ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.11.2024

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
14.11.2024
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2024

Deliberând asupra apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 164 din 9 septembrie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a dispus următoarele:

A constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului A. cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. este reprezentată de prevederile C. pen. în vigoare la data săvârșirii faptei - 10.12.2023.

A reținut față de inculpatul A. prevederile art. 5 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1), (4) din C. proc. pen. raportat la art. 83 din C. pen. cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) din C. pen., a stabilit pedeapsa amenzii penale în cuantum de 6000 (șase mii) RON, echivalentul a 150 zile amendă, în sarcina inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 5 alin. (1) din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

A stabilit suma corespunzătoare unei zile amendă la suma de 40 RON.

În baza art. 83 alin. (1) din C. pen., a amânat aplicarea pedepsei amenzii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 din C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 85 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Mehedinți, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) din C. pen. se comunică Serviciului de Probațiune Mehedinți.

În baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 88 din C. pen.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a obligat inculpatul la 750 RON cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat, din care suma de 151,5 RON reprezintă cheltuieli aferente urmăririi penale.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că, în fapt, la data de 10.12.2023, ora 08:45, deși consumase băuturi alcoolice, inculpatul A. (având calitatea de avocat în Baroul Mehedinți) a condus autovehiculul marca B., cu nr. de înmatriculare x, pe drumul public DN 56A, pe raza localității Roșiori, com. Vânători, jud. Mehedinți, ocazie cu care a fost depistat de organele de poliție.

La orele 08:47, inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest, care a indicat o concentrație de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin, unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge.

Din buletinul de analiză toxicologică nr. x emis de S.M.L. Mehedinți a rezultat că inculpatul A. avea o alcoolemie de 1,26 g/l alcool pur în sânge (proba nr. 1 - ora 09:40), respectiv 1,14 g/l alcool pur în sânge (proba nr. II - ora 10:40).

Prima instanță a constatat că starea de fapt reținută este confirmată fără dubiu de materialul probator administrat în integralitatea sa, respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la data de 10.12.2023, rezultatul testării concentrației de alcool în aerul expirat, buletinul de examinare clinică, procesul-verbal de recoltare mostre biologice și buletinul de analiză toxicologică nr. x din data de 03.01.2024 care, de altfel, se coroborează și cu declarația dată de inculpat în cursul urmăririi penale la data de 15.05.2024, în care a recunoscut acuzația adusă.

În cursul judecății, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul A. a recunoscut total și necondiționat săvârșirea faptei imputate, solicitând judecarea potrivit procedurii abreviate. Prima instanță a încuviințat cererea formulată de inculpat în acest sens, constatând îndeplinite toate cerințele legale referitoare la natura infracțiunii și pedeapsa prevăzută de lege, existența manifestării de voință a inculpatului, momentul procesul al intervenirii acestei manifestări și aptitudinea probelor administrate în cursul urmăririi penale de a permite aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

În drept, curtea de apel a reținut că fapta inculpatului A. care, la data de 10 decembrie 2023, a condus pe drumurile publice autovehiculul marca B. cu numărul de înmatriculare x, având o îmbibație alcoolică de 1,26 g/l alcool pur în sânge (proba nr. 1 - ora 09:40), respectiv 1,14 g/l alcool pur în sânge (proba nr. II - ora 10:40), realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Instanța de fond a constatat că sub aspectul naturii pedepselor, al limitelor de pedeapsă și al prevederilor legale privind condițiile amânării aplicării pedepsei, legea penală mai favorabilă inculpatului este reprezentată de prevederile C. pen. în vigoare la data săvârșirii faptei - 10 decembrie 2023. Astfel, la această dată, infracțiunea reținută în sarcina inculpatului era pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă.

Ulterior, urmare a modificărilor aduse C. pen. prin Legea nr. 172/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din data de 31 mai 2024, infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, nemaifiind prevăzută alternativ pedeapsa amenzii. De asemenea, prin același act normativ au fost modificate și prevederile art. 83 din C. pen., în sensul că după alin. (2) s-a introdus un nou alineat - alin. (2

1

) -, cu următorul cuprins: "Nu se poate dispune amânarea pedepsei în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 335 și 336."

