ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 187/2025

Ședința publică din data de 22 ianuarie 2025

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare în data de 20.09.2024, sub nr. x/2024, petentele A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu intimatul C., a se dispune numirea și autorizarea petentei A. în calitate de curator în vederea reprezentării intereselor intimatului în raporturile cu autoritățile, instituțiile sanitare, alte persoane juridice și persoane fizice, în vederea exercitării drepturilor acesteia privind îngrijirea sa medicală de specialitate (inclusiv internarea medicală) în vederea administrării tratamentelor și în vederea administrării bunurilor și a veniturilor sale și pentru ridicarea drepturilor bănești cuvenite cu titlu de pensie și orice alte drepturilor bănești cuvenite; reprezentării intimatului în raporturile cu instituțiile bancare în vederea deschiderii de conturi și a administrării acestora pentru încasarea pensiei de stat și a pensiei de handicap, autorizarea acțiunilor pentru administrarea acestor conturi, eliberarea de extrase de cont, actualizare date personale, înlocuire card, înrolare în aplicația internet banking, constituire și lichidare depozite; reprezentării intimatului în vederea formulării cererii de eliberare a certificatului de încadrare în grad de handicap și ridicarea certificatului de handicap ce va fi eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți; reprezentării intimatului în vederea solicitării și încasării a diverse sume de bani cu titlu de prestații sociale ca urmare a eliberării certificatului de încadrare în grad de handicap; reprezentării intimatului în fața Casei Județene de Pensii Maramureș și ulterior în fața Casei de Pensii a Municipiului București în vederea depunerii de cereri și de ridicare acte cu privire la pensia stabilită în persoana intimatului, ridicare drepturi pensii neîncasate și transferul dosarului de pensie nr. x din jud. Maramureș în Municipiul București; reprezentării intimatului în fața Direcției de Evidență a Persoanelor Municipiul București și a direcțiilor subordonate acesteia în vederea depunerii cererii de eliberare unei noi cărți de identitate ca urmare a expirării acesteia și a schimbării domiciliului și de ridicare a cărții de identitate ce va fi emisă pe numele intimatului; autorizării petentei B. să îl reprezinte pe intimat în fața notarului public competent de pe raza localității Tăuții- Măgherăuș la dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctei sale mame, D., precum și la semnarea declarației în formă autentică de acceptare în mod expres a succesiunii.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 178-186 C. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 13275/09.10.2024, Judecătoria Baia Mare, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

A reținut instanța că, în speță, sunt incidente prevederile art. 114 C. proc. civ., astfel încât cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie, se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

A mai reținut, totodată, că noțiunea de domiciliu la care face trimitere art. 87 C. civ. vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei.

Drept urmare, cum cadrul factual a relevat că intimatul este internat pe durată nedeterminată la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" încă din luna mai 2024, pentru urmarea unui tratament medical, instanța a reținut ca revenind Judecătoriei Sectorului 4 București competența de soluționare a pricinii, în raport cu locuința efectivă a intimatului.

Prin sentința nr. 20646/29.11.2024, Judecătoria Sectorului 4 București, secția civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul, pentru soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că intimatul este beneficiarul unei internări obișnuite, ocazionale, cu caracter temporar, într-o unitate medicală tip spital, în vederea efectuării investigațiilor medicale și urmării unui tratament medical pentru o perioadă determinată, până la stabilizarea sau ameliorarea stării sale de sănătate mentală, când va fi externat.

Împrejurarea că măsura internării se prelungește în timp nu este aptă, în sine, să conducă la concluzia reținerii unității medicale drept locuință în fapt a intimatului, fiind esențial a se ține seama de specificul unității în care are loc internarea bolnavului.

Astfel, a menționat că spitalul în care intimatul era internat la data sesizării instanței de judecată cu prezenta cauză nu poate reprezenta o "locuință în fapt" a acestuia și nu poate determina competența de soluționare a cauzei, care se stabilește în această situație prin raportare la ultimul și singurul domiciliul stabil al intimatului, situat în orașul Tăuții-Măgherăuș, str. 18 nr. 2, jud. Maramureș.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, pentru considerentele expuse în continuare.

Desesizarea celor două instanțe aflate în conflict a fost determinată de interpretarea diferită a noțiunii de "domiciliu al persoanei ocrotite", în sensul prevederilor art. 936 C. proc. civ.

