ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 09 octombrie 2024

Deliberând asupra apelului de față, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 56/F din 23 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 396 alin. (1) și (4) din C. proc. pen. rap. la art. 83 din C. pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului Milodin Ion, avocat suspendat în cadrul Baroului București, pedeapsa de 1 an închisoare, pentru infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 83 alin. (1) din C. pen., s-a dispus amânarea aplicării acestei pedepse pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 84 din C. pen.

În temeiul art. 85 alin. (1) din C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte următoarele măsuri:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea lui;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 85 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație pe durata termenului de supraveghere:

- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 5 și Amenajare Edilitară S5 S.R.L., ca entități din cadrul comunității unde urmează să execute obligația de a presta munca neremunerată în folosul comunității.

În temeiul art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 din C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei în cazul neîndeplinirii, cu rea-credință, a măsurilor și obligațiilor impuse pe durata termenului de supraveghere, a neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea instanței de fond până la expirarea termenului de supraveghere sau a comiterii unei noi infracțiuni, cu intenție sau cu intenție depășită descoperită în termenul de supraveghere.

În temeiul art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. x din 29.01.2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului Milodin Ion, cercetat pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că, la data de 20.04.2021, în jurul orei 21:10, inculpatul Milodin Ion a condus autovehiculul marca A. cu număr de înmatriculare x pe bulevardul x din București, iar în urma testării, la ora 21:14, cu aparatul Drager, seria x-0778 a fost indicată valoarea de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat. Conform buletinului de analiză toxicologică A12/5184/2021 emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", la data de 21.04.2021 inculpatul Milodin Ion a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 2,21 g‰ la ora 22:05, respectiv o alcoolemie de 2,00 g ‰ la ora 23:05. Conform rapoartelor de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei A12/6184/18.10.2023 emise de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, varianta I și varianta II, la data de 20.04.2021 la ora 21:10, inculpatul Milodin Ion a avut o alcoolemie de 2,40 g ‰.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 07.03.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024 al Curții de Apel București, secția I Penală, în baza art. 346 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x din 29.01.2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, privind pe inculpatul Milodin Ion, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul Milodin Ion.

Încheierea menționată a rămas definitivă, prin necontestare.

La termenul de judecată din data de 04.04.2024, inculpatul Milodin Ion, personal, a arătat că înțelege să solicite ca judecarea cauzei să se efectueze potrivit procedurii simplificate.

În conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. (1) din C. proc. pen., s-a procedat la ascultarea inculpatului Milodin Ion, declarația acestuia fiind consemnată separat, semnată și atașată la dosarul cauzei .

La același termen de judecată, Curtea a admis cererea formulată de inculpatul Milodin Ion de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate, având în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în modalitatea descrisă în actul de sesizare a instanței și nu a înțeles să conteste probele administrate în faza de urmărire penală, iar infracțiunea pentru a cărei săvârșire a fost trimis în judecată nu este pedepsită cu detențiunea pe viață.

Totodată, Curtea a încuviințat aceluiași inculpat administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere.

Analizând probele administrate în faza de urmărire penală (procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la data de 20.04.2021, raportul conținând rezultatul testării cu aparatul etilotest ARUB-0778, înscrisurile întocmite de către funcționarii din cadrul INML Mina Minovici referitor la realizarea procedurii de recoltare a probelor biologice ale inculpatului - procesul-verbal de recoltare mostre biologice, fișa privind examenul clinic întocmit la data de 20.04.2021, declarațiile martorilor B. și C., buletinul de analiză toxicologică seria x/5184/2021, nr. 682 emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" la data de 21.04.2021, rapoartele de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei A12/5184/18.10.2023 emise de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", procesul-verbal din data de 21.08.2023 de verificare a autoturismelor având nr. de înmatriculare x și y, declarațiile suspectului și ale inculpatului Milodin Ion), în raport de dispozițiile art. 374 alin. (9) din C. proc. pen., respectiv art. 374 alin. (7) din C. proc. pen., Curtea a reținut aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare, respectiv:

Conform procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, întocmit la 20.04.2021, în jurul orei 20:35, agenții de poliție din cadrul D.G.P.M.B. - Brigada Rutieră, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost direcționați de către Dispeceratul Brigăzii Rutiere pentru verificarea unei sesizări prin serviciul de urgență 112 referitor la faptul că vehiculul cu nr. de înmatriculare x este condus pe Bd. x, București de către o persoană de sex masculin care s-ar afla sub influența băuturilor alcoolice.