Conform art. 5 alin. (1) din C. pen., în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Or, față de pedepsele prevăzute de lege, de limitele acestora și de prevederile legale privind condițiile amânării aplicării pedepsei, apare evident că legea penală mai favorabilă inculpatului cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. este legea în vigoare la data săvârșirii faptei, reținându-se, în consecință, incidența prevederilor art. 5 alin. (1) din C. pen.

Făcând trimitere la cele statuate prin Decizia nr. 250/2019 a Curții Constituționale, instanța de fond a constatat că valorificarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) din C. pen. nu constituie o veritabilă schimbare de încadrare juridică a faptei, motiv pentru care nu se impune pronunțarea unei încheieri separate cu privire la aceste aspect.

La individualizarea judiciară a pedepsei stabilite în sarcina inculpatului, curtea de apel a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 alin. (1) din C. pen., după cum urmează: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, nivelul alcoolemiei (1,26 g/l alcool pur în sânge la proba nr. 1, respectiv 1,14 g/l alcool pur în sânge la proba nr. II), faptul că inculpatul nu a produs un eveniment rutier în timpul deplasării cu autovehiculul, faptul că din examenul clinic a rezultat că inculpatul avea o ținută ordonată, atitudine adecvată, cooperantă, comportament liniștit, era orientat temporal și spațial.

Totodată, a reținut atitudinea sinceră a inculpatului, care a recunoscut săvârșirea infracțiunii încă din cursul urmăririi penale și a cooperat cu organele judiciare, uzând de procedura simplificată în cursul judecății, vârsta inculpatului (66 ani), faptul că acesta este integrat în comunitate și în muncă, are studii superioare, având calitatea de avocat în Baroul Mehedinți începând cu data de 14.01.2008, are o vechime în profesie de peste 16 ani și nu are antecedente penale, infracțiunea dedusă judecății relevându-se ca un incident absolut izolat în viața inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța de fond a apreciat că nu se impune o soluție de condamnare cu privire la inculpatul A., stabilirea unei pedepse cu amenda, orientată peste minimul special prevăzut de lege, în condițiile art. 83 din C. pen., fiind adecvată prin raportare la conduita și profesia inculpatului, precum și la posibilitățile sale de îndreptare. Prin urmare, a stabilit în sarcina inculpatului A. pedeapsa amenzii penale în cuantum de 6000 (șase mii) RON, echivalentul a 150 zile amendă, cu stabilirea sumei corespunzătoare unei zile amendă la suma de 40 RON și a amânat aplicarea acesteia în condițiile prevăzute de art. 83 din C. pen., apreciind că o atare modalitate de executare este de natură să asigure scopul preventiv-educativ al pedepsei și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni.

******

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care a criticat soluția dispusă pentru motive de netemeinicie, exclusiv sub aspectul individualizării pedepsei.

În dezvoltarea motivelor de apel, Ministerul Public a susținut că în mod netemeinic prima instanță a dispus amânarea aplicării pedepsei amenzii, în condițiile în care se impunea condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

În acest sens, s-a arătat că deplasarea inculpatului A. cu autoturismul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice a reprezentat un pericol major pentru siguranța celorlalți participanți la trafic, reflexele necesare pentru a conduce fiind semnificativ diminuate, putând determina producerea de evenimente rutiere soldate cu victime omenești sau pagube materiale. Inculpatul a recunoscut că a consumat o cantitate semnificativă de alcool (circa 1 litru de vin), iar ulterior a condus autoturismul sub influența alcoolului, dând astfel dovadă de lipsă de respect față de normele legale privind siguranța circulației pe drumurile publice și, implicit, față de valorile sociale ocrotite de acestea.

Raportat la gradul de pericol social ridicat pe care îl prezintă infracțiunea de conducere sub influența băuturilor alcoolice peste limita legală, care a impus, de altfel, modificarea C. pen. prin Legea nr. 172/2024, s-a apreciat că, în speță, se impunea condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, numai astfel putând fi atins scopul punitiv și preventiv al pedepsei.

În al doilea grad de jurisdicție, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 04.10.2024, primul termen de judecată fiind stabilit pentru data de 17.10.2024, când inculpatul A., prezent personal și asistat de avocat ales, la interpelarea Înaltei Curți, a arătat că nu dorește să dea declarații în fața instanței de apel.

Intimatul inculpat a depus la dosar jurisprudență în materia infracțiunilor prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Prin încheierea de ședință de la același termen de judecată, constatând cauza în stare de judecată, Înalta Curte a acordat cuvântul în dezbateri, stabilind termen pentru pronunțare, în condițiile art. 391 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 406 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 14.11.2024.

