ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1673/2024

Ședința publică din data de 18 iunie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin decizia civilă nr. 234/A/06.12.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2022, instanța a admis excepția inadmisibilității invocată în cauză, a respins, ca inadmisibil apelul declarat de apelanta A., în contradictoriu cu intimata B. Galați, împotriva deciziei civile nr. 1000/10.10.2022 pronunțate de Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2022 și a obligat-o pe apelantă la plata sumei de 500 RON către intimată, cu titlu de cheltuieli de judecată în respectiva cale de atac.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați la data de 20.12.2022, sub nr. x/2022, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimata B., contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 234/A/06.12.2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2022 și a solicitat admiterea contestației formulate, desființarea în tot a hotărârii contestate, recalificarea cererii de apel ca reprezentând o cerere de revizuire și trimiterea cererii instanței competente material în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate. Totodată, contestatoarea a solicitat și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

I.1. Încheierea și decizia pronunțate de Curtea de Apel Galați.

Prin încheierea de ședință din 10 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca nefondată, cererea de recuzare a doamnei judecător C., formulată de petenta A..

Prin decizia civilă nr. 42A din 16 martie 2023 a Curții de Apel Galați – secția I civilă, s-a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității de reprezentant, în contestația în anulare, a reprezentantului convențional al intimatei B. Galați; au fost calificate excepția lipsei capacității procesuale de folosință a B. Galați, excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu, excepția lipsei de interes și excepția exercitării abuzive a dreptului procesual, invocate în ședința publică din data de 15.03.2023, cu referire la hotărârile pronunțate în cauza înregistrată sub nr. x/2022, ca reprezentând motive de contestație în anulare.

S-a constatat că, în cauză, contestatoarea este decăzută din dreptul de a mai formula alte motive de contestație în anulare în afara celor prezentate în cererea înregistrată la data de 20.12.2022.

S-a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 234/A/06.12.2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata B. Galați.

Contestatoarea A. a fost obligată la plata sumei de 500 RON către intimata B. Galați, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva încheierii de ședință din 10 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2022, precum și împotriva deciziei nr. 42A din 16 martie 2023 a Curții de Apel Galați – secția I civilă a declarat recurs contestatoarea A..

I.2. Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin decizia nr. 394 din 13 februarie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă a respins excepția nulității întâmpinării; a respins excepția tardivității și excepția nulității recursului declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 10 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2022, invocate de intimata B. Galați prin întâmpinare.

Înalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 10 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata B. Galați, și a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva deciziei nr. 42A din 16 martie 2023 a Curții de Apel Galați – secția I civilă, în contradictoriu cu intimata B. Galați.

I.3. Cererea de completare a dispozitivului și de îndreptare a erorii materiale.

La data de 30 aprilie 2024, petenta A. a formulat cereri de completare a dispozitivului și de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 394 din 13 februarie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata B. Galați.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 07 aprilie 2024, sub nr. x, dosarul fiind repartizat aceluiași complet care a soluționat decizia a cărei îndreptare se solicită, și anume completul nr. 9 care, prin rezoluția din 14 mai 2024, a fixat termen de judecată la data de 18 iunie 2024.

Prin cererea formulată, petenta a solicitat să se îndrepte omisiunile din cuprinsul hotărârii și să se completeze hotărârea cu cercetarea falsurilor declarate prin răspunsul la întâmpinare, în conformitate cu dispozițiile art. 304 – 308 din C. proc. civ., fiind vorba despre contractul de asistență juridică 175.044/2023 și împuternicirea avocațială seria x.

Petenta a susținut că, în partea introductivă a deciziei, instanța de recurs a omis să precizeze: numele și prenumele persoanelor care reprezintă B. Galați, cu arătarea calității lor, precum și dacă au fost prezente ori au lipsit, cu nerespectarea dispozițiilor art. 233 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. probele care au fost administrate, cu nerespectarea dispozițiilor art. 233 alin. (1) lit. h) C. proc. civ. cererea privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 40 C. proc. civ. asupra situației de fapt probate, cu nerespectarea dispozițiilor art. 233 alin. (1) lit. i) C. proc. civ., declarația privind falsurile, cu nerespectarea dispozițiilor art. 233 alin. (1) lit. i) C. proc. civ.