În temeiul sesizării, organele de poliție s-au deplasat la fața locului unde au luat legătura cu martorul D. care le-a relatat că șoferul a plecat de la mașină, polițiștii constatând că autoturismul cu nr. de înmatriculare x era parcat.

Ulterior, în jurul orei 21:10, agenții de poliție au observat că autovehiculul de culoare alb, marca A. cu nr. de înmatriculare x este condus de o persoană de sex masculin, acesta fiind oprit pentru control. Conducătorul autovehiculului nu a prezentat organelor de poliție actele autovehiculului și actele necesare identificării, motiv pentru s-a procedat la verificarea persoanei în baza de date D.E.P.A.B.D., acesta fiind identificat în persoana inculpatului Milodin Ion.

Întrucât inculpatul avea un comportament suspect și prezenta halenă alcoolică, acesta a fost filmat cu dispozitivul bodycam nr. 249940, nr. 252415, iar la ora 21:14 s-a procedat la testarea sus-numitului cu aparatul Drager, seria x-0778 care a indicat valoarea de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat, rezultat despre care Milodin Ion a luat la cunoștință prin semnătură.

Totodată, în procesul-verbal s-a consemnat că la momentul testării, aparatul etilotest era calibrat pentru ora de vară, ora menționată pe bon fiind 20.14 însă ora reală a testării a fost 21.14.

În continuare, s-a arătat că inculpatului Milodin Ion i s-a pus în vedere că urmează să se deplaseze la o unitate medicală în vederea prelevării de mostre biologice, acesta fiind de acord. Totodată, s-a procedat la reținerea permisului de conducere a inculpatului, în urma testării inculpatului Milodin Ion cu aparatul E. reieșind că acesta avea o alcoolemie de 0.93 mg/l alcool pur în aerul expirat, așa cum a rezultat din protocolul E., seria x nr. x, test nr. 00099 din data de 20.04.2021, ora 21:14.

Având în vedere inadvertențele din cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, în ceea ce privește numărul de înmatriculare al autovehiculului condus de către inculpat, s-a solicitat organelor de poliție din cadrul Brigăzii Rutiere să efectueze verificări pentru identificarea corectă a autovehiculului, iar cu ocazia verificărilor efectuate, s-a stabilit că autoturismul condus de inculpatul Milodin Ion, marca A. de culoare alb, avea nr. de înmatriculare x, astfel cum rezultă din procesul-verbal din data de 21.08.2023 și din adresa D.G.P.M.B. -B.R. nr. x/S.E.A.I.D./V.F. din 28.08.2023.

Din fișa privind examenul clinic având nr. x a inculpatului Milodin Ion a rezultat că la momentul examinării la INML, acesta prezenta o ținută ordonată, atitudine adecvată, cooperantă, comportament liniștit, comunicare verbală coerentă, era orientat temporal, spațial, alopsihic, autopsihic, nu prezenta tulburări emoțional-instinctuale, avea prezente tulburări de echilibru static și dinamic, prezenta ușoară imprecizie în mișcări, tremor absent, faciesul era necaracteristic, iar la examenul ocular prezenta nistagmus, secusele pupilare erau absente, reflexul fotomotor și de acomodare convergentă erau prezente, fiind absentă îngustarea fantei palpebrale. De asemenea, s-au constatat elemente clinice sugestive consecutive consumului recent de băuturi alcoolice.

Totodată, potrivit procesului-verbal de recoltare mostre biologice întocmit de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" la data de 20.04.2021, inculpatului i s-au prelevat mostre biologice, la ora 22:05, respectiv la ora 23:05.

Conform buletinului de analiză toxicologică seria x/5184/2021, nr. 682 emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" la data de 21.04.2021 a rezultat că Milodin Ion a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 2,21 g‰ la ora 22:05, respectiv 2,00 g ‰ la ora 23:05.

În cauză s-a dispus calcularea retroactivă a alcoolemiei inculpatului, rapoartele de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei A12/5184/18.10.2023 emise de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici", varianta I (consum declarat între orele 17:00-19:00) și varianta II (consum declarat de bere și vin între orele 20:00-20:30) concluzionând că inculpatul la data respectivă, la ora 21:10 avea o alcoolemie de 2,40 ‰, ce provenea dintr-un consum de băuturi alcoolice mai mare decât cel declarat.

