ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.01.2025

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 160/2025

HOTĂRÂRE
21.01.2025
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 160/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2025

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la 7 august 2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., pe calea ordonanței președințiale, ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să suplinească lipsa consimțământului pârâtului în vederea înscrierii minorului C. la o instituție de învățământ pe raza municipiului Călărași.

Prin sentința civilă nr. 1638 din 15 octombrie 2024, Judecătoria Călărași a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sinaia.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, în lumina Deciziei nr. 2816/22.05.2013 a secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, art. 998 C. proc. civ. potrivit căruia cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului, trebuie interpretat în sensul în care aceste dispoziții reglementează competența materială, iar nu cea teritorială, aceasta urmând a fi determinată potrivit regulilor generale.

În consecință, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată și dispozițiile art. 106 C. civ., de unde reiese că stabilirea locuinței minorului și implicit stabilirea unității școlare pe care acesta să o frecventeze, reprezintă măsuri de ocrotire a minorului, instanța a apreciat ca fiind incidente în cauză dispozițiile art. 114 C. proc. civ., care conțin norme cu caracter special, derogatoriu de la normele generale de competență.

Totodată, instanța a reținut că deși locuința în fapt a minorului la data introducerii cererii era în municipiul Călărași, din sentința civilă nr. 282/07.02.2019 pronunțată de Judecătoria Călărași reiese că domiciliul minorului a fost stabilit la tată, în orașul Bușteni, încuviințând mamei un program de menținere a relațiilor personale cu minorul. De asemenea, instanța a evidențiat că prin cererea formulată, reclamanta a solicitat exclusiv suplinirea acordului pârâtului pentru înscrierea la școală în municipiul Călărași, astfel că urmărește indirect consfințirea unei modificări a domiciliului minorului. A reține că domiciliul unui minor este acolo unde decide un părinte, ar conduce la stabilirea în mod arbitrar a competenței instanței de către părintele care dorește să nu mai respecte o hotărâre judecătorească.

Prin sentința nr. 936 din 20 noiembrie 2024, Judecătoria Sinaia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Călărași, reținând aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dar și împrejurarea că prin încheierea din 24 aprilie 2024, Judecătoria Călărași a respins, în dosarul nr. x/2024 vizând exercitarea autorității părintești între aceleași părți, excepția necompetenței teritoriale, reținând că la acel moment, reședința minorului se afla pe raza teritorială a Judecătoriei Călărași

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Sinaia a suspendat soluționarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență, fiind înregistrat pe rolul secției I civile la 4 decembrie 2024.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că cele două instanțe aflate în conflict și-au declinat reciproc competența, ambele reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă, raportându-se în mod diferit la noțiunea de domiciliu sau reședință a persoanei ocrotite, Judecătoria Călărași dând relevanță domiciliului minorului stabilit prin hotărâre judecătorească, în vreme ce Judecătoria Sinaia a reținut împrejurarea că minorul domiciliază în fapt pe raza Judecătoriei Călărași, iar fondul cererii de exercitare a drepturilor părintești se află pe rolul acelei instanțe, fiind respinsă excepția necompetenței teritoriale.

Procedând la verificarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că reclamanta a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, suplinirea consimțământului pârâtului în vederea înscrierii minorului la o instituție pe raza municipiului Călărași, arătând, totodată, că a formulat și o acțiune pe fond vizând modificarea exercitării autorității părintești, stabilirea locuinței minorilor la aceasta și stabilirea contribuției la cheltuielile de creștere și educare a minorilor în sarcina tatălui acestora. Atașat cererii introductive se află un extras de pe portalul instanțelor, vizând existența dosarului nr. x/2024 pe rolul Judecătoriei Călărași, având obiect exercitarea autorității părintești, având totodată același cadru procesual.

Prin notele scrise depuse la data de 14 octombrie 2024, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca rămasă fără obiect, având în vedere că prin sentința civilă nr. 1390 pronunțată în dosarul nr. x/2024 – executorie, Judecătoria Călărași a dispus în sensul exercitării exclusive a autorității părintești în privința minorilor de către reclamantă și stabilirea locuinței acestora la domiciliul reclamantei, depunând în acest sens un extras de pe portalul instanțelor cu privire la soluția dispusă în acest dosar.

Potrivit dispozițiilor art. 998 C. proc. civ. "cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului".

Competența de soluționare a ordonanței președințiale se stabilește, așadar, prin raportare la dispozițiile corespunzătoare fondului dreptului, norma specială de competență, în cazul acestei proceduri - art. 998 C. proc. civ. - fiind adoptată în scopul unei mai bune administrări a justiției.

În prezenta cauză, instanța învestită cu soluționarea fondul dreptului (acțiunea de exercitare a autorității părintești, stabilirea domiciliului minorului și obligația de a suporta cheltuielile de creștere și educare ale minorului) este, astfel cum s-a arătat, Judecătoria Călărași.

Pe parcursul derulării dosarului de fond, măsurile privind ocrotirea persoanei fizice, care în mod obișnuit sunt de competența instanței de tutelă, potrivit art. 114 C. proc. civ., pot fi luate pe calea ordonanței președințiale, în temeiul art. 998 C. proc. civ., ca normă specială, se aplică prioritar față de art. 114 din același act normativ.

Prin urmare, dând eficiență acestor prevederi speciale, care se aplică cu prioritate în raport cu norma generală consacrată prin art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul principiului specialia generalibus derogant, rezultă că, atât timp cât fondul, constând în măsurile referitoare la exercitarea autorității părintești, se află deja pendinte pe rolul Judecătoriei Călărași – care de altfel a și pronunțat o decizie în primă instanță până la data soluționării conflictului de competență, revine acesteia și competența de soluționare a cererii de ordonanță președințială având ca obiect luarea, în mod provizoriu, până la rămânerea definitivă a hotărârii de fond, a măsurilor privitoare la înscrierea minorului la o unitate școlară, ca instanță învestită și cu soluționarea fondului acestor măsuri.

În consecință, dată fiind aplicarea prioritară a dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., Înalta Curte constată că Judecătoria Călărași este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de ordonanță președințială dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călărași.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 ianuarie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2026-02-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 207/2026
a cererii de chemare în judecată, solicitând modificarea măsurii exercitării autorității părintești cu privire la minorii C. și D., în sensul exercitării exclusive a autorității părintești de către reclamantă, stabilirii locuinței minorilor
ÎCCJ 2025-12-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2304/2025
sale de ordin familial, educațional și comunitar se află în municipiul Târgu Mureș. În consecință, a apreciat că la data introducerii cererii pe rolul instanțelor judecătorești - 5 august 2025-, locuința statornică a minorei era în municipi
ÎCCJ 2025-01-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 124/2025
lege”. Ca atare, a apreciat că, din perspectiva locuinței copilului minor, prezintă relevanță, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie al amândurora, dacă minorul locuiește cu ambii părinți, fie al celui la care i s-a stabil
ÎCCJ 2024-01-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 197/2024
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024 După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: 1. Cererea Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la 31 iulie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A
ÎCCJ 2025-09-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1572/2025
. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Obiectul prezentului demers judiciar este reprezentat de cererea reclamantului A. formulată în contradictoriu cu pârâta B., prin care s-a solicitat
Sursă