Petenta a mai susținut că, nerespectând dispozițiile art. 233 alin. (1) lit. j) C. proc. civ., instanța de recurs a omis să precizeze în considerente: motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază respingerea excepțiilor privind lipsa puterii de reprezentare legală a președintelui D., lipsa puterii de reprezentare convențională a av. E. și excepția de nulitate a întâmpinării; motivele de fapt și de drept care au determinat instanța să constate că nu s-ar mai impune pronunțarea cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a B., la excepția lipsei interesului legitim și la excepția abuzului de drept procesual al președintelui D..

Petenta a considerat că instanța de recurs a întocmit hotărârea cu nerespectarea art. 7, 9, 14, 20 C. proc. civ.

În drept, petenta a invocat art. 442 și 445-447 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Examinând cererile formulate, Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 442 C. proc. civ., "(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere. […]."

Prevalându-se de această dispoziție legală, petenta a invocat omisiunea consemnării unor aspecte în partea introductivă a hotărârii: numele și prenumele persoanelor care reprezintă B. Galați, cu arătarea calității lor, dacă au fost prezente ori au lipsit, probele administrate, cererea privind aplicabilitatea dispozițiilor art. 40 C. proc. civ. asupra situației de fapt probate, declarația privind falsurile.

Sub aceste aspecte, petenta a considerat că nu au fost respectate dispozițiile art. 233 alin. (1) lit. d), h) și i) din C. proc. civ., care stabilesc cuprinsul încheierii de ședință, arătând că aceasta trebuie să consemneze, printre altele, numele și prenumele sau, după caz, denumirea părților, numele și prenumele persoanelor care le reprezintă sau le asistă, ale apărătorilor și celorlalte persoane chemate la proces, cu arătarea calității lor, precum și dacă au fost prezente ori au lipsit; probele care au fost administrate; cererile, declarațiile și prezentarea pe scurt a susținerilor părților, precum și a concluziilor procurorului, dacă acesta a participat la ședință.

Întrucât hotărârea în cauză a fost pronunțată în ziua în care au avut loc dezbaterile, mențiunile respective se regăsesc în partea introductivă a hotărârii, conform art. 233 alin. (3) din C. proc. civ.. Astfel, în partea introductivă a deciziei au fost menționate părțile, în privința intimatei B. Galați fiind consemnată lipsa răspunsului acesteia la apelul nominal; mențiunea privind probele administrate se impune a fi efectuată atunci când se administrează probe în cadrul respectivei ședințe de judecată, or în cauză discuțiile au avut ca obiect excepțiile procesuale invocate prin răspunsul la întâmpinare de recurenta-contestatoare și recursurile declarate în cauză; aceeași este situația privind pretinsa "declarație privind falsurile", aceasta fiind circumscrisă administrării unor probe; dispozițiile art. 40 din C. proc. civ., pretins a fi omise, se referă la sancțiunea încălcării condițiilor de exercitare a acțiunii civile, or în partea introductivă nu a fost aplicată o astfel de sancțiune; au fost consemnate susținerile recurentei care au vizat excepțiile invocate de aceasta, în sensul că președintele Asociației nu are împuternicirea Adunării Generale a Proprietarilor astfel că acesta nu poate semna niciun contract cu o terță parte, inclusiv cu doamna avocat E., prevederile legale invocate de parte, și anume, art. 57 lit. a) din Legea nr. 196/2018 și art. 26 din Statutul cadru al B., precum și susținerile referitoare la excepția lipsei de interes, partea precizând că excepțiile invocate vizează reprezentarea legală din partea Președintelui Asociației. De asemenea, a fost consemnată soluția instanței de respingere a excepției lipsei calității de reprezentant al Președintelui Asociației și a calității de reprezentant convențional a avocatului mandatat de acesta, iar în ce privește celelalte excepții invocate prin răspunsul la întâmpinare, Înalta Curte a constatat că acestea au fost invocate și prin cererea de recurs astfel încât a precizat că acestea urmează a fi cercetate, ca atare, în examinarea recursului.

Conform art. 233 alin. (1) lit. j) din C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprindă soluția dată și măsurile luate de instanță, cu arătarea motivelor, în fapt și în drept. Invocând nerespectarea dispozițiilor art. 233 alin. (1) lit. j) din C. proc. civ., petenta a susținut omisiunea de a se arăta în considerente motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază respingerea excepțiilor privind lipsa puterii de reprezentare legală a președintelui D., lipsa puterii de reprezentare convențională a av. E. și excepția de nulitate a întâmpinării; motivele de fapt și de drept care au determinat instanța să constate că nu s-ar mai impune pronunțarea cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a B., la excepția lipsei interesului legitim și la excepția abuzului de drept procesual al președintelui D..