Fiind audiat martorul B. a arătat că împreună cu colega sa de echipaj, C., au fost îndrumați să se deplaseze pe bd. x, în dreptul unei farmacii, pentru a depista o persoană de sex masculin care era posibil să conducă un auto sub influența băuturilor alcoolice. Ajunși la fața locului au constatat că autovehiculul se afla parcat în dreptul farmaciei, iar în interior nu se afla nicio persoană, însă patrulând în zona respectivă timp de câteva momente, la un moment dat au observat autoturismul punându-se în mișcare pe bd. x, din direcția str. x către șoseaua Cotroceni și s-a procedat la oprirea autovehiculului regulamentar, pe partea dreaptă, prin deplasarea la portiera stângă față a acestuia și după ce și-au declinat calitatea și competența, i-au solicitat documentele de identitate, permisul de conducere și documentele vehiculului. Martorul audiat a declarat că nu își amintește dacă persoana în cauză avea documentele asupra sa, însă l-a identificat în baza de date, fără a constata nereguli. Întrucât emana halenă alcoolică a procedat la testarea cu aparatul alcooltest rezultând o valoare de peste 0,40 mg/l alcool în aerul expirat, motiv pentru care i-a comunicat că trebuie să se deplaseze la INML pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Martorul a mai precizat că mențiunea referitoare la ora testării din procesul-verbal întocmit la acea dată s-a realizat întrucât aparatul nu era calibrat pentru ora de vară.

În același sens au fost și declarațiile martorului C., agent de poliție în cadrul Brigăzii Rutiere care, fiind audiată, a arătat că la data de 20.04.2021, în jurul orei 20:35, se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu și își desfășura activitatea pe șos. x, a fost direcționată de dispecerat să verifice un apel 112, prin care se sesiza faptul că auto cu nr. x este condus de o persoană în stare de ebrietate pe Bd. x, iar apelantul îi așteaptă la fața locului. Au ajuns la locul indicat, la ora 20:45, unde au luat legătura cu apelantul, care i-a relatat verbal faptul că șoferul a condus pe bd. x nr. 17 unde a oprit și a coborât din mașină. Când au ajuns la fața locului, auto cu nr. x era oprit în parcare, iar conducătorul acestuia nu se afla în mașină. Au plecat în patrulare pe Bd Iuliu Maniu, iar la ora 21:10 au observat auto cu nr. x care se deplasa pe Bd. x din direcția str. x către Bd. x. L-au oprit în dreptul imobilului cu nr. 17 iar la volanul autoturismului se afla o persoană de sex masculin, care le-a comunicat că nu are niciun document asupra sa. În urma verificărilor s-a constatat că se numește Milodin Ion care a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând valoarea de 0.93 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la INML unde i s-au recoltat două mostre de sânge. Martora a menționat că Milodin Ion a precizat verbal că între orele 17:00-20:00 a băut două pahare cu vin și a mâncat friptură.

Instanța de fond a apreciat că referitor la comiterea faptei, aceasta rezultă și din declarația inculpatului Milodin Ion, dată în calitate de suspect care, fiind audiat în prezența apărătorului ales, a recunoscut comiterea faptei de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, arătând că la data de 20.04.2021, în jurul orei 20:00 s-a întâlnit cu un prieten, F. (decedat în prezent) care venise de la Cluj și au mers împreună la pizzeria G., situată pe str. x, București. La restaurant s-a deplasat cu autoturismul marca A. nr. de înmatriculare x, dat la schimb de societatea unde se afla mașina sa în service. Suspectul a menționat că a consumat băuturi alcoolice, respectiv bere și vin, fără a putea preciza cantitatea și a mâncat o friptură de porc cu cartofi prăjiți. În jurul orei 20:30 a fost sunat de la policlinica de animale din cartierul Militari unde se afla internat câinele soției sale care se îmbolnăvise de cancer. Întrucât cățelul era foarte atașat de acesta, a plecat spre policlinică unde a stat în jur de 15-20 de minute, până când și-a revenit. Ulterior, suspectul a urcat în mașină intenționând să se reîntoarcă la restaurant de unde trebuia să vină să îl ia soția sa. Suspectul a arătat că în timp ce conducea a fost oprit de organele de poliție, a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice, a suflat în alcooltest iar rezultatul a fost pozitiv. Suspectul a declarat că nu avea actele de identitate asupra sa întrucât rămăseseră în haina care se afla la restaurant. Suspectul a fost de acord și a însoțit organele de poliție la INML în vederea recoltării probelor de sânge declarând totodată că nu își amintește motivul pentru care a refuzat să semneze procesul-verbal întocmit de organele de poliție la acea dată. Inculpatul Milodin Ion a menționat că îi pare rău că a condus sub influența băuturilor alcoolice mai ales că are nevoie de mașină pentru a o conduce pe soția sa la diversele proceduri/operații/tratamente pe care este nevoită să le suporte fiind bolnavă de cancer și operată la ambii sâni. Acesta a mai arătat că recunoaște fapta astfel cum s-a reținut prin ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale și că cele declarate la INML la 20.04.2021 cu ocazia recoltării probelor de sânge referitor la faptul că anterior, în intervalul orar 17:00 -19.00 a băut două pahare de vin și a mâncat o friptură, sunt reale, cu precizarea că a consumat și bere, însă nu mai reține cantitatea.

