ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2481/2023

Ședința publică din data de 05 decembrie 2023

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 7 noiembrie 2016, pe rolul Judecătoriei Galați, secția Civilă, sub nr. x/2016, reclamantul A., a solicitat obligarea pârâților chemați în judecată la plata unor sume reprezentând o reparație patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnității și reputației sale, astfel: B., la suma de 10.000 RON; C., la suma de 5000 RON; D., la suma de 5000 RON; E., la suma de 5000 RON; F., la suma de 5000 RON; G., la suma de 5000 RON; H., la suma de 5000 RON; I., la suma de 5000 RON; J., la suma de 5000 Iei; K., la suma de 3000 Iei; L., la suma de 3000 RON; M. la suma de 3000 RON; N., la suma de 3000 Iei; O., la suma de 3000 Iei; P., la suma de 3000 RON; Q., la suma de 3000 RON; R., la suma de 3000 RON; S., la suma de 3000 RON; T., la suma de 3000 RON; U., la suma de 3000 RON; V., la suma de 3000 RON; W., la suma de 3000 RON; X., la suma de 3000 RON; Y., la suma de 3000 RON; Z., la suma de 3000 RON; AA., la suma de 3000 RON; BB., la suma de 3000 Iei; CC., la suma de 3000 RON; DD., la suma de 3000 RON; EE., la suma de 3000 RON; FF., la suma de 3000 RON; GG., la suma de 3000 RON; HH., la suma de 3000 RON; II., la suma de 3000 Iei; JJ., la suma de 3000 RON; KK., la suma de 3000 RON; LL., la suma de 3000 RON; MM., la suma de 3000 RON; NN., la suma de 3000 RON; OO., la suma de 3000 RON; PP., la suma de 3000 RON; QQ., la suma de 3000 RON.

Prin întâmpinarea formulată la data de 30.12.2016, pârâtul Q. a solicitat conexarea la acest dosar a dosarelor nr. x/2016, y/2016 și z/2016. Totodată a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Prin cererea conexă înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 07.11.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta RR. obligarea acesteia la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând o reparație patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnității și reputației reclamantului.

Prin cererea conexă înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 07.11.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SS., obligarea acesteia la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând reparație patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnității și reputației reclamantului.

Prin cererea conexă înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la data de 07.11.2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta TT., obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând reparație patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnității și reputației reclamantului.

Prin încheierea de ședință din 4 iulie 2017 s-a constatat că au fost conexate dosarele nr. x/2016, y/2016 și z/2016.

În ședința publică din data de 04 aprilie 2017 reclamantul A. a formulat o cerere de modificare a acțiunii, solicitând obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 150.000 RON, sume defalcate în funcție de gradul de vinovăție stabilit de instanța de judecată, reprezentând reparație patrimonială pentru prejudiciul creat prin încălcarea onoarei, demnității și reputației acestuia.

Prin sentința civilă nr. 8014 din 23 decembrie 2019, Judecătoria Galați a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Q..

A respins, ca fiind nefondată, cererea principală formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., UU., OO., PP., QQ. și Q..

A respins, ca fiind nefondată, cererea conexă formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta RR..

A respins, ca fiind nefondată, cererea conexă formulată de reclamant A. în contradictoriu cu pârâta SS..

A respins, ca fiind nefondată, cererea conexă formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta TT..

A fost obligat reclamantul să plătească suma de 3.280 RON pârâților B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, suma de 100 RON pârâtei TT., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, suma de 100 RON pârâtei RR., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, suma de 100 RON pârâtei SS., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, și suma de 39,30 RON pârâtului Q., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 259 din 17 martie 2021, Tribunalul Galați, secția I civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A., care a fost oligat să plătească intimatului Q. suma de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu de la 15 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2016 de către Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a fost respinsă ca nefondată cererea de recuzare a domnului judecător VV., formulată de recurentul A..