Examinând sentința penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază fondat apelul Ministerului Public, în considerarea următoarelor argumente:

Soluționarea cauzei în primă instanță, în procedura simplificată a judecății în cazul recunoașterii învinuirii, s-a făcut cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) și art. 377 din C. proc. pen., inculpatul A. declarând personal, anterior începerii cercetării judecătorești, că recunoaște în totalitate fapta reținută în actul de sesizare și solicită ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Subsecvent valorificării acestei opțiuni procesuale, probatoriul administrat în cauză a fost judicios evaluat de către instanța de fond și a rămas necontestat pe parcursul celor două grade de jurisdicție, Înalta Curte concluzionând, în urma propriei analize a probelor existente, că acesta are aptitudinea de a dovedi acuzația penală, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În contextul procedurii simplificate parcurse în cauză și al poziției procesuale asumate de către intimatul inculpat, care a recunoscut comiterea faptei, este superfluă o eventuală reluare detaliată a analizei probatoriului, astfel încât instanța de apel se limitează la a face trimitere, sub acest aspect, la considerentele expuse în cuprinsul hotărârii apelate. Procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, buletinul de examinare clinică și buletinul de analiză toxicologică, coroborate cu declarațiile date de inculpat pe durata procesului, demonstrează că la data de 10 decembrie 2023, orele 08:45, inculpatul A. (având calitatea de avocat în Baroul Mehedinți) a condus autovehiculul marca B., cu nr. de înmatriculare x, pe drumul public DN 56A, pe raza localității Roșiori, com. Vânători, jud. Mehedinți, având o îmbibație alcoolică care depășea limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 1,26 g/l alcool pur în sânge la orele 09:40 și de 1,14 g/l alcool pur în sânge la orele ora 10:40.

Fapta inculpatului A., astfel cum a fost anterior descrisă, întrunește, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Prima instanță a dat eficiență în mod legal dispozițiilor art. 5 din C. pen. referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, constatând just că, în raport cu modificările aduse normei de incriminare și dispozițiilor art. 83 din C. pen. prin Legea nr. 172/2024, varianta legislativă în vigoare la data săvârșirii faptei este de natură a asigura un tratament sancționator în ansamblu mai favorabil pentru intimatul inculpat.

Critica Ministerului Public, referitoare la greșita individualizare a felului pedepsei și a modalității de executare este, însă, fondată.

Reevaluând criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen., în raport cu particularitățile obiective ale cauzei, Înalta Curte constată că pedeapsa de 6.000 RON amendă penală, a cărei aplicare a fost amânată prin hotărârea apelată, nu reflectă în mod corespunzător gradul de pericol social concret al faptei și nici periculozitatea inculpatului, nefiind de natură să asigure, în mod efectiv, scopul preventiv-educativ al pedepsei.

Dispozițiile art. 74 din C. pen. prevăd că ansamblul criteriilor de individualizare consacrate normativ trebuie luate în considerare atât pentru alegerea uneia dintre pedepse - atunci când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedepse alternative - cât și pentru stabilirea duratei sau a cuantumului acesteia.

În cadrul acestor criterii, trebuie evaluate mai întâi circumstanțele referitoare la fapta comisă, atât sub aspectul obiectiv al împrejurărilor și al modului de săvârșire a infracțiunii, al stării de pericol create pentru valoarea ocrotită și al naturii și gravității rezultatului produs, cât și sub aspectul subiectiv al motivului săvârșirii faptei și al scopului urmărit [art. 74 alin. (1) lit. a)-d) din C. pen..]. Aceste elemente reflectă gravitatea concretă a activității interzise ce stă la baza raportului penal de conflict și sunt indispensabile pentru alegerea unei sancțiuni penale care, pe de-o parte, corespunde în mod proporțional atingerii efectiv aduse ordinii de drept, dar și nevoilor de apărare socială, iar, pe de altă parte, este aptă să își îndeplinească funcția esențială de constrângere.