Fiind audiat ulterior ca inculpat, Milodin Ion a declarat că își menține declarația dată anterior, la data de 19.09.2023, în calitate de suspect și recunoaște fapta astfel cum a fost reținută prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, menționând că a luat cunoștință de conținutul rapoartelor de expertiză medico-legală și nu are obiecțiuni față de aceste rezultate, dorește încheierea unui acord privind recunoașterea vinovăției și este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității.

În ceea ce privește încadrarea în drept, instanța a reținut că fapta inculpatului Milodin Ion care la data de 20.04.2021 în jurul orei 21:10, a condus autovehiculul marca A. cu număr de înmatriculare x pe bulevardul x din București, având o alcoolemie de peste 0,8 g/l alcool pur în sânge, respectiv 2,21 g ‰ conform buletinului de analiză toxicologică seria x/5184/2021, nr. 682 emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" la data de 21.04.2021, întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen., instanța a reținut că elementul material constă în conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, avea o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

S-a considerat că urmarea imediată a infracțiunii săvârșite de către inculpat constă în punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice, ceea ce conduce la unei infracțiuni de pericol, în cazul concret, urmarea imediată fiind produsă prin însăși săvârșirea acțiunii de conducere sub influența alcoolului. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă, în cauză, din materialitatea faptei.

De asemenea, s-a reținut că sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției indirecte, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. b) din C. pen., întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui. Intenția indirectă a inculpatului a rezultat din faptul că acesta a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice și, în pofida acestui lucru, a înțeles să conducă autoturismul pe drumurile publice.

În ceea ce privește locul săvârșirii infracțiunii, cerință esențială a infracțiunii, s-a constatat că inculpatul a condus autovehiculul pe un drum public în accepțiunea prevăzută de art. 6 pct. 14 din O.U.G. nr. 195/2002 (cale de comunicație terestră (...) special amenajată pentru traficul rutier (...) deschisă circulației publice, respectiv pe Bdul. x.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei principale aplicate inculpatului Milodin Ion, Curtea a reținut că, față de criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., este important de analizat, pe de o parte, fapta omisă [a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit], iar pe de altă parte persoana inculpatului [e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială].

Referitor la fapta comisă, Curtea a opinat că aceasta prezintă o gravitate concretă medie, având în vedere faptul că inculpatul a condus autoturismul pe bulevardul x din București, un bulevard x, având o alcoolemie destul de ridicată de 2,21 g‰.

Astfel, instanța a reținut valoarea alcoolemiei de 2,21 g‰ și nu de 2,40 g‰, conform rapoartelor de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei A12/5184/2021 emise de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici, varianta I și varianta II.

Această expertiză are un caracter speculativ iar alcoolemia recalculată reflectă o valoare teoretic posibilă, rezultată din consumul declarat, singura modalitate științifică de stabilire a gradului unei intoxicații etilice fiind cea prin analiza sângelui din proba prelevată.

Conform art. 336 alin. (1) din noul C. pen., conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 28 mai 2014, s-a stabilit că în aplicarea art. 336 alin. (1) din C. pen., în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel dat de prima prelevare.

Instanța supremă a reținut că în această nouă formă de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe s-au schimbat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sângele conducătorului auto, pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii, față de reglementarea anterioară, prevăzută de art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

Conform reglementării anterioare se desprindea concluzia că îmbibația alcoolică peste limita prevăzută de lege trebuia să se găsească în sângele conducătorului auto la momentul conducerii autovehiculului, în timp ce noua reglementare prevede că îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge trebuie să existe la momentul prelevării mostrelor biologice.