Prin decizia civilă nr. 284/R/din 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A., și a obligat apelantul să plătească intimatului Q. suma de 4.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Împotriva încheierii de ședință din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, prin care a fost respinsă cererea de recuzare a dl. judecător VV., a formulat recurs recurentul-reclamant A., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin motivele de recurs, a solicitat ca, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 1, 6 și 8 C. proc. civ., să se dispună admiterea recursului și rejudecarea cauzei, în sensul admiterii cererii de recuzare iar, în subsidiar, casarea deciziei civile nr. 284 din 16 octombrie 2022 pronunțate de către Curtea de Apel Galați, secția I civilă, cu trimiterea cauzei spre rejudecare către un complet de recurs din jurisdicția Înaltei Curți de Casație și Justiție, altul față de cele de la Curtea de Apel Galați, dacă acest lucru este procedural posibil.

Subsumat motivului de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., recurentul arată că cererea de recuzare pe care a formulat-o în etapa recursului, în fața Curții de Apel Galați, a fost soluționată de către o instanță care nu a fost constituită potrivit dispozițiilor legale, cu nesocotirea dispozițiilor art. 10, art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 republicată, și art. 101 alin. (1) și (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/17 decembrie 2015, fiind încălcat, cu rea-credință, principiul repartizării aleatorii a dosarelor.

În acest sens, arată recurentul că există indicii cu privire la exercitarea controlului asupra sistemului judiciar local, inclusiv la nivelul conducerii instanței, de către persoane implicate în actele care au generat situația litigioasă, astfel încât judecătorii desemnați de conducerea instanței pentru soluționarea cererii pe care acesta a formulat-o nu prezintă garanții de imparțialitate și de independență.

Întrucât sistemul electronic de repartizare nu este auditat extern, arată recurentul că este facil ca la repartizarea cauzelor să fie bifate numai acele completuri dezirabile, iar în ce privește repartizarea manuală a dosarelor, de asemenea, nu există nicio garanție cu privire la corectitudinea realizării acestei proceduri; proba în sensul celor susținute o reprezintă întocmai modul de constituire al completului care a soluționat cererea sa.

Subsumat motivelor de recurs reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., recurentul arată că în motivarea încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare s-a reținut în mod nelegal că nu ar exista identitate de obiect între dosarul nr. x/2014 și prezenta cauză dedusă judecății, fiind incidente reglementări juridice diferite. Or, prin raportare la temeiul legal invocat de recurent în susținerea cererii de recuzare pe care a formulat-o, acesta este susceptibil de aplicare în toate căile de atac, fie ele ordinare sau extraordinare.

Mai arată recurentul că probele din cele două dosare sunt identice, fiind susceptibile de a fi interpretate în două maniere distincte, iar comportamentul anterior al judecătorului recuzat probează stilul de lucru pe care acesta îl are, acela de a interpreta probele, cel puțin în cauzele invocate, în această paradigmă alternativă, post adevăr. În plus, de vreme ce judecătorul recuzat a soluționat deja într-o anumită manieră primul dosar, soluția pronunțată fiind menținută în căile de atac, este previzibil că nu ar fi putut pronunța o soluție distinctă în acest nou dosar, menținerea aceleiași soluții fiind totodată un aspect impus de reputația profesională a judecătorului.

Din acest motiv, recurentul arată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 2 și pct. 13 C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 10 februarie 2023 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 2 astfel cum reiese din fișa Ecris și referatul de repartizare aleatorie, aflate la dosarul de recurs.

Prin rezoluția de primire a dosarului din 14 februarie 2023 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare, potrivit art. 493 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar, prin încheierea din 24 octombrie 2023, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 15 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2016, fiind stabilit termen de judecată la data de 05 decembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților, când instanța a rămas în pronunțare asupra recursului declarat în cauză.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul A. este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Cu titlu preliminar, este necesar a se preciza că recurentul a pretins nelegalitatea încheierii recurate, prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 1, 6 și 8 C. proc. civ., formulând critici care vizează, pe de-o parte, nelegala constituire a instanței care a soluționat cererea de recuzare și existența unor nereguli referitoare la repartizarea aleatorie iar, pe de altă parte, că cererea de recuzare a fost soluționată cu încălcarea prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 2 și pct. 13 C. proc. civ.

