ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 681/2024

Ședința publică din data de 02 octombrie 2024

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 48 din data de 31 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 598 din C. proc. pen. a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 12/07.02.2024 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. contestatorul a fost obligat a plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Suceava a reținut că prin sentința penală nr. 12 din 07.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2023, rămasă definitivă prin decizia nr. 343/30.04.2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de contestatorul A., contestatorul fiind obligat la plata către stat a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunțat această soluție, Curtea a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. x/2023 din data de 21.09.2023, contestatorul A., în temeiul dispozițiilor art. 598 din C. proc. pen. și art. 712 alin. (2) din C. proc. civ., a formulat contestație la executare împotriva soluției dispuse în dosarul nr. x/2023, respectiv a deciziei penale nr. 92 din 15.09.2023 a Curții de Apel Suceava, "provenit din dosarul nr. x/2022".

În motivare, petentul A. a prezentat motive ample de fapt ce nu au putut clarifica obiectul cauzei, nefiind indicate temeiurile în drept ale cererii.

În esență, a invocat, potrivit art. 280-282 din C. proc. pen. și art. 174-179 din C. proc. civ. nulitatea actelor efectuate și a hotărârilor pronunțate în dosarul nr. x/2023, precum și a înscrisurilor înaintate în fals de către secretarul UAT Vorniceni, numitul B., care este martor. A susținut că, împotriva sa au fost pronunțate hotărâri judecătorești fără a fi atașate probele solicitate, că plângerile formulate nu au fost corect analizate, soluțiile fiind dispuse fără a avea la baza o corectă apreciere a probelor.

De asemenea, a precizat că prin actul de urmărire penală nr. 945/P/2015 din 15.01.2018 i s-a adus o vătămare intereselor sale legitime, că doar în baza susținerilor unui "grup infracțional organizat" i s-a întocmit un dosar penal în care a avut calitatea de inculpat, fără administrarea unui probatoriu.

A invocat nulitatea tuturor înscrisurilor depuse la dosar și a solicitat admiterea contestației, așa cum a fost formulată, anularea formelor de executare efectuate, respectiv a somației de executare și a adresei de înființare a popririi ca fiind supusă nulității întrucât lipsește comunicarea titlului executoriu și semnarea și parafarea adresei de comunicare iar, în baza art. 403 alin. (1) din C. proc. civ., a solicitat suspendarea executării silite.

Pentru clarificarea obiectului cererii la termenul de 25.10.2023, instanța a solicitat de la contestator relații în acest scop.

Legal citat, petentul A. nu s-a prezentat în instanță, însă a depus la dosar memorii prin care își exprimă nemulțumirea cu privire la modalitatea de soluționare a unor litigii civile referitoare la dreptul său de proprietate și modalitatea de instrumentare a cauzelor penale inițiate.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că cererea este inadmisibilă, pentru următoarele considerentele:

Prin decizia penală nr. 67 din data de 06.06.2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2022, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen. a fost respinsă contestația declarată de către contestatorul A. împotriva încheierii nr. 44 din data de 21.03.2023 pronunțată de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Botoșani în dosarul nr. x/2022, ca inadmisibilă, contestatorul fiind obligat la plata către stat a sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare

Prin Decizia nr. 92 din 15.09.2023 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 67 din data de 06.06.2023 a Curții de Apel Suceava pronunțată în dosarul nr. x/2022, contestatorul A. fiind obligat la plata către stat a sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că deși contestatorul nu a invocat în mod expres un temei prevăzut de art. 598 din C. proc. pen., s-a constatat că nemulțumirea sa rezidă din faptul că a fost obligat la plata taxei de timbru judiciar în mod nejustificat în dosarul nr. x/2022, astfel fiind vorba despre temeiul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., - când se ivește vreo nelămurire la hotărârea care se execută. Or, motivele invocate pe calea contestației la executare nu pot pune în discuție autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești atacate, întrucât contestația la executare nu are natura juridică a unei căi de atac.