Prin art. 336 alin. (1) din C. pen. se fixează un unic moment al determinării îmbibației de alcool în sânge, respectiv momentul prelevării primei mostre biologice, aspect care însă nu este în contradicție cu dispozițiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013 (art. 1 și 10), potrivit cărora pentru determinarea alcoolemiei se impunea recoltarea a două probe de sânge la un interval de o oră una față de cealaltă.

Recoltarea a două probe de sânge, în vederea determinării alcoolemiei, a făcut parte din metodologia de stabilire a intoxicației etilice și a fost utilă pentru stabilirea fazei intoxicației (absorbție sau eliminare) și a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei, în cazul soluției legislative adoptate în vechile dispoziții ale art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

Or, prin modificarea conținutului infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, legiuitorul a urmărit, așa cum rezultă și din expunerea de motive a noului C. pen., eliminarea posibilității unei recalculări ulterioare a îmbibației de alcool în sânge, în scopul eliminării inconvenientelor create de această recalculare. În noua reglementare, legiuitorul a optat să dea relevanță penală valorii alcoolemiei la momentul prelevării primei mostre biologice, moment situat în timp imediat, consecutiv acțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul. În acest sens sunt și dispozițiile art. 190 alin. (8) din C. proc. pen., care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, în cazul infracțiunii prevăzute în art. 336 alin. (1) din C. pen., utilizează sintagma: "în cel mai scurt timp". Dacă rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este dat de momentul prelevării primei mostre biologice, dispozițiile art. 102 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice mențin în continuare relevant pentru atragerea răspunderii contravenționale momentul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de către un conducător auto care are o îmbibație alcoolică de cel mult 0,80 gr./l alcool pur în sânge, aspect ce impune prelevarea a două mostre biologice în vederea efectuării unui eventual calcul retroactiv al alcoolemiei.

În consecință, față de considerentele anterior expuse, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 336 alin. (1) din C. pen., în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanță penală este cel din prima prelevare.

Prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 69 din 27 ianuarie 2015, a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2012 al acestei instanțe și s-a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din C. pen. este neconstituțională.

Instanța de contencios constituțional a reținut că la 1 februarie 2014, prin art. 121 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, a fost abrogat art. 87 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, care la alin. (1) prevedea următoarele: "Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani."

Prin noul C. pen., legiuitorul a incriminat fapta de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, în varianta simplă, în art. 336 alin. (1), potrivit căruia: "Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă." Art. 336 alin. (1) din C. pen. nu a preluat identic textul art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, ci a modificat condițiile de incriminare în ceea ce privește momentul la care este necesară existența îmbibației alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii.

Dacă din reglementarea anterioară se desprindea cerința ca îmbibația alcoolică în sânge, peste limita prevăzută de lege, să existe la momentul conducerii autovehiculului sau tramvaiului, noua reglementare prevede condiția ca autorul faptei să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul prelevării mostrelor biologice. Cu privire la intervalul de timp în care trebuie efectuată recoltarea probelor biologice, C. proc. pen. stabilește în art. 190 alin. (8) că: "În cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziția organelor de constatare și cu consimțământul celui supus examinării de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituție medicală, în condițiile stabilite de legile speciale."

Așa cum rezultă din expunerea de motive a noului C. pen., prin modificarea conținutului infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, legiuitorul a urmărit eliminarea posibilității unei estimări retroactive a alcoolemiei, în scopul evitării inconvenientelor create de această estimare. Soluția legislativă prevăzută de art. 87 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 impunea calculul retroactiv al alcoolemiei, care consta în determinarea îmbibației de alcool existente la momentul conducerii autovehiculului și necesita recoltarea a două probe de sânge pentru stabilirea fazei intoxicației etilice (absorbție sau eliminare) și a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei.

Curtea a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din C. pen. este neconstituțională, întrucât aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul respectării legilor și ale art. 20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale.

De asemenea, instanța a arătat că destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din C. pen. se realizează prin acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Îmbibația alcoolică este procesul de pătrundere a alcoolului în sânge, consecința fiind provocarea unei stări de intoxicație (alcoolică). Sub aspectul urmării imediate este vorba de o infracțiune de pericol, acțiunea săvârșită punând în primejdie siguranța circulației pe drumurile publice. Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre acțiunea ce constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată rezultă din însăși materialitatea faptei și nu trebuie dovedită.

Instanța de fond a reținut că îmbibația alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai puțin îndepărtat de momentul săvârșirii infracțiunii, care este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. Condiția ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Odată cu oprirea în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art. 336 din C. pen., astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale și convenționale mai sus menționate.