În raport cu acestea, Înalta Curte constată că prima critică din recurs se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în timp ce argumentele expuse de recurent prin cel de-al doilea motiv de recurs vizează încălcarea de către curtea de apel a regulilor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, de aceea urmează a fi analizate din perspectiva incidenței motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar nu din perspectiva pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, se constată că pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. a fost invocat formal, recurentul nesusținând că încheierea atacată nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, sau ar cuprinde motive contradictorii ori străine de natura cauzei.

Astfel, analizând din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. critica recurentului referitoare la greșita respingere a cererii de recuzare formulate, fără a se constata incidența în cauză a motivelor de incompatibilitate invocate în privința dl. judecător VV., Înalta Curte reține că fundamentul instituțiilor prevăzute de dispozițiile art. 41-44 C. proc. civ. referitoare la incompatibilitate, abținere și recuzare este acela al respectării dreptului la judecata cauzei de către o instanță independentă și imparțială, pentru a se asigura părților obiectivitate în soluționarea pricinii.

Soluționarea unei cereri de recuzare presupune în mod necesar verificarea conduitei procesuale a judecătorului recuzat, întrucât instanța învestită este chemată să verifice aspectele criticate de parte, pentru a stabili dacă administrarea cauzei de judecătorul recuzat conturează indicii privind încălcarea obligației de imparțialitate.

Or, în evaluarea imparțialității judecătorului vizat de cererea de recuzare, prezintă importanță principiile consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de imparțialitate enunțată de instanța europeană fiind examinată prin referire la cele două fațete ale acestui concept: aspectul subiectiv, care se referă la convingerea personală a judecătorului și din perspectiva căruia imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, și aspectul obiectiv, care vizează modul în care imparțialitatea judecătorului este percepută din exterior de un observator rezonabil și avizat (persoană informată și de bună-credință) (a se vedea cauzele Kyprianou împotriva Ciprului și Piersack împotriva Belgiei).

În cauza dedusă judecății, recurentul A. a formulat cerere de recuzare a dl. judecător VV., învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2016 de pe rolul Curții de Apel Galați.

Prin încheierea de ședință din data de 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Galați, secția I civilă a fost respinsă cererea de recuzare, ca nefondată.

În motivarea încheierii, completul învestit cu soluționarea cererii de recuzare a reținut că între prezenta cauză și cea care a făcut obiectul dosarului nr. x/2014 al Tribunalului Galați nu există identitate de obiect, precum și că acestea se află în faze procesuale diferite, în calea extraordinară de atac a recursului urmând a se proceda la verificarea hotărârii recurate doar din perspectiva criticilor de nelegalitate, astfel încât nu se conturează incidența niciunuia dintre cazurile de recuzare prevăzute la art. 42 alin. (1) pct. 2 și 13 C. proc. civ.

Împotriva încheierii de respingere a recuzării a formulat recurs petentul A., în motivare susținând că instanța a reținut în mod eronat că nu există identitate de obiect între cele două cauze, în condițiile în care probele din cele două dosare sunt identice, fiind susceptibile de a fi interpretate în două maniere distincte, însă că acest fapt nu se va realiza dată fiind reputația judecătorului recuzat care înțelege să interpreteze probele de o anumită manieră, defavorabilă acestuia. Totodată, a arătat că temeiul legal invocat de către acesta este susceptibil de aplicare în toate căile de atac, fie ele ordinare sau extraordinare.

Contrar susținerilor recurentului, Înalta Curte reține că magistratul recuzat nu s-a pronunțat într-o cauză identică, în mod judicios Curtea de Apel Galați reținând că obiectul celor două dosare este diferit.