Astfel, Judecătoria Baia Mare a reținut în motivarea soluției de declinare a competenței teritoriale faptul că, în accepțiunea C. civ., prin aceasta se înțelege adresa unde se găsește în fapt intimatul a cărui ocrotire se solicită în speță, având în vedere scopul reglementării competenței în această materie, de asigurare a respectării dreptului la apărare și a facilitării administrării probatoriului în vederea soluționării cauzei.

Drept urmare, a apreciat că pentru stabilirea competenței teritoriale se are în vedere locuința efectivă a intimatului, în speță aceasta fiind internat în Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia".

Pe de altă parte, Judecătoria Sectorului 4 București a apreciat că spitalul în care intimatul era internat ocazional, cu caracter temporar, la data sesizării instanței de judecată, nu poate reprezenta o "locuință în fapt" a acestuia și nu poate determina competența de soluționare a cauzei, care se stabilește în această situație prin raportare la ultimul și singurul domiciliu stabil al intimatului, situat în orașul Tăuții-Măgherăuș, județul Maramureș.

Totodată, antamând cadrul factual, a reținut și că susținerile petentelor referitoarea la valabilitatea actului de identitate al intimatului nu pot conduce la o altă concluzie, cât timp ultimul domiciliu înscris în baza de date este, în același timp, și ultima locuință în fapt a acestuia.

În cauză, se constată că petentele A. și B. au dedus spre soluționare, în 20.09.2024, o acțiune prin care au solicitat instituirea măsurii curatelei speciale față de intimatul C., cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 178-186 C. civ.

Au arătat petentele că intimatul este diagnosticat cu demență Alzheimer, fiind internat, la data introducerii acțiunii, în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", iar prin cererea adițională înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare în 07.10.2024, petentele au arătat că solicită inclusiv instituirea măsurii tutelei speciale cu privire la intimat, indicând-o drept tutore pe A..

Potrivit art. 178 lit. a) C. civ., indicat drept temei juridic al cererii de chemare în judecată, în afară de cazurile prevăzute de lege, instanța de tutelă poate institui curatela dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator.

În ce privește competența de soluționare a unei astfel de acțiuni, dispozițiile art. 179 lit. a) C. civ. stabilesc ca fiind competentă instanța de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate.

Astfel, competența de soluționare a cererii de instituire a măsurii curatelei aparține numai instanței de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

În acest sens, art. 87 C. civ. prevede că domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.

Rezultă, așadar, că noțiunea de domiciliu subliniază împrejurarea că acesta se află acolo unde persoana "declară" că își are locuința principală, iar în cazul stabilirii sau schimbării domiciliului, o astfel de împrejurare operează atunci când persoana se mută într-un anumit loc "cu intenția" de a avea acolo locuința principală.

Or, în speță, adresa cu privire la care există prezumția legală că intimatul C. și-a manifestat intenția de a-și stabili domiciliul este cea menționată în cuprinsul cărții sale de identitate, respectiv în orașul Tăuții Măgherăuș, str. 18 nr. 2, județul Maramureș, loc în care acesta a și locuit efectiv până la internarea sa medicală (mai întâi în cadrul Spitalului de Psihiatrie Siret, iar ulterior în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", din București, sector 4), conform precizărilor reprezentantului convențional al petentelor, aspect ce confirmă caracterul principal al acestei locuințe.

Este lipsit de relevanță aspectul că la momentul introducerii acțiunii (20.09.2024) actul de identitate al intimatului își încetase valabilitatea (fapt care intervenise din 25.07.2024), cât timp instituirea măsurii curatelei a fost solicitată inclusiv în vederea realizării demersurilor pentru "eliberarea unei noi cărți de identitate, ca urmare a expirării acesteia", cum s-a arătat în cererea introductivă, iar elementele factuale nu au relevat intenția părții de a avea o altă locuință principală.

În aceste circumstanțe, la stabilirea instanței competente să soluționeze cererea de chemare în judecată pendinte, se va avea în vedere domiciliul persoanei ocrotite, astfel cum este menționat în cel din urmă act de identitate al acestuia, iar nu locul unde aceasta se găsește vremelnic, ca urmare a internării sale în vederea beneficierii de asistență medicală de specialitate.

Aceasta cu atât mai mult cu cât nu este exclusă de plano posibilitatea transferării sale într-o altă unitate spitalicească, în funcție de evoluția afecțiunii de care suferă (ipoteză regăsită, de altminteri, în speță, intimatul fiind transferat de la Spitalul de Psihiatrie Siret la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia", astfel cum rezultă din înscrisul de la dosarul Judecătoriei Baia Mare).

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 22 ianuarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.