În al doilea rând, în operațiunea de individualizare a pedepsei se impune analizarea circumstanțelor personale ale autorului faptei, în raport cu datele ce conturează profilul său moral, social și profesional, dar și cu cele ce reflectă conduita de ansamblu a acestuia, anterioară și posterioară săvârșirii infracțiunii [art. 74 alin. (1) lit. e)-g) din C. pen..]. Criteriile de apreciere a persoanei infractorului pun în lumină dimensiunea personală a faptei ilicite, în raport cu autorul său, facilitând, astfel, alegerea acelei sancțiuni penale care permite nu doar realizarea funcției sale coercitive, ci și a funcției de reeducare.

În acest context, Înalta Curte reține, mai întâi, că în cazul unor infracțiuni de pericol abstract, cum este cea examinată în cauză, gravitatea infracțiunii se evaluează în raport cu gradul de intoxicație cu alcool, influența acestuia asupra abilităților fizice și psihice ale conducătorului auto, autor al infracțiunii, și, implicit, cu starea de pericol concret pe care conduita acestuia l-a generat pentru siguranța celorlalți participanți la trafic.

În speță, inculpatul A. a condus autoturismul în interiorul localității Roșiori, pe o distanță redusă (potrivit propriilor declarații), însă la o oră la care traficul este cel puțin moderat chiar într-o zi nelucrătoare (cum a fost cea de 10 decembrie 2023), și cu o alcoolemie care, deși nu excesiv de ridicată la momentul recoltării probelor biologice (1,26 g/l alcool pur în sânge), a fost relevată, totuși, ca fiind în descreștere, ceea ce demonstrează că, la momentul depistării inculpatului în trafic, ea era superioară acestei valori. Gradul de intoxicație cu alcool la o oră relativ matinală a fost de natură a influența așadar, în concret, abilitățile fizice și psihice ale inculpatului necesare conducerii autoturismului, punând în pericol real pe ceilalți participanți la trafic.

În plus, nu se poate face abstracție de împrejurarea că nivelul ridicat al alcoolemiei, atestat prin Buletinul de analiză toxicologică nr. x din data de 03.01.2024 emis de către Serviciul de Medicină Legală Mehedinți, cumulat cu rezultatele examinării clinice și vârsta sa, de 66 de ani, fundamentează în mod rezonabil concluzia că inculpatul A. a condus un autovehicul pe drumurile publice, pe timp de zi, având o capacitate diminuată de reacție și că doar întâmplarea a făcut ca acesta să nu producă un accident rutier.

În ceea ce privește practica judiciară depusă de apărare în apel, aceasta se rezumă la două cauze aflate pe rolul instanțelor din circumscripția Tribunalului Mehedinți, prin care, pentru infracțiuni de aceeași natură, a fost aplicată pedeapsa amenzii penale. În jurisprudența instanțelor judecătorești, invocată inclusiv de inculpat în fața primei instanțe, se regăsesc, însă, și soluții prin care, pentru infracțiuni de aceeași natură, au fost aplicate pedepse cu închisoarea, relevante fiind, în fiecare situație, particularitățile obiective și subiective specifice fiecărei cauze.

Or, în speță, în raport cu argumentele expuse în precedent, Înalta Curte constată că o pedeapsă cu amenda nu reflectă adecvat periculozitatea infracțiunii deduse judecății. În plus, subliniază că, în sistemul judiciar român, jurisprudența nu este izvor de drept, astfel încât fiecare caz trebuie tratat în mod individual, în funcție de particularitățile sale relevante.

Prin urmare, Înalta Curte reține că infracțiunea săvârșită de inculpatul A. are un grad de pericol social ridicat, în condițiile în care acesta a manifestat lipsă de responsabilitate și a urcat la volanul unui autoturism fără rezerve, deși se afla sub influența alcoolului, acțiunea sa fiind deliberată, asumându-și posibilitatea producerii unor rezultate vătămătoare asupra celorlalți participanți la trafic. Acest aspect relevă nesocotirea gravă a dispozițiilor legale menite a prezerva siguranța circulației autovehiculelor pe drumurile publice, în condițiile în care, în raport cu vârsta sa, experiența de viață și calitatea de avocat, inculpatul A. dispunea de aptitudinile și cunoștințele necesare pentru a putea evalua consecințele faptelor sale.

