ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1752/2024

Ședința publică din data de 20 iunie 2024

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

La data de 2 noiembrie 2023, pe rolul Curții de Apel Bacău – secția I civilă, a fost înregistrată, sub nr. x/2023, cererea de strămutare a dosarului x/2022 aflat pe rolul Tribunalului Bacău, secția civilă, formulată de petentul A..

Prin citația comunicată la data de 10 noiembrie 2023, instanța i-a pus în vedere petentului să facă dovada achitării sumei de 96 RON, reprezentând diferența de taxă de timbru, sub sancțiunea anulării cererii de strămutare ca insuficient timbrată.

Prin încheierea din data de 17 ianuarie 2024, Curtea de Apel Bacău a admis excepția netimbrării, invocate din oficiu, și a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2022, aflat în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Bacău, formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimatul B..

Împotriva încheierii din data de 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bacău a declarat recurs petentul A., solicitând anularea acesteia întrucât instanța care a pronunțat-o nu era competentă. Aceeași instanță a judecat cauza pe fond, astfel că nu putea să analizeze și cererea de strămutare. Apreciază că se impune trimiterea dosarului la o altă instanță, care să nu fie în jurisdicția Curții de Apel Bacău, pentru a se pronunța o soluție corectă.

Recurentul arată că, în opinia sa, cererea de strămutare era de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție și, deși era o excepție de ordine publică, o astfel de împrejurare nu a fost avută în vedere. Excepția competenței era prioritară timbrajului.

În consecință, recurentul solicită să se admită calea extraordinară de atac și să se trimită dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe rolul căreia se află și dosarul nr. x/2023.

Recursul declarat de petentul A. a fost comunicat intimatului B., care nu a depus întâmpinare.

Prin rezoluția din 9 aprilie 2024, s-a fixat termen la data de 20 iunie 2024, pentru analiza recursului declarat de petentul A. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău – secția I civilă.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Analizând calea de atac, sub aspect formal, din perspectiva excepției de inadmisibilitate, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice, dând eficiență, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesuale civile, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În acest sens, dispozițiile art. 457 din C. proc. civ. dispun că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitiv.

Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalității consfințit prin prevederile art. 457, menționat anterior, și ale art. 129 din Constituție.

Obiectul prezentei căi de atac este reprezentat de încheierea din data de 17 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I civilă, prin care a fost anulată, ca insuficient timbrată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2022 aflat în curs de soluționare pe rolul Tribunalul Bacău – secția I civilă, formulată de petentul A..

Potrivit dispozițiilor art. 140 din C. proc. civ., "Strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică".

Astfel, cererea de strămutare este un incident procedural, pus de legiuitor la îndemâna părții care are îndoieli asupra imparțialității instanței pe rolul căreia se află litigiul. Aceasta nu privește fondul dosarului, ci eliminarea, pe care incidentală, a unei suspiciuni legate de imparțialitatea și obiectivitatea instanței sesizate cu soluționarea cauzei.

Pentru rezolvarea acestui incident procedural, legiuitorul a instituit o procedură specială. Astfel, potrivit prevederilor art. 144 din C. proc. civ.,"(1) Cererea de strămutare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților din proces. (2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă".

În considerarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".

Prin urmare, încheierea prin care se soluționează cererea de strămutare este o hotărâre definitivă, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Înalta Curte reține că, în raport de dispozițiile legale menționate anterior, încheierea recurată, prin care s-a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de strămutare, este definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu vreo cale de atac.

În consecință, va fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău – secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Bacău – secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 20 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 din C. proc. civ.