Partea introductivă a deciziei conține soluția de respingere a excepției lipsei calității de reprezentant al Președintelui Asociației și a calității de reprezentant convențional a avocatului mandatat de acesta, precum și motivarea acestei soluții; de asemenea, considerentele deciziei expun motivele pentru care instanța a respins excepția nulității întâmpinării depuse de intimata B. Galați iar dispozitivul menționează soluția de respingere ca neîntemeiată a excepției nulității întâmpinării.

Pretinsa omisiune de a se arăta motivele de fapt și de drept care au determinat instanța să constate că nu s-ar mai impune pronunțarea cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a B., la excepția lipsei interesului legitim și la excepția abuzului de drept procesual al președintelui D. nu poate fi reținută. Considerentele deciziei au arătat că "În această situație, Înalta Curte constată că pronunțarea cu privire la alte excepții formulate în calea de atac, și anume, cu privire la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a B. Galați, excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu, excepția lipsei de interes și excepția exercitării abuzive a dreptului procesual, nu se mai impune, întrucât, în situația inadmisibilității căii de atac, nu este constituit cadrul procesual necesar invocării altor aspecte de ordin material sau procesual."

Dispozițiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ. statuează: "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare."

Din cele expuse mai sus, rezultă că aspectele invocate petentă nu se circumscriu situațiilor în care se poate dispune completarea hotărârii. Norma are în vedere ipoteza în care instanța a omis să soluționeze un capăt de cerere principal sau accesoriu ori o cerere conexă sau incidentală (minus petita), totalitatea cererilor constituind cadrul obiectiv al judecății și limitele învestirii instanței pe care judecătorul este ținut să le respecte întocmai, conform art. 22 alin. (6) din C. proc. civ.. În cazul în care cererea de completare vizează o hotărâre a instanței de recurs se poate invoca, în temeiul art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., nesoluționarea unei cereri accesorii sau incidentale în recurs, iar nu omisiunea de a se analiza o critică de nelegalitate.

Astfel, aspectele relevate nu pot fi analizate în cuprinsul unei cereri de completare a dispozitivului întrucât nu reprezintă capete de cerere principale sau accesorii ori cereri conexe sau incidentale în accepțiunea art. 444 C. proc. civ., ci mențiuni care trebuie să se regăsească în cuprinsul încheierii de ședință, potrivit dispozițiilor art. 233 alin. (1) C. proc. civ.. De altfel, acestea se regăsesc în practicaua deciziei a cărei îndreptare și completare s-a solicitat.

În ceea ce privește pretinsa omisiune de pronunțare asupra cererii de cercetare a falsurilor privind contractul de asistență juridică și împuternicirea avocațială, instanța de recurs a consemnat, ulterior formulării concluziilor de către parte, că problema calității de reprezentant convențional a avocatului mandatat a fost invocată, în realitate, ca o consecință a susținerilor formulate cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant al Președintelui Asociației care, în opinia părții expusă în răspunsul la întâmpinare, nu putea semna valabil contractul de asistență juridică, excepțiile fiind soluționate de instanță în raport cu aceste susțineri.

Înalta Curte reamintește faptul că procedura prevăzută de art. 444 alin. (1) C. proc. civ. nu poate tinde la o completare a hotărârii în sensul unei modificări a soluției pronunțate în cauză, întrucât o astfel de modificare are caracter prohibit în cadrul acestei proceduri speciale.

Critica expusă în partea finală a cererii, și anume întocmirea hotărârii cu nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului civil prevăzute de art. 7, 9, 14 și 20 C. proc. civ. nu poate constitui o cerere de îndreptare a hotărârii în sensul dispozițiilor art. 442 C. proc. civ., ci reprezintă o critică propriu-zisă vizând modalitatea de soluționare a cauzei de către instanță. Or, procedura îndreptării hotărârilor judecătorești presupune corectarea unor erori materiale apărute cu ocazia redactării, pe calea acestei proceduri neputând fi remediate pretinse erori de judecată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge cererile de completare a dispozitivului și de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 394 din 13 februarie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2022 formulate de petenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererile de completare a dispozitivului și de îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 394 din 13 februarie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2022 formulate de petenta A., în contradictoriu cu intimata B. Galați.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 iunie 2024.