Datele favorabile ce caracterizează persoana inculpatului, în sensul că acesta este integrat în societate, prestează o activitate din care realizează venituri, se află la primul conflict cu legea penală și a avut o conduită sinceră în fața instanței de judecată, nu sunt de natură să contrabalanseze pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă fapta comisă într-o asemenea măsură încât să justifice concluzia unei gravități minime a faptei comise ori a unei periculozități extrem de reduse a persoanei sale. Aceste date nu pot fi examinate independent de natura și circumstanțele infracțiunii comise, care se circumscrie unei categorii de ilicit penal cu un grad de pericol social abstract ridicat, parte a unui fenomen infracțional amplu și persistent în societatea românească, cu urmări extrem de grave pentru viața, integritatea corporală sau a bunurilor participanților la trafic.

Aceste caracteristici ale conducerii de vehicule sub influența alcoolului sau a altor substanțe interzise au stat la baza înăspririi regimului sancționator aplicabil infracțiunilor prevăzute de art. 336 din C. pen. și trebuie avute în vedere la evaluarea gravității faptelor de această natură, chiar dacă, în cazul de față, inculpatul A. beneficiază de prevederile unei legi penale mai blânde, care ultractivează în temeiul art. 5 din C. pen.

Pentru aceste motive, Înalta Curte apreciază că pedeapsa amenzii penale spre care s-a orientat instanța de fond nu reflectă în mod adecvat criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen., impunându-se aplicarea unei pedepse cu închisoarea, la stabilirea duratei căreia urmează a fi avute în vedere toate circumstanțele cauzei, inclusiv datele personale favorabile inculpatului, lipsa antecedentelor penale și conduita sa procesuală corectă. Luând în considerare și incidența cauzei de reducere a pedepsei prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că o pedeapsă echivalentă minimului special redus, cu o durată de 8 luni închisoare, este necesară și suficientă pentru îndeplinirea scopului și a funcțiilor sale.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, având în vedere persoana inculpatului și conduita sa anterior comiterii faptei, Înalta Curte apreciază că acesta dispune de resurse interioare suficiente pentru a conștientiza gravitatea faptei comise și a nu mai săvârși alte infracțiuni, chiar fără a executa în mod efectiv pedeapsa aplicată. Cu toate acestea, simpla stabilire a pedepsei, urmată de eventuala amânare a aplicării acesteia, nu sunt suficiente pentru ca inculpatul să asimileze în mod real imperativul conformării conduitei sale la normele de drept aplicabile.

În acest sens, Înalta Curte subliniază că, deși fapta săvârșită de inculpatul A. nu a produs urmări prejudiciabile, în condițiile inexistenței vreunui motiv sau a unui context care să determine sau să justifice conduita sa ilicită, conducerea pe drumurile publice, pe timp de zi, sub influența băuturilor alcoolice, realizată de o persoană care, prin prisma profesiei deținute, se prezumă că înțelege pe deplin rigorile încălcării dispozițiilor legale, nu îndeplinește exigența prevăzută de art. 83 alin. (1) lit. d) din C. pen., pentru a justifica amânarea aplicării pedepsei.

Prin urmare, atingerea scopului preventiv-educativ al pedepsei impune, în speță, supravegherea conduitei inculpatului pe o perioadă determinată, motiv pentru care Înalta Curte va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, în conformitate cu prevederile art. 91 din C. pen., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, în care intimatul inculpat va respecta măsurile și obligațiile stabilite prin prezenta decizie.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva sentinței penale nr. 164 din 9 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va desființa, în parte, sentința penală apelată și rejudecând:

În baza art. 336 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 5 alin. (1) din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În baza art. 91 din C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului A. pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile prevăzute de art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Mehedinți, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

c) să comunice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., va impune inculpatului să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei comunei Vînători, jud. Mehedinți sau al Primăriei Cujmir, jud. Mehedinți.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului vor rămâne în sarcina statului.

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva sentinței penale nr. 164 din 9 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Desființează, în parte, sentința penală apelată și rejudecând:

În baza art. 336 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 5 alin. (1) din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În baza art. 91 din C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului A. pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile prevăzute de art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Mehedinți, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

c) să comunice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., impune inculpatului să frecventeze unul dintre programele de reintegrare socială derulate de serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul în cadrul Primăriei comunei Vînători, jud. Mehedinți sau în cadrul Primăriei Cujmir, jud. Mehedinți.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu contravin prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată, conform art. 405 alin. (1) din C. proc. pen., astăzi, 14 noiembrie 2024, prin punerea hotărârii la dispoziția inculpatului și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă