ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1754/2024

Ședința publică din data de 20 iunie 2024

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 17 aprilie 2024, sub nr. x/2024/a1, la Curtea de Apel Brașov – secția civilă, revizuenta A. a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și a solicitat repunerea în termenul de formulare a acesteia.

În cadrul cererii de reexaminare, a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2), art. 33 și art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin încheierea din data de 18 aprilie 2024, Curtea de Apel Brașov – secția civilă a respins cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de reexaminare. A respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de A. privind sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013. A admis excepția tardivității cererii de reexaminare și, în consecință, a anulat, ca tardivă, cererea de reexaminare formulată de revizuenta A. privind modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, în dosarul nr. x/2024.

Împotriva încheierii din data de 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov – secția civilă, petenta A. a declarat recurs, susținând nelegalitatea hotărârii recurate.

Aceasta arătă că, la data de 17 aprilie 2024, a formulat o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, pe care a depus-o la instanță, iar a doua zi, când s-a prezentat la Curtea de Apel Brașov, a făcut verificări cu privire la cererea respectivă și a sesizat că nu primise termen. Ulterior, a aflat că s-a judecat, fără a fi citată.

Recurenta apreciază că cererea de reexaminare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților, însă cererea de repunere în termen trebuia să fie cu citare, pentru a se putea formula apărările necesare și a se face o serie de demersuri la instituțiile statului pentru obținerea de dovezi. În ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale, aceasta în mod sigur trebuia analizată în ședință publică, cu citarea părților. Procedând în sens contrar, instanța i-a încălcat accesul la justiție și dreptul la apărare.

Mai mult, instanța s-a pronunțat în câteva ore, iar recurenta, deși nu a cunoscut termenul, era obligată să facă recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare, situație care era imposibil de știut.

Recurenta arată că o altă împrejurare, foarte importantă, este aceea că legiuitorul a prevăzut expres care sunt cazurile în care cererea de sesizare a Curții Constituționale este inadmisibilă, iar acestea nu se regăsesc în cauză.

În concluzie, referitor la recursul promovat, apreciază că hotărârea recurată este nelegală, întrucât instanța trebuia să stabilească un termen în ședință publică și eventual să-i asigure un apărător, pentru că nu are mijloacele materiale să-și angajeze singură.

Tot în cadrul acestui act procedural, înțelege să invoce și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) teza 1 din Legea nr. 47/1992, cu privire la instituirea termenului de 48 de ore de la pronunțare în care se poate ataca încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Prin rezoluția din 15 mai 2024, s-a fixat termen la data de 20 iunie 2024, pentru analiza recursului declarat de petenta A. împotriva încheierii de ședință din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

La termenul din data de 20 iunie 2024, față de cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte a dispus întocmirea unui dosar asociat. De asemenea, a invocat, din oficiu, excepția de tardivitate a recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Analizând calea de atac, sub aspect formal, din perspectiva excepției de tardivitate, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Căile ordinare și extraordinare de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În speță, prin cererea de recurs se solicită casarea încheierii din data de 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov – secția civilă, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Conform dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare."

Termenul de 48 de ore de la pronunțarea hotărârii are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a exercita calea de atac.

În cauza pendinte, încheierea recurată a fost pronunțată la data de 18 aprilie 2024, iar calea extraordinară de atac a fost formulată la data de 25 aprilie 2024, fiind transmisă prin email, cu depășirea termenului de 48 de ore prevăzut de lege.

Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate." Fiind depășit termenul legal, în cauză, a intervenit sancțiunea decăderii petentei din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, iar recursul declarat de aceasta, cu nerespectarea termenului de 48 de ore de la pronunțare, este lovit de nulitate.

Susținerile recurentei în sensul că impunerea acestui termen îi încalcă accesul la justiție și dreptul la apărare nu sunt fondate. Natura imperativă a termenului de 48 de ore, în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanța de judecată a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, are menirea de a da expresie principiului celerității și al soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu.

De altfel, din aceleași rațiuni, legiuitorul a instituit și regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singură cale de atac împotriva încheierii instanței de judecată, cât și la soluționarea recursului cu celeritate, fără ca prin aceasta să se poată susține încălcarea dreptului de acces la instanță, la folosirea căilor de atac sau a dreptului la apărare.

Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este absolut și că, fiind vorba despre un drept pe care convenția l-a recunoscut fără să îl definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept (Hotărârea din 25 februarie 1975 pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 38).

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a anula, ca tardiv formulat, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii de ședință din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca tardiv formulat, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii de ședință din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 din C. proc. civ.