Împotriva "dosarului fabricat x/2023 provenit din dosarul cauzei x/2022 și a așa zisei hotărâri nr. 92 pronunțate în camera de consiliu", a formulat cerere intitulată "contestație la executare" petentul A..

Din perspectiva normelor de procedură penală, orice nelămurire referitoare la executarea unei hotărâri penale poate fi examinată în procedura contestației la executare, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 598 și următoarele din C. proc. pen.

Or, potrivit art. 600 din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din același cod, contestația privind executarea dispozițiilor civile se poate face atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea penală care se execută, cererea urmând a fi soluționată de instanța penală care a pronunțat-o.

Așa cum rezultă din reglementarea C. proc. civ., legea face distincție, atunci când este în discuție un titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, între aspecte de fond (motive de fapt sau de drept) și aspecte ce pun în discuție exclusiv lămuriri cu privire la dispozitivul hotărârii ce se execută.

Astfel, pe de o parte, potrivit art. 443 alin. (1) din C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice, iar potrivit art. 711 alin. (2) din C. proc. civ., dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

Pe de altă parte, potrivit art. 712 alin. (1) din C. proc. civ. dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.

În speță, solicitările contestatorului, chiar dacă aparent vizează o nelămurire cu privire la hotărârea penală care se execută, se referă, în esență, la aspecte ce țin de fondul cauzei, de modul de soluționare a unor acțiuni penale și civile, aspecte care au putut fi invocate și analizate în cauzele în care acesta a avut calitatea de inculpat, atât în primă instanță, cât și în calea de atac ordinară exercitată de către acesta.

Pe de altă parte, printre altele s-a criticat și somația emisă ca urmare a punerii în executare a dispozițiilor referitoare la cheltuielile de judecată.

Examinând cererea formulată, Curtea a reținut că prin decizia nr. 92/15.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2023, contestatorul a fost obligat să achite suma de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Or, cheltuielile de procedură datorate statului nu pot fi confundate nici cu despăgubirile civile, care includ cheltuielile judiciare făcute de părți, și nici cu amenda judiciară. Dispozițiile C. proc. pen. prevăd posibilitatea formulării contestației la executare împotriva dispozițiilor civile, potrivit art. 600, și amenzii judiciare, conform art. 601, iar dispozițiile civile nu includ cheltuielile judiciare către stat, care izvorăsc din culpa procesuală a părții, a cărei sesizare a fost respinsă. Ca atare, atâta timp cât legea procesual penală, care este de strictă reglementare, nu prevede posibilitatea contestării executării cheltuielilor de procedură către stat, contestațiile la executare sunt inadmisibile, în cauză nefiind incidente niciunul dintre cazurile de contestație prevăzute la art. 598, 600 sau 601 din C. proc. pen.

Mai mult decât atât, Curtea a apreciat că motivele invocate de petentul A. nu se încadrează nici în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., întrucât, așa cum s-a arătat anterior fundamentul acordării cheltuielilor de judecată îl reprezintă culpa procesuală a părții, iar nu un incident de executare ce ar necesita intervenția organelor jurisdicționale și care să facă aplicabile aceste dispoziții legale.

În ceea ce privește susținerile referitoare la sentința civilă pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Săveni, Curtea a arătat că nu se poate reevalua situația de fapt reținută într-o cauză civilă prin intermediul unei contestații la executare întemeiată pe dispoziții procesual penale.

Pentru considerentele arătate, Curtea a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de contestatorul A..

La data de 20.05.2024 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava cererea trimisă prin e-mail la data de 17.05.2024 a numitului A., la rubrica "subiect" fiind indicat dosarul nr. x/2023, fără mențiuni cu privire la calea de atac formulată.

