ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 526/2023

Ședința publică din data de 2 februarie 2023

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 15.05.2018 pe rolul Tribunalului Hunedoara, reclamantul A. a formulat contestație împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/11.04.2018 emis de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în dosarul nr. x/2018, solicitând, de asemenea, admiterea modificării gradului accentuat și înlocuit cu grad I grav de handicap cu însoțitor, și emiterea unei hotărâri conform dovezilor cu acte medicale și cu dispoziția legilor în vigoare.

Prin sentința civilă nr. 1147/CA/2019, Tribunalul Hunedoara a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu Consiliul Județean Hunedoara - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.

Prin decizia civilă nr. 824/CA/2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a codurilor de procedură civilă, invocată de către recurentul A., respectiv a fost respins recursul formulat de acesta, împotriva sentinței civile nr. 1147/CA/2019 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.

Prin Decizia nr. 246/2021 din 3 martie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal a anulat contestația în anulare formulată de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 824/CA/2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/2018, prin care s-a respins recursul formulat de recurentul A. împotriva sentinței nr. 1147/CA/2019 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.

Împotriva Deciziei nr. 246/2021 din 3 martie 2021 a Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a promovat recurs.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în judecarea recursului, excepția tardivității recursului, excepția inadmisibilității căii de atac și excepția nulității recursului pentru neîncadrarea motivelor de nelegalitate în cazurile expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 2 februarie 2023, cu citarea părților.

Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității căii de atac exercitate, invocată de intimata-pârâtă Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap prin întâmpinarea formulată, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 7 din C. proc. civ.: "(1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu prevederile legii", iar potrivit articolului 22 alin. (1) din același Cod: "Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.", obligativitatea de respectare a principiului legalității decurgând primordial din prevederile constituționale care statuează că justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege (art. 124 și art. 126 din Constituția României).

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că procesul trebuie să se desfășoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce privește judecata și executarea silită, cât și sub aspectul competenței, compunerii și constituirii instanței.

În acest context, instanța de control judiciar reține că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, acestea dând expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."

Totodată, art. 634 alin. (1) pct. 1, 4 și 5 din C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, hotărârile date în apel, fără drept de recurs și hotărârile date recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

De asemenea, art. 508 alin. (4) din același Cod prevede că "Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."

Din cuprinsul textelor de lege antereferite, rezultă, așadar, că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauză de față, recurentul a formulat recurs împotriva unei decizii date în soluționarea unei contestații în anulare, hotărâre care, având în vedere prevederile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., este definitivă la fel ca și decizia prin care s-a soluționat recursul împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare, nefiind, așadar, susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al legalității, care constituie o cerință obiectivă într-un stat de drept și o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire a justiției.

Prin urmare, reținând că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv, Înalta Curte, admițând excepția invocată de intimată, va face aplicarea sancțiunii inadmisibilității recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamant ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 246/2021 din 3 martie 2021 a Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 2 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.