ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 696/2024

Ședința publică din data de 08 octombrie 2024

Deliberând asupra admisibilității căii de atac de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 89 din data de 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, pronunțată în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 56 alin. (12) coroborat cu art. 39 alin. (18) din Legea 254/2013, a fost respinsă ca inadmisibilă contestația formulată de către contestatorul A., aflat în Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr. 51/31.01.2024 a Tribunalului Cluj, fiind totodată obligat contestatorul să plătească în favoarea statului suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că prin decizia penală nr. 51 din data de 31 ianuarie 2024 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 56 alin. (12) coroborat cu art. 39 alin. (18) din Legea 254/2013, s-a respins ca inadmisibilă contestația formulată de către condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 956/02.10.2023 a Judecătoriei Gherla.

În esență, în cauză s-a reținut că prin plângerea înregistrată la data de 21.07.2023 la biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Gherla, petentul reclamă că pe perioada executării pedepsei în Penitenciarul Gherla i s-a încălcat dreptul de a sta într-o cameră de nefumători.

Prin încheierea nr. 527/2023 Biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Gherla a dispus respingerea plângerii formulate de persoana privată de libertate A., având ca obiect încălcarea drepturilor prevăzute de Legea 254/2013.

Art. 56 din Legea nr. 254/2013 reglementează cu referire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, procedura plângerii condamnaților împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor reglementate de același act normativ.

Conform alin. (3) și (6) ale art. 56 din Legea nr. 254/2013, o astfel de plângere este de competența judecătorului de supraveghere a privării de libertate, care soluționează plângerea prin încheiere motivată în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

Conform art. 56 alin. (9) din Legea nr. 254/2013, împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate se poate formula contestație (de către persoana condamnată sau administrația penitenciarului) la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit art. 56 alin. (10) rap. la art. 39 alin. (18) din Legea nr. 254/2013, sentința prin care se soluționează contestația anterior menționată este definitivă.

Astfel, în cauză, împotriva încheierii date de Biroul judecătorului de supraveghere, condamnatul A. a formulat o contestație.

Prin sentința penală nr. 956/02.10.2023 Judecătoria Gherla a fost respinsă contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 527/2023 pronunțate de Biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Gherla.

Împotriva acestei hotărâri, nr. 956/02.10.2023, a formulat contestație petentul A., arătând, în esență, că este în evidența ANP-ului din data de 09.07.2020 ca nefumător, dând numeroase declarații în acest sens, însă cu toate acestea i s-a încălcat dreptul de a respira un aer curat în camera de reținere, fiind repartizat într-o cameră cu persoane care fumează. De asemenea a contestat dispoziția instanței de fond cu privire la obligarea la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Examinând actele dosarului, Tribunalul a apreciat inadmisibilă contestația petentului pentru motivele expuse în hotărâre, astfel că, prin decizia penală nr. 51 din data de 31 ianuarie 2024, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 56 alin. (12) coroborat cu art. 39 alin. (18) din Legea 254/2013, Tribunalul Cluj a respins ca inadmisibilă contestația formulată de către condamnatul A., împotriva sentinței penale nr. 956/02.10.2023 a Judecătoriei Gherla, constatându-se că sentința penală atacată, nr. 956/02.10.2023, a Judecătoriei Gherla este definitivă, nefiind reglementată vreo cale de atac împotriva acesteia.

De asemenea, împotriva acestei decizii, nr. 51/31.01.2024, a declarat "Contestație" contestatorul-inculpat A. menționând în esență că, la intrarea sa în penitenciar a declarat că este nefumător, la controlul medical în Penitenciarul Gherla a declarat că este nefumător, în calculatorul ANP-ului inculpatul este înregistrat ca fiind nefumător, pe fișa comercială se menționează că acesta este nefumător, în concluzie consideră că a fost pedepsit pentru că are peste 180 de procese împotriva penitenciarelor și astfel a fost cazat "forțat" în camera de fumători.

Examinând contestația formulată de contestator, Curtea de Apel Cluj a constatat că este inadmisibilă calea de atac, reținându-se în concret că a fost exercitată o cale de atac neprevăzută de lege, astfel că decizia penală nr. 51/2024, pronunțată de Tribunalul Cluj este legală și temeinică.

În consecință, prin decizia penală nr. 89 din data de 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, pronunțată în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 56 alin. (12) coroborat cu art. 39 alin. (18) din Legea 254/2013, a fost respinsă ca inadmisibilă contestația formulată de către contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 51/31.01.2024 a Tribunalului Cluj.

v

Împotriva deciziei penale nr. 89 din data de 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, pronunțată în dosarul nr. x/2023, contestatorul inculpat A. a formulat prezenta cale de atac.

Prin cererea de contestație formulată în scris, în esență, contestatorul A. a susținut că nu este de acord cu deciziile luate în cauză, arătând că în toate evidențele ANP acesta apare ca fiind nefumător, însă nu este cazat într-o cameră de nefumători.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 12.07.2024, sub nr. x/2023, fiind stabilit termen de judecată, prin repartizare aleatorie, la data de 08.10.2024.

La acest termen, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, având în vedere că hotărârea atacată este definitivă. Concluziile reprezentantului Parchetului, precum și ale apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator și concluziile contestatorului au fost redate în partea introductivă a prezentei încheieri.

v

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de control al hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că obiectul prezentei contestații îl constituie decizia penală nr. 89 din data de 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, pronunțată în dosarul nr. x/2023, prin care, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 56 alin. (12) coroborat cu art. 39 alin. (18) din Legea nr. 254/2013, a fost respinsă ca inadmisibilă contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 51/31.01.2024 a Tribunalului Cluj, prin care, de asemenea, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen. a fost respinsă ca inadmisibilă contestația formulată împotriva sentinței penale nr. 956/02.10.2023 a Judecătoriei Gherla. Prin această din urmă hotărâre, nr. 956 din 02.10.2023, definitivă, Judecătoria Gherla a respins contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 527/2023 pronunțate de Biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul Gherla ce a avut ca obiect plângerea formulată de persoana privată de libertate privind încălcarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 254/2013.

Prin decizia penală atacată, curtea de apel a examinat calea de atac a contestației formulate de către contestatorul A. împotriva unei hotărâri definitive, prin care deopotrivă s-a constatat că a fost exercitată o cale de atac neprevăzută de lege, fiind respinsă contestația ca inadmisibilă.

Potrivit art. 425

1

alin. (7) din C. proc. pen., contestația se soluționează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Așadar, decizia penală atacată, nr. 89 din data de 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Cluj (prin care s-a respins contestația petentului contestator A. ca inadmisibilă), este definitivă, împotriva acesteia legea neprevăzând nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, contestatorul A. a formulat calea de atac de față împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare și, prin urmare, aceasta este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, constatând că în speță s-a formulat de contestatorul A. o contestație împotriva unei hotărâri definitive, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac exercitată de acesta împotriva deciziei penale nr. 89 din data de 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, pronunțată în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru acesta, în cuantum de 360 RON, să rămână în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 89 din data de 11 aprilie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția Penală și de Minori, pronunțată în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 360 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 octombrie 2024.