Astfel, dosarul nr. x/2014 de pe rolul Tribunalului Galați privea un litigiu de muncă și avea ca obiect contestația formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimata Școala Gimnazială Specială "WW." Galați, prin care se solicita anularea deciziei nr. 237/20.12.2013 și restituirea sumelor de bani reținute de intimată cu titlu de sancțiune, precum și obligarea pârâtei la plata de daune morale în cuantum de 5000 RON.

Pe de altă parte, în dosarul nr. x/2016, reclamantul A. a învestit instanța cu o acțiune civilă, prin care a solicitat obligarea pârâților B., F., X., UU., M., J., S., BB., II., CC., N., H., JJ., FF., G., K., P., KK., I., HH., C., MM., TT., W., T., E., OO., DD., LL., AA., PP., GG., RR., L., EE., QQ., SS., R., Z., D., V., Y., O., U. și Q. la plata unor sume reprezentând o reparație patrimonială pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea onoarei, demnității și reputației sale.

Or, reiese în mod evident din cele redate că nu există identitate de obiect, părți și nici cauză juridică între cele două litigii, iar faptul că în ambele dosare partea s-a folosit de aceleași mijloace de probă nu poate conduce la preconcepția că raționamentul aplicat de judecătorul recuzat în primul dosar urmază a fi aplicat și în precedentul, în condițiile în care fiecare dintre cauze presupunea verificarea unor aspecte de fapt și de drept diferite iar existența prejudiciilor reclamante urma, de asemenea, să fie analizată din perspective diferite, prin prisma unor condiții distincte.

Mai mult, magistratul recuzat nu și-a exprimat și nici nu putea să își exprime nicio părere cu privire la probele din dosar, interpretarea acestora fiind o chestiune de temeinicie, ce excede controlului de nelegalitate cu care este învestită instanța în calea extraordinară de atac a recursului. Aceasta a fost rațiunea pentru care completul care a judecat cererea de recuzare a opinat în sensul că judecata în cele două dosare are în vedere reglementări juridice diferite, iar nu că incidența motivelor de incompatibilitate prevăzute de art. 42 alin. (1) pct. 2 și pct. 13 C. proc. civ. nu ar putea fi invocată într-o cale extraordinară de atac.

Câtă vreme căile extraordinare de atac sunt exercitate pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege, pronunțarea de soluții în cauze în care figurează aceeași parte, dar cu obiect diferit, și obținerea de soluții defavorabile recurentului nu constituie elemente care să răstoarne prezumția de imparțialitate a judecătorului învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel Galați, secția I civilă.

Astfel, nu se relevă niciun element care să nască îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului recuzat, interpretarea anumitor probe administrate într-un alt dosar nu poate reprezenta motiv de a considera în mod rezonabil că judecătorul respectiv și-a format deja o opinie asupra modului în care va soluționa la final o altă cauză.

Așadar, nu poate fi reținută incidența în speță a cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

Totodată, se constată că recurentul-petent și-a întemeiat cererea de recuzare nu doar pe pct. 13 al art. 42 alin. (1) C. proc. civ., ci și pe pct. 2 al aceluiași articol, care reglementează situația de incompatibilitate a judecătorului atunci când există împrejurări care justifică temerea că el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă. Însă, această ipoteză nu a fost argumentată, nefiind dovedit și nici măcar pretins interesul personal al magistratului recuzat în legătură cu cauza dedusă judecății, astfel că nici din această perspectivă nu se relevă un impediment în soluționarea recursului de către respectivul judecător.

Cât privește motivul invocat verbal în ședință publică cu ocazia dezbaterilor asupra recursului, referitor la admiterea, prin decizia nr. 284/R din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Galați a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată către intimatul Q., în sumă exagerat de mare, suplimentar față de faptul că a fost invocat tardiv, privește și o împrejurare ulterioară formulării cererii de recuzare, ce excedează analizei în prezenta cale de atac, în care se verifică legalitatea încheierii de respingere a cererii de cererii de recuzare.