De asemenea, s-a constatat că latura subiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului presupune vinovăția sub formă de intenție, care poate fi directă sau indirectă. Există intenție directă când conducătorul vehiculului prevede, ca fiind inevitabil, rezultatul faptei sale și, implicit, urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. Există intenție indirectă când subiectul prevede rezultatul, nu îl urmărește, însă acceptă posibilitatea producerii lui. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanță penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele nerespectării acesteia.

Instanța a subliniat că în jurisprudența sa, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, a reținut că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat.

Cu privire la principiul legalității incriminării și pedepsei, "nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege", Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că garanțiile consacrate de art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o componentă esențială a supremației legii și ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului, după cum atestă faptul că art. 15 din Convenție nu permite nicio derogare de la aceste garanții în caz de război sau de alt pericol public ce amenință viața națiunii. Așa cum rezultă din obiectul și scopul său, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat și aplicat în așa fel încât să se asigure o protecție efectivă împotriva urmăririlor și a condamnărilor penale arbitrare. Noțiunea de "drept" utilizată în art. 7 paragraful 1, ce corespunde celei de "lege" din cuprinsul altor articole din Convenție, înglobează atât prevederile legale, cât și practica judiciară și presupune cerințe calitative, îndeosebi cele cu privire la accesibilitate și previzibilitate. Aceste cerințe calitative trebuie întrunite atât în ceea ce privește definiția unei infracțiuni, cât și cu privire la pedeapsa aplicabilă. Curtea de la Strasbourg consideră că este îndeplinită cerința ca legea să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanțe și, dacă este cazul, în urma obținerii unei asistențe juridice adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa aplicabilă. În acest sens sunt, de exemplu, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 și 34, Hotărârea din 24 ianuarie 2012, pronunțată în Cauza Mihai Toma împotriva României, paragraful 26, și Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 77, 79 și 91.

Curtea a reținut că declararea neconstituțională a sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice" nu a avut drept consecință dezincriminarea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen., ci doar o modificare a textului, în sensul înlăturării din cuprinsul său a prevederilor neconforme cu legea fundamentală.

În aceste condiții, instanța de judecată a apreciat ca relevantă valoarea alcoolemiei din momentul conducerii vehiculului, întrucât data săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen. este cea a depistării în trafic a conducătorului auto, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80g/l pur sânge, alcoolemie ce rezultă din buletinul de analiză toxicologică seria x/5184/2021, nr. 682 emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" la data de 21.04.2021.

Tot cu privire la faptă, Curtea a avut în vedere că inculpatul a condus autoturismul la o oră la care traficul nu era unul intens, iar deși depistarea inculpatului a fost realizată ca urmare a modului haotic în care conducea autoturismul, acesta nu a fost implicat în vreun accident de circulație, nepunând în concret în pericol viața altor persoane.

În ceea ce privește persoana inculpatului, s-a reținut că deși este cunoscut cu antecedente penale, faptele sunt destul de vechi și diferite de faptele la siguranța circulației pe drumurile publice.

În continuare, Curtea a constatat că inculpatul are 62 de ani, este cetățean român, căsătorit, are stagiul militar îndeplinit, studii superioare - avocat, iar în cursul cercetărilor a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa și a colaborat cu organele de urmărire penală.

Din fișa de cazier contravențional a reieșit că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente contravenționale.

Curtea a reținut că, în mod constant, în literatura de specialitate s-a apreciat că operațiunea de individualizare a pedepsei începe prin luarea în considerare a criteriilor care privesc gravitatea faptei comise, iar odată făcut acest lucru, trebuie avute în vedere criteriile privind persoana inculpatului, pentru că, deși își are cauza în gravitatea infracțiunii comise, pedeapsa se adresează unui anume inculpat, pe care este menită să-l reeduce și a cărei readaptare socială diferă de a celorlalți inculpați, orice deosebire sub aspectul posibilității de îndreptare și reeducare a inculpaților răsfrângându-se și asupra sancțiunii ce trebuie stabilită în raport cu gradul de pericol social al faptei comise.

În procesul de individualizare a pedepselor Curtea consideră că trebuie avută în vedere atât prevenția specială, prin stabilirea și aplicarea pedepsei urmărindu-se prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, intimidarea infractorului prin intermediul pedepsei și reeducarea sa în scopul evitării recidivei, cât și prevenția generală prin descurajarea generală a potențialilor făptuitori în comiterea unor astfel de infracțiuni, precum și prin retribuție (expresie a indignării societății în ansamblu față de aceste infracțiuni și a poziției statului în sensul că aceste fapte nu vor rămâne nesancționate).