Întrucât în primele paragrafe ale cererii petentul a indicat "contest așa zisa adresă emisă pentru efectuarea unor popriri prin vicii ascunse" cererea a fost calificată ca fiind contestație la executare împotriva sentinței penale nr. 12 din 07.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.

Partea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 346 din C. proc. pen. (care reglementează soluțiile ce pot fi date în procedura de cameră preliminară) și dispozițiile art. 503 din C. proc. civ. (care reglementează calea de atac a contestației în anulare în materie civilă).

Lecturând conținutul cererii, Curtea a constatat imposibilitatea stabilirii obiectului cererii atât prin raportare la natura căii de atac formulate, cât și prin raportare la motivele de fapt ale cererii (petentul făcând referire la înscrisuri falsificate la comanda Comisiei Locale de fond funciar a Primăriei Vorniceni).

De aceea, prin adresa din data de 21.05.2024, Curtea i-a solicitat petentului A. să indice care este obiectul cererii, respectiv care este calea de atac pe care înțelege să o formuleze, temeiul de drept și motivele de fapt ale cererii.

Prin e-mail-ul comunicat la data de 27.05.2024, petentul A. a făcut referire la prezentul dosar ca fiind "dosar fabricat", în condițiile în care Curtea a constatat că în prezenta cauză se află doar cererile formulate de către petent, iar dosarul s-a format ca urmare a cererilor sale.

La acest e-mail petentul a atașat un înscris în care face referire la "judecarea cauzelor în mod intenționat în cameră de consiliu, și nu în cameră preliminară, în spatele ușilor închise conform legii cu participarea procurorilor în mod ilegal", atașând la dosarul cauzei numeroase înscrisuri care privesc alte dosare, inclusiv de natură civilă.

Cum prin niciun înscris comunicat de petent la prezenta cauză nu s-a indicat care este calea de atac formulată împotriva sentinței penale definitive nr. 12 din 07.02.2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, legătura aspectelor invocate în cereri cu dosarul nr. x/2023 în care a formulat prezenta cale de atac, luând în considerare și principiul legalității căilor de atac formulate împotriva hotărârilor judecătorești, Curtea s-a aflat în imposibilitatea de a stabili limitele judecății și a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestator.

II. Împotriva sentinței penale nr. 48 din data de 31 mai 2024 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024 a formulat contestație petentul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26.06.2024, fiind fixat termen de judecată la data 02 octombrie 2024, când a fost acordat cuvântul în dezbateri, susținerile fiind consemnate în practicaua prezentei decizii.

Prin cererea formulată, petentul A., în temeiul dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) și art. 347 coroborat cu art. 346 din C. proc. pen., precum și art. 503 din C. proc. civ. a invocat, în esență, netemeinicia și nelegalitatea hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 461 alin. (1) din C. proc. pen., au fost sustrase și distruse probele depuse la dosar de către acesta pe un CD, există o contradicție în cauza ce are ca obiect infracțiunea de amenințare între raportul de activitate și referatul poliției, precum și față de lipsa procesului-verbal de constatare.

Totodată, a arătat că în temeiul art. 346 din C. proc. pen. și art. 503 din C. proc. civ. contestă adresa emisă de către Curtea de Apel Suceava prin fax la IPJ Botoșani privind dosarul fabricat x/2024, apreciind că aceasta este nulă conform dispozițiilor art. 280-282 din C. proc. pen. și a art. 174-179 din C. proc. civ., întrucât cauzele au fost judecate în mod intenționat în camera de consiliu, și nu în camera preliminară, în spatele ușilor închise, cu participarea procurorilor în mod ilegal, în scopul de i se respinge demersul judiciar fără administrarea probatoriului și cu încălcarea datelor cu caracter personal, conform Legii nr. 677/2001, la ordinul Comisiei Locale de Fond Funciar Vorniceni, conform afirmațiilor făcute de către fostul primar C. și a înscrisurilor false înaintate de secretarul UAT Vorniceni, B..

