ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.10.2024

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 785/2024

HOTĂRÂRE
24.10.2024
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 785/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 24 octombrie 2024

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 639 din 25 septembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de revizuentul A. privind sesizarea Curții de Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen.

Pentru a hotărî în acest sens, s-au reținut următoarele:

Prin încheierea nr. 834 din data de 12 decembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 2 judecători de cameră preliminară, în dosarul nr. x/2022, s-au admis contestațiile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și de contestatoarea-persoană vătămată S.C. B. S.R.L. împotriva încheierilor penale din data 14 iunie 2023 și nr. 89/P/CP din data de 12 septembrie 2023 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

S-a desființat, în parte, încheierea penală din data 14 iunie 2023, exclusiv sub aspectul constatării nulității relative a actelor procesuale și procedurale întocmite de procurorul de caz în dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

S-a desființat, în parte, încheierea penală nr. 89/P/CP din data de 12 septembrie 2023, în sensul înlăturării temeiului de drept prevăzut de art. 346 alin. (3) lit. b) din C. proc. pen.

S-au menținut celelalte dispoziții ale încheierii penale din data de 14 iunie 2023, precum și dispoziția de restituire a cauzei la parchet din încheierea penală nr. 89/P/CP din data de 12 septembrie 2023, întemeiată exclusiv pe dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen., pentru regularizarea actului de sesizare.

S-a respins, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul-intimat inculpat A. împotriva încheierilor penale din data 14 iunie 2023 și nr. 89/P/CP din data de 12 septembrie 2023 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

Cheltuielile ocazionate de soluționarea contestațiilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și de contestoarea-persoană vătămată S.C. B. S.R.L., au rămas în sarcina statului.

A fost obligat contestatorul-inculpat A. la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-inculpat A., în cuantum de 680 RON, a rămas în sarcina statului și s-a dispus a se plăti din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva încheierii nr. 834 din data de 12 decembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022, a formulat cerere de revizuire revizuentul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 10 mai 2024, sub nr. x/2024, fiind fixat prim termen de judecată la data de 05 iunie 2024.

Revizuentul A. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen., motiv pentru care s-a format dosar asociat nr. x/2024

În cuprinsul cererii formulate, revizuentul a arătat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen. încalcă principiul egalității față de reglementările din C. proc. civ.

Nemulțumirea revizuentului a vizat faptul că nu este reglementată în C. proc. pen. o cale de atac referitoare la motivul nepronunțării asupra unor capete de cerere, ceea ce încalcă dreptul la un proces echitabil. Astfel, s-a apreciat că norma este neclară și imprevizibilă în privința cauzelor când instanța nu se pronunță asupra unor capete de cerere.

În speță, instanța nu s-a pronunțat asupra excepțiilor de neconstituționalitate privitoarea la art. 92 din C. proc. pen., art. 304 (alin l) C. proc. civ., coroborată cu art. 52 din C. proc. pen., art. 342, 345, 346 din C. proc. pen., art. 38 din C. proc. pen., art. 35 din C. pen., a art. 83 coroborat cu art. 92 din C. proc. pen., art. 339, art. 340 din C. proc. pen., exceptia de neconstitutionalitate a art. 102 din C. proc. pen. cu art. 34; art. 3 alin. (5) din C. proc. pen., a art. 34 din Legea avocaților coroborat cu art. 255 din C. pen.

Examinând cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de revizuentul A. cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele argumente:

Înalta Curte a constatat că excepția este invocată de revizuentul A. într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți și are în vedere neconstituționalitatea unor dispoziții legale în vigoare, referitoare la art. 452 și art. 453 din C. proc. pen., fără ca textul criticat să fie declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Înalta Curte a reținut, însă, că aspectele invocate în susținerea excepției prin care revizuentul și-a exprimat nemulțumirea față de împrejurarea că, în contextul factual al cauzei, nu poate beneficia de o cale de atac atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unor capete de cerere, nu vizează o chestiune de neconstituționalitate, ci tinde la completarea și modificarea dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen.

Prin urmare, criticile aduse de revizuent dispozițiilor legale a căror neconstituționalitate a invocat-o nu se circumscriu unei pretinse lipse de claritate și previzibilitate a acesteia în raport cu conținutul ei propriu-zis in abstracto.

În egală măsură, raportat la argumentele prezentate de autorul excepției de neconstituționalitate, instanța a considerat că se urmărește un rezultat ce nu concordă cu scopul reglementării excepției de neconstituționalitate întrucât prin invocarea dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen. nu s-a formulat o critică propriu-zisă de neconstituționalitate.

Modificarea sau completarea normei legale, reprezintă o atribuție care nu este conferită Curții Constituționale, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Împotriva încheierii nr. 639 din 25 septembrie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, recurentul A. a formulat recurs.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține următoarele:

Art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că excepția de neconstituționalitate trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezultă că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată. În aplicarea acestui text de lege, instanța realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformității prevederii atacate cu Constituția și nici cu soluționarea de către instanță a unui aspect de contencios constituțional, căci instanța nu statuează asupra temeiniciei excepției, ci numai asupra admisibilității acesteia.

Se constată, așadar, că prin art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, a fost reglementată o formă a controlului de constituționalitate, în sensul soluționării excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești.

Recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen. menționând că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, în acest sens arătând că nu este reglementată în C. proc. pen. o cale de atac pentru cazul în care instanța nu se pronunță asupra unor capete de cerere.

În acest context, Înalta Curte constată că nu s-a formulat o veritabilă critică de neconstituționalitate a textelor de lege, ci pe această cale se dorește, în realitate, completarea acestor prevederi legale.

Or, scopul invocării excepției de neconstituționalitate nu poate fi acela de a completa dispozițiile legale, aceste aspecte neputând fi supuse controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii nr. 639 din 25 septembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2024.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii nr. 639 din 25 septembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2024.

Obligă recurentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 octombrie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-04-23
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 329/2024
ul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți, a luat act de faptul că, la acel moment procesual, contestatorul-intimat-inculpat B. (junior) nu a putut preciza cu privire la care dispoziții înțelege să formuleze cerere d
ÎCCJ 2024-09-25
0,98
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 25 septembrie 2024 Deliberând asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea nr. 834 din data de 12 decembrie 2023, pronunțată
ÎCCJ 2023-05-25
0,96
ÎCCJ, Secția penală
ul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - Serviciul Teritorial Constanța împotriva sentinței penale cu nr. 496 din 14.12.2020, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul cu nr. x/2018 S-a desființat
ÎCCJ 2025-03-12
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 164/2025
Ședința publică din data de 12 martie 2025 Asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea nr. 844 din data de 14 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023 de către Completul de 2
ÎCCJ 2025-02-26
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 129/2025
secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 294/09.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci nu a avut posibilități materiale în acest sens. A conchis în sensul că aceste date sau informații sunt complet străine judecă
Sursă