ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2015/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2015/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 31 martie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin sentința civilă nr. 1.782 din 09.11.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018 Tribunalul Maramureș a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Maramureș - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, vizând anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/11.04.2018.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 1351 din 18.10.2019 Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinței nr. 1782 din 09.11.2018 a Tribunalului Maramureș.
Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestație în anulare, solicitând anularea hotărârii atacate și rejudecarea recursului formulat, cu consecința admiterii acestuia, cu cheltuieli de judecată.
Hotărârea curții de apel
Prin decizia nr. 17 din 15 ianuarie 2020 Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1351 din 18.10.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Cluj, pe care a menținut-o în întregime.
Recursul exercitat în cauză și apărările formulate
Împotriva deciziei menționate a declarat recurs A., acesta apreciind că instanțele au soluționat greșit cauza sa în fond, recurs și contestație în anulare, ignorând actele medicale depuse, care dovedeau gravitatea afecțiunilor și îndeplinirea condițiilor pentru încadrarea în gradul de handicap corespunzător.
Intimatul Consiliul Județean Maramureș - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a depus întâmpinare, invocând excepția nulității căii de atac, iar în subsidiar a solicitat respingerea acesteia ca nefondată.
Considerentele și soluția instanței de recurs
În conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituția României, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare și extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești, prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, iar în cuprinsul art. 457 alin. (1) reglementează principiul legalității căii de atac, statuând că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta.
În prezenta cauză, A. a atacat cu recurs decizia Curții de Apel Cluj nr. 17 din 15 ianuarie 2020 prin care a fost respinsă contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 1351 din 18.10.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Cluj, dispozitivul acestei decizii conținând și mențiunea că hotărârea este definitivă.
Având în vedere dispozițiile art. 634 C. proc. civ. care definesc noțiunea de hotărâre definitivă, dar și pe cele ale art. 483 alin. (1) din același cod, care enumeră categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate promova calea de atac a recursului, se apreciază că decizia curții de apel nu poate face obiectul unui alt recurs, având caracter definitiv.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu și va respinge ca inadmisibilă calea de atac promovată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 17 din 15 ianuarie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2022.