Față de argumentele anterior expuse, se constată că soluția pronunțată de instanța învestită cu soluționarea cererii de recuzare, bazată pe analiza motivelor invocate prin cerere, este una legală, fiind fundamentată pe o corectă aplicare și interpretare a normelor legale incidente în cauză.

Procedând în continuare la analiza și a motivului de recurs prin care se critică nelegala constituire a completului care a soluționat cererea de recuzare, cu încălcarea normelor care reglementează procedura de repartizare aleatorie a cauzelor, Înalta Curte reține că nici acesta nu poate fi primit.

Componența completului învestit cu cererea de recuzare este expres stabilită de art. 50 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că:

"abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține."

Potrivit art. 110 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 970 din 28 decembrie 2015, în vigoare la data formulării cererii de recuzare, "(4) În situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii, realizată cel puțin trimestrial.".

Conform alin. (7) al aceluiași articol, "Planificarea de permanență se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluționează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanență din ziua în care acestea au fost invocate".

Din această perspectivă, verificând actele dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel Galați, secția I civilă, Înalta Curte constată că, așa cum reiese din cuprinsul procesului-verbal întocmit la 15.11.2022, aflat la dosarul curții de apel, în compunerea completului învestit cu soluționarea cererii de recuzare au figurat doamnele judecător XX. și YY., membre ale completului C2R, inițial învestit, și care nu au fost recuzate de parte, împreună cu doamna judecător ZZ., judecător aflat pe planificarea de permanență la secția I civilă în data de 15.11.2022.

În consecință, față de situația evidențiată anterior, componența completului care a soluționat cererea de recuzare a fost legal stabilită în raport cu dispozițiile art. 110 alin. (4) și (7) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Așadar, referirile recurentului la încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie cu referire strict la completul care a soluționat incidentul procedural al recuzării sunt străine de natura princinii, acesta fiind constituit în conformitate cu dispozițiile din Regulamentul de ordine anterioară a instanțelor judecătorești anterior citate, iar nu urmare a repartizării aleatorii, care se aplică doar în privința cererilor inițiale de învestire a instanței (cerere de chemare în judecată, cerere de apel, cerere de recurs).

Astfel, referitor la modalitatea de înregistrare și repartizare a căii de atac a recursului pe rolul Curții de Apel Galați se au în vedere prevederile art. 199 C. proc. civ., aplicabil și în recurs potrivit art. 494 C. proc. civ., în conformitate cu care"(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.

(2) După înregistrare, cererea și înscrisurile care o însoțesc, la care sunt atașate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanță, se predau președintelui instanței sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii."

Totodată, potrivit art. 108 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești din 17 decembrie 2015, "(1) Dosarele având ca obiect cererile de chemare în judecată introduse după intrarea în vigoare a C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările și completările ulterioare, se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, în vederea repartizării pe complete. (2) Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise, de îndată, completului corespunzător, pentru îndeplinirea procedurilor premergătoare fixării primului termen de judecată. În funcție de numărul și de complexitatea cauzelor, colegiul de conducere poate stabili un alt termen pentru verificarea cererilor de chemare în judecată."

Analizând actele dosarului, se observă, din fișa Ecris a cauzei, că cererea de recurs ce face obiectul dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel Galați a fost repartizat în data de 05.05.2022 completului C2R, din compunerea căruia a făcut parte și dl. judecător VV., prin urmare, și repartizarea dosarului de recurs s-a făcut cu respectarea textelor legale antereferite.

În fine, cât privește criticile referitoare la transparența procesului de repartizare aleatorie, acestea nu îndeplinesc rigorile impuse de art. 488 alin. (1) Cod procedură, aceste susțineri neputând fi convertite în vreun motiv de casare, nereprezentând veritabile critici de nelegalitate a hotărârii recurate și neavând legătură cu raționamentul instanței care a determinat soluția de respingere a cererii de recuzare, sens în care nu pot face obiectul analizei în prezenta cale de atac.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivele de recurs invocate sunt nefondate în ansamblul lor, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 15 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 decembrie 2023.