Ținând seama de logica regimului sancționator reglementat de actualul C. pen., Curtea a apreciat că, față de aceste scopuri, în procesul de individualizare mai întâi se stabilește pedeapsa, iar apoi se evaluează dacă se impune sau nu aplicarea pedepsei, pentru ca ulterior, în situația în care consideră că se impune aplicarea pedepsei să se stabilească dacă se impune executarea pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Curtea a opinat, față de criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen., că o pedeapsa de 1 an închisoare ar fi temeinic individualizată.

S-a considerat astfel că analiza de ansamblu a materialului probator administrat în cauză relevă că sunt îndeplinite condițiile subiective și obiective prevăzute de art. 83 din C. pen. pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei stabilite, iar nu aplicarea imediată a acesteia și executarea prin privare de libertate.

Cu privire la condițiile obiective, Curtea a constatat că:

a) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de "conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului", faptă prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. săvârșită de inculpat este închisoarea de la un an la 5 ani sau amenda penală. Așadar, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzută de art. 83 alin. (2) din C. pen.

b) pedeapsa stabilită de instanța de judecată este de 1 an închisoare [mai mică decât limita de 2 ani închisoare prevăzută de art. 83 alin. (1) lit. a) din C. pen..].

Cu privire la condițiile subiective, Curtea a constatat că:

a) inculpatul Milodin Ion deși a fost anterior condamnat printr-o hotărâre definitivă la pedeapsa închisorii, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar, acesta a fost reabilitat;

b) inculpatul Milodin Ion și-a exprimat în ședința publică din 04.04.2024, acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;

c) inculpatul Milodin Ion nu s-a sustras de la urmărirea penală ori judecată și nici nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii sale la răspundere penală.

Totodată, Curtea a reținut că nivelul ridicat al alcoolemiei nu poate fi singurul aspect care să justifice condamnarea inculpatului, cu atât mai mult cu cât situația personală a acestuia este una favorabilă.

De asemenea, Curtea a avut în vedere și faptul că inculpatul are nevoie de mașină pentru a o conduce pe soția sa la diversele proceduri/operații/tratamente pe care este nevoită să le suporte fiind bolnavă de cancer și operată la ambii sâni, astfel cum rezultă din înscrisurile medicale depuse la dosar .

Ținând seama de cele mai sus arătate, Curtea a considerat că cererea parchetului de a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este nefondată, această soluție nefiind de natură să asigure readaptarea socială a inculpatului.

Astfel, instanța a apreciat că pedeapsa 1 an închisoare stabilită este proporțională cu gravitatea faptei comise, iar reintegrarea socială a inculpatului este posibilă și fără a se dispune o soluție de condamnare cu executare sau cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, având în vedere că inculpatul este o persoană matură, care a înțeles gravitatea faptelor sale, putând fi vorba doar despre un incident izolat și nefericit din viața acestuia.

De asemenea, Curtea a reținut că urmează a ține seama și de efectele juridice diferite pe care le atrage o soluție de amânare a aplicării pedepsei față de o soluție de condamnare, cea mai importantă consecință fiind aceea că o persoană față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu va suferi nicio condamnare. Mai mult, o atare modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei nu va presupune reținerea stării de recidivă în sarcina inculpatului și nu va constitui un impediment pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei în cazul unei condamnări ulterioare a acestuia.

În aceste condiții, față de atitudinea de respectare a exigențelor legale de către inculpatul aflat la vârsta adultă, Curtea a opinat că stabilirea unei pedepse și măsurile de supraveghere care se vor lua față de inculpat sunt apte să conducă la împlinirea scopului educativ și coercitiv al pedepsei, fără aplicarea imediată a acesteia.

Deopotrivă, termenul de supraveghere de 2 ani la finalul căruia se produc efectele definitive ale amânării aplicării pedepsei este suficient pentru reeducarea inculpatului și asigurarea prevenției speciale.

Astfel, Curtea a considerat că în cauză nu pot fi reținute temeiuri de prevenție generală sau specială care să conducă la aplicarea imediată a pedepsei inculpatului.