Totodată, a făcut referire la săvârșirea unor infracțiuni de către Comisia Locală de Fond Funciar Vorniceni, de secretarul UAT Vorniceni și de fostul primar al comunei cu prilejul întocmirii unor acte de proprietate în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, făcând astfel posibilă suprapunerea unor suprafețe de teren peste cele deținute de contestator și tatăl său.

A mai arătat că a formulat și o plângere care a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani la data de 17.09.2010 împotriva făptuitorilor privind dosarul nr. x/2007 cu privire la care nu cunoaște rezultatul cercetărilor, precum și faptul că din ordinul Comisiei Locale Vorniceni a fost condamnat pe nedrept în cadrul dosarului fabricat 1400, prin prisma actelor false și a afirmațiilor nefondate ale martorilor D., E., F..

La data de 15.07.2024, prin e-mail, contestatorul a înaintat la dosar o cerere prin care arată că în calitate de parte în dosarul nr. x/2024 provenit din dosarul de bază fabricat nr. 1867/297/2022 solicită, în esență, lămuriri cu privire cel de-al doilea dosar indicat (respectiv 1867/297/2022), întrucât în cauză au fost pronunțate hotărâri judecătorești prin sustragerea și distrugerea înscrisurilor și a probelor, urmărindu-se cu intenție a nu se administra probatoriul în cauză, la care a atașat un set de înscrisuri.

La data de 26.07.2024, contestatorul a depus la dosar o cerere identică cu cea depusă la data de 15.07.2024.

III. Examinând contestația formulată de contestatorul A., prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

În conformitate cu dispozițiile art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării unei hotărâri penale se poate face, în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

În speță, contestatorul critică nulitatea actelor efectuate (a adresei emise de Curtea de Apel Suceava transmisă prin fax la Ipj Botoșani privind dosarul fabricat nr. x/2024) și a hotărârilor pronunțate în cauză, susținând că au fost judecate în mod intenționat în cameră de consiliu, și nu în cameră preliminară, în spatele ușilor închise, cu participarea procurorilor în mod ilegal, în scopul de a i se respinge demersul judiciar fără administrarea probatoriului și cu încălcarea datelor cu caracter personal, conform Legii nr. 677/2001, la ordinul Comisiei Locale de Fond Funciar Vorniceni, potrivit afirmațiilor făcute de către fostul primar C. și a înscrisurilor false înaintate de secretarul UAT Vorniceni, B.. Totodată, a susținut că au fost sustrase și distruse probele depuse de el la dosar pe un CD, că există o contradicție în cauza ce are ca obiect infracțiunea de amenințare între raportul de activitate și referatul poliției, precum și față de lipsa procesului-verbal de constatare, făcând totodată referire și la săvârșirea unor infracțiuni de către Comisia Locală de Fond Funciar Vorniceni, precum și la faptul că nu cunoaște parcursul plângerii formulate de el.

Însă, toate aceste aspecte invocate în contestația formulată nu se circumscriu dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., întrucât criticile contestatorului vizează aspecte de fond sau nemulțumiri privind soluționarea unor dosare penale și civile în defavoarea sa.

Or, contestația la executare nu reprezintă o cale de atac, ci o procedură jurisdicțională de rezolvare a situațiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Pe această cale se pot invoca numai aspecte ce privesc exclusiv executarea hotărârilor definitive, nefiind posibil a se pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea (ceea ce partea contestă în mod expres) și nu se poate ajunge la modificarea hotărârii rămase definitive, instanța fiind abilitată să verifice doar aspectele indicate de textul legal, și nu modul de soluționare a cauzei.

Drept urmare, împrejurările invocate de contestator vizează legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești definitive, intrate în puterea lucrului judecat, aspecte ce nu se încadrează în motivul de contestație prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. și nici în vreunul din celelalte cazuri de contestație la executare expres și limitativ prevăzute de lege.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 48 din data de 31 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 48 din data de 31 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 octombrie 2024.