ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1751/2024

Ședința publică din data de 20 iunie 2024

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Pentru soluționarea apelului declarat de pârâta A. împotriva deciziei civile nr. 6 din 1 februarie 2024, pronunțate în dosarul nr. x/2023, prin rezoluția de primire a Curții de Apel Brașov – secția civilă, i s-a pus acesteia în vedere să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, stabilită conform dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin cererea formulată la data de 15 martie 2024, apelanta a solicitat reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, motivând că apelul său este scutit de la plata acesteia.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 29 martie 2024, Curtea de Apel Brașov – secția civilă a respins cererea de reexaminare formulată de petenta A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Brașov.

Împotriva încheierii din data de 29 martie 2024 a Curții de Apel Brașov, a declarat apel petenta A., solicitând admiterea căii de atac și anularea hotărârii atacate. Aceasta arată că apelul pe care l-a promovat în dosarul nr. x/2023 este scutit de la plata taxei judiciare de timbru. Acțiunea trebuia încadrată de către instanță, pe baza solicitărilor reclamantului și a probatoriilor administrate, ceea ce ar fi condus la o altă soluție referitoare la taxa de timbru.

Prin rezoluția din data de 11 aprilie 2024, s-a fixat termen de judecată la data de 20 iunie 2024, pentru analiza căii de atac intitulată "apel" declarată de petenta A. împotriva încheierii din 29 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Analizând calea de atac, sub aspect formal, din perspectiva excepției de inadmisibilitate a căii de atac, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Conform dispozițiilor art. 97 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă "recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; recursurile în interesul legii; cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; orice alte materii date prin lege în competența sa."

Iar potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 304/2022, "Secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel."

În ceea ce privește completurile de judecată, potrivit art. 34 alin. (5) din același act normativ, acestea se compun din 3 judecători ai aceleiași secții.

Din coroborarea dispozițiilor legale expuse anterior și din aplicarea cu prioritate a normelor imperative care guvernează competența materială, se constată că Înalta Curte nu soluționează cauzele aflate în etapa procesuală a apelului. Pentru a judeca în această materie, se impune ca aceste cereri să-i fie atribuite în competență prin lege, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ., cerință neîndeplinită în cauză. Prin urmare, sub acest aspect, apelul declarat de petenta A. este inadmisibil.

Înalta Curte reține faptul că, și în ipoteza în care ar proceda la recalificarea căii de atac din apel în recurs, o astfel de cale de atac nu putea fi exercitată în cauză.

Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice, dând eficiență, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale civile, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În acest sens, dispozițiile art. 457 din C. proc. civ. dispun că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitiv.

Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalității consfințit prin prevederile art. 457 menționat anterior și ale art. 129 din Constituție.

Obiectul prezentei căi de atac este reprezentat de încheierea din data de 29 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin care a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petenta A. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr. x/2023.

Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate."

Cererea de reexaminare instituită de aceste prevederi legale reprezintă o cale de atac de retractare, singura prin care poate fi supus cenzurii modul de calcul al taxei judiciare de timbru. Aspectele ce privesc modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru nu pot forma obiect de critică, prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opțiune al părții între cele două proceduri.

Totodată, conform celor statuate de prevederile art. 39 alin. (2) din aceeași ordonanță, cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru "se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă". Iar potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".

Prin urmare, încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru este o hotărâre definitivă, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Înalta Curte reține că, în raport de dispozițiile legale menționate anterior și de procedura specială urmată de petentă, încheierea din data de 29 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă este definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu vreo cale de atac.

În consecință, va fi respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel" declarată de petenta A. împotriva încheierii din 29 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, soluție în raport de care nu se mai impune analizarea celorlalte aspecte invocate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel" declarată de petenta A. împotriva încheierii din 29 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel

Brașov, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 din C. proc. civ.