Prin urmare, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, Curtea a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, regimul sancționator al amânării aplicării pedepsei fiind apt să satisfacă scopul pedepsei atât din perspectiva reeducării inculpatului și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, cât și a efectului intimidant și retributiv.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București criticând-o pentru netemeinicie, apreciind că singura soluție temeinică în prezenta cauză este condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere în condițiile art. 91 și următoarele din C. pen.

Astfel, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanței și, rejudecând, să se aprecieze că numai printr-o atitudine fermă manifestată față de persoanele care comit infracțiuni la regimul rutier se poate realiza o disciplinare a tuturor participanților la trafic și, mai mult decât atât, se poate ajunge la un efect preventiv.

Deși persoana inculpatului prezintă garanții în sensul nereiterării activității infracționale, sancționarea acestuia trebuie să aibă în vedere nu numai prevenția specială, ci și prevenția generală "prin descurajarea generală a potențialilor făptuitori în comiterea unor astfel de infracțiuni, precum și prin retribuție (expresie a indignării societății în ansamblu față de aceste infracțiuni și a poziției statului în sensul că aceste fapte nu vor rămâne nesancționate".

A mai precizat că dispunerea unei soluții de amânare a aplicării pedepsei, pe de o parte, nu este aptă a realiza funcțiile pedepsei față de inculpat, iar, pe de altă parte, nu este în măsură să constituie un bun exemplu pentru ordinea publică, întrucât o pedeapsă inadecvată aplicată, în condițiile în care rata incidenței accidentelor rutiere cauzate de consumul băuturilor alcoolice este unul ridicat, tinde să încurajeze un astfel de comportament în rândul altor subiecți de drept.

În ceea ce privește obligațiile și măsurile care trebuie impuse inculpatului, a apreciat că se impun obligatoriu măsurile de supraveghere, prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. b) din C. pen. și prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe perioada minimă prevăzută la art. 93 alin. (3) din C. pen., urmând ca instanța să indice în care dintre cele două instituții se va efectua. Sub acest aspect, a arătat că nu se opune la menținerea celor două instituții indicate în sentința apelată, cu precizarea că în dispozitivul hotărârii ar trebui să se folosească sau în loc de și, întrucât stabilirea în concret la care dintre cele două instituții din comunitate se va efectua în fapt este de competența consilierului serviciului de probațiune, având în vedere dispozițiile art. 404 alin. (3) din C. proc. pen.

Intimatul inculpat Milodin Ion a formulat concluzii scrise la apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București solicitând respingerea acestuia, ca nefondat, apreciind că instanța de fond a motivat temeinic și rezonabil rațiunile care au stat la baza stabilirii pedepsei, argumente arătate chiar de parchet în apelul declarat, și anume că "având în vedere ora târzie, traficul neaglomerat, viteza mică de deplasare a făcut ca riscul producerii unui accident sa fie redus și cum de fapt s-a și întâmplat, subsemnatul având capacitatea de a conduce și în acele condiții. Astfel, a considerat că instanța de fond a procedat corect dispunând amânarea aplicării pedepsei considerând că reeducarea și preîntâmpinarea comiterii de noi infracțiuni poate fi realizată și prin amânarea aplicării pedepsei și supravegherea conduitei sale pe durata unui termen de 2 ani.

Inculpatul a mai precizat că a avut suspendat dreptul de a conduce de la data comiterii faptei, 20.04.2021 și până în prezent, apreciind că această sancțiune este suficient de drastică pentru a-l determina sa nu mai comită asemenea fapte și este suficient de puternică pentru a determina și alți conducători auto să nu încalce legea. De asemenea, a apreciat că aplicarea unei sancțiuni cu închisoare cu suspendarea sub supraveghere ar duce la prelungirea privării sale de a conduce autovehicule cu cel puțin încă 2 ani, în condițiile reținute de instanța de fond, în care are o soție bolnavă ce necesită însoțire aproape permanentă.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 417 din C. proc. pen., raportat la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte apreciază că apelul este în parte fondat, pentru următoarele considerente:

Evaluând întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la data de 20.04.2021, raportul conținând rezultatul testării cu aparatul etilotest ARUB-0778, înscrisurile întocmite de către funcționarii din cadrul INML Mina Minovici referitor la realizarea procedurii de recoltare a probelor biologice ale inculpatului - procesul-verbal de recoltare mostre biologice, fișa privind examenul clinic întocmit la data de 20.04.2021, declarațiile martorilor B. și C., buletinul de analiză toxicologică seria x/5184/2021, nr. 682 emis de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" la data de 21.04.2021, rapoartele de