ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 25 septembrie 2024

Deliberând asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 834 din data de 12 decembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 2 judecători de cameră preliminară, în dosarul nr. x/2022, s-au admis contestațiile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și de contestatoarea-persoană vătămată S.C. A. S.R.L. împotriva încheierilor penale din data 14 iunie 2023 și nr. 89/P/CP din data de 12 septembrie 2023 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

S-a desființat, în parte, încheierea penală din data 14 iunie 2023, exclusiv sub aspectul constatării nulității relative a actelor procesuale și procedurale întocmite de procurorul de caz în dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

S-a desființat, în parte, încheierea penală nr. 89/P/CP din data de 12 septembrie 2023, în sensul înlăturării temeiului de drept prevăzut de art. 346 alin. (3) lit. b) din C. proc. pen.

S-au menținut celelalte dispoziții ale încheierii penale din data de 14 iunie 2023, precum și dispoziția de restituire a cauzei la parchet din încheierea penală nr. 89/P/CP din data de 12 septembrie 2023, întemeiată exclusiv pe dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen., pentru regularizarea actului de sesizare.

S-a respins, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul-intimat inculpat B. împotriva încheierilor penale din data 14 iunie 2023 și nr. 89/P/CP din data de 12 septembrie 2023 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

Cheltuielile ocazionate de soluționarea contestațiilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și de contestoarea-persoană vătămată S.C. A. S.R.L., au rămas în sarcina statului.

A fost obligat contestatorul-inculpat B. la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-inculpat B., în cuantum de 680 RON, a rămas în sarcina statului și s-a dispus a se plăti din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva încheierii nr. 834 din data de 12 decembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022, a formulat cerere de revizuire revizuentul B..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 10 mai 2024, sub nr. x/2024, fiind fixat prim termen de judecată la data de 05 iunie 2024.

Revizuentul B. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen., motiv pentru care s-a format dosar asociat nr. x/2024

În cuprinsul cererii formulate, revizuentul a arătat că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen. încalcă principiul egalității față de reglementările din C. proc. civ.

Nemulțumirea revizuentului vizează faptul că nu este reglementată în C. proc. pen. o cale de atac referitoare la motivul nepronunțării asupra unor capete de cerere, ceea ce încalcă dreptul la un proces echitabil. Astfel, s-a apreciat că norma este neclară și imprevizibilă în privința cauzelor când instanța nu se pronunță asupra unor capete de cerere.

În speță, instanța nu s-a pronunțat asupra următoarelor excepții de neconstituționalitate:

a. excepția de neconstitutionalitate a art. 92 C. proc. pen.

b. excepția de neconstitutionalitate a art. 304 (alin l) C. proc. civ., coroborată cu art. 52 C. proc. pen.

c. excepția de neconstituționalitate a art. 342, 345, 346 C. proc. pen.

d. excepția de neconstituționalitate art. 38 C. proc. pen.

e. excepția de neconstituționalitate privind art. 35 C. pen.;

f. excepția de neconstituționalitate a art. 83 coroborat cu art. 92 C. proc. pen.

g. exceptia de neconstitutionalitate a art. 339, art. 340 C. proc. pen.

h. exceptia de neconstitutionalitate a art. 102 C. proc. pen. cu art. 34;

i. exceptia de neconstitutionalitate a art. 3 alin. (5) C. proc. pen.

j. exceptia de neconstitutionalitate a art. 34 din Legea avocaților coroborat cu art. 255 C. pen.

La termenul din 05 iunie 2024, cauza a fost amânată la solicitarea revizuentului B., pentru data de 25 septembrie 2024.

Examinând cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de revizuentul B. cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 452 din C. proc. pen. privând hotărârile supuse revizuirii: (1) Hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă. (2) Când o hotărâre privește mai multe infracțiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre făptuitori.

În ceea ce privește art. 453 din C. proc. pen. invocat de revizuent, acesta vizează cazurile de revizuire: (1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;

f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

(2) Revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit C. proc. civ.

(3) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) poate fi invocat ca motiv de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei.

(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) -d) și f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.

(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, modificată și republicată, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia".

Referitor la admisibilitatea sesizării, Înalta Curte reține că trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv:

a. excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

b. excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

c. excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

d. excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

Înalta Curte subliniază că, dacă evaluarea primelor trei condiții dintre cele patru anterior enunțate implică un examen preponderent formal, cea de-a patra cerință cumulativă reclamă, în anumite cazuri, o evaluare mai amănunțită, ce nu se circumscrie în totalitate limitelor unei abordări pur formale a chestiunii admisibilității cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional.

De asemenea, raportat la condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, în mod constant, instanțele judecătorești au statuat că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă atunci când vizează, în realitate, o chestiune de interpretare și aplicare a legii sau atunci când nu are legătură cu cauza.

În cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze, implicit, corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

Analizând condițiile enumerate anterior, Înalta Curte constată că excepția este invocată de revizuentul B. într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți și are în vedere neconstituționalitatea unor dispoziții legale în vigoare, referitoare la art. 452 și art. 453 din C. proc. pen., fără ca textul criticat să fie declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Înalta Curte reține, însă, că aspectele invocate în susținerea excepției prin care revizuentul și-a exprimat nemulțumirea față de împrejurarea că, în contextul factual al cauzei, nu poate beneficia de o cale de atac atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unor capete de cerere, nu vizează o chestiune de neconstituționalitate, ci tinde la completarea și modificarea dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen.

Prin urmare, criticile aduse de revizuent dispozițiilor legale a căror neconstituționalitate o invocă nu se circumscriu unei pretinse lipse de claritate și previzibilitate a acesteia în raport cu conținutul ei propriu-zis in abstracto.

În egală măsură, raportat la argumentele prezentate de autorul excepției de neconstituționalitate, instanța consideră că se urmărește un rezultat ce nu concordă cu scopul reglementării excepției de neconstituționalitate întrucât prin invocarea dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen. nu s-a formulat o critică propriu-zisă de neconstituționalitate.

Modificarea sau completarea normei legale, reprezintă o atribuție care nu este conferită Curții Constituționale, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

În consecință, este evident că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate arătată nu a fost determinată de o contradicție concretă a textelor criticate pentru neconstituționalitate cu prevederile constituționale, ci este o încercare de a transfera, în mod artificial, competența exclusivă a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituția României, în sarcina instanței de contencios constituțional.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de revizuentul B. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen.

Va obliga revizuentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de revizuentul B. privind sesizarea Curții de Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 452 și art. 453 din C. proc. pen.

Obligă revizuentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2024.