, ca tardiv, pentru următoarele considerente:

În cauză, calea de atac a recursului este formulată la data de 5 martie 2024 împotriva deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimații-contestatori B., C. și B. și intimata Administrația Fondului Imobiliar.

Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., termenul pentru exercitarea recursului împotriva unei hotărâri prin care se constată perimarea este de 5 zile de la pronunțare.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, prin aceasta legiuitorul urmărind instituirea unei discipline procesuale pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. În consecință, nici părțile, nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac ori de la modalitatea în care acestea se calculează.

Calculul termenelor procedurale se realizează în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește".

Făcând aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate la speța dedusă judecății, se reține că termenul de 5 zile pentru exercitarea recursului s-a împlinit la 28 ianuarie 2024, care a fost o zi de duminică (nelucrătoare). Astfel, termenul de a depune cererea de recurs s-a prelungit până luni, 29 ianuarie 2024, prima zi lucrătoare (conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.).

Or, cererea de recurs a fost formulată de recurenta-pârâtă A. la 5 martie 2024, după cum rezultă din e-mailul cu care a fost expediată cererea de recurs .

Se observă, așadar, că recursul împotriva deciziei civile nr. 46 din 22 ianuarie 2024, pronunțate în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost declarat cu încălcarea termenului de 5 zile de la pronunțarea hotărârii, prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Înalta Curte reține că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Instituirea termenelor procesuale servește unei mai bune administrări a justiției și asigură respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.

Fiind vorba despre un termen peremptoriu, ce implică exercitarea dreptului procesual prevăzut de lege înlăuntrul său, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentului din dreptul de exercitare a căii de atac, sancțiune prevăzută în mod expres de art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Excepția tardivității, fiind una dirimantă, împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs.

Având în vedere cele arătate mai sus, reținând că recurenta a formulat calea de atac în afara termenului legal, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) cu referire la art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ., va respinge ca tardiv, recursul formulat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv, recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2024 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în contradictoriu cu intimații-contestatori B., C. și B. și intimata Administrația Fondului Imobiliar.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2024.