ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 23 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 848/Ap din 10 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2022, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 157 din 08.05.2023 pronunțată de Judecătoria Zărnești, printre altele, în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b), teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 326 din C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A., la pedeapsa de 3000 de RON amendă penală (120 zile-amendă a câte 25 RON pentru fiecare zi-amendă) pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 din C. pen., potrivit cărora pedeapsa amenzii poate fi înlocuită cu închisoarea, în caz de neplată a amenzii. A fost încunoștințat inculpatul că în baza dispozițiilor art. 559 alin. (2) din C. proc. pen. poate solicita plata eșalonată a amenzii, în rate lunare, pe o durată de 2 ani. În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 700 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Ca situație de fapt, în esență, s-a reținut că inculpatul A., în data de 14.08.2020, a falsificat un înscris oficial, respectiv lista susținătorilor candidaților B. la funcția de consilier local al Orașului Râșnov, înscriind pe listă o persoană decedată la data întocmirii acesteia, respectiv persoana de la poziția nr. 8 (C.), iar ulterior a declarat necorespunzător adevărului, asumându-și veridicitatea tuturor datelor din lista menționată, cu scopul de a produce consecințe juridice, respectiv pentru a-și susține candidatura membrii B. la alegerile locale.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești și inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 848/Ap din data de 10 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești și inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 157 din 8.05.2023 pronunțate de Judecătoria Zărnești, pe care a desființat-o și rejudecând, cu privire la inculpatul A., în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b), teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prev. de art. 326 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 320 alin. (1) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit potrivit art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Brașov, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) alin. (3) C. pen., s-au impus inculpatului următoarele obligații: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate; să presteze o activitate neremunerată în folosul comunității în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 3 Râșnov sau Liceului Tehnologic Râșnov pe o durată de 100 de ore.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 alin. (1), (4), (5), (6) C. pen.. În baza art. 274 alin. (1), (2) din C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 900 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care câte 500 RON reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-a dispus în temeiul art. 278 din C. proc. pen., îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și dispozitivul deciziei penale nr. 848/Ap din data de 10 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în sensul că alineatul întâi de la fila x a deciziei cu referire la a doua obligație stabilită în sarcina inculpatului A. în temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen. și respectiv în alineatul al 9 -lea de la fila x a deciziei (dispozitiv) se va trece " să presteze o activitate neremunerată în folosul comunității în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 3 Râșnov sau Liceului Tehnologic Râșnov pe o perioadă de 100 de zile" în loc de " să presteze o activitate neremunerată în folosul comunității în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 3 Râșnov sau Liceului Tehnologic Râșnov pe o perioadă de 100 de ore"

Decizia penală nr. 848/Ap din data de 10 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală a fost comunicată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov la data de 13.11.2023, intimatei inculpate D. la data de 15.11.2023 și inculpatului A. la data de 15.11.2023.

Pentru inculpatul A. termenul s-a împlinit la data de 15.12.2023, în conformitate cu art. 269 alin. (2) și (4) din C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 848/Ap din data de 10 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală a declarat recurs în casație inculpatul A. la data de 08.12.2023.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov la data de 18.12.2023 și către intimata inculpată D. la data de 20.12.2023.

În cauză, nu au fost depuse concluzii scrise.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 27.02.2024.

În cuprinsul cererii de recurs în casație formulată, inculpatul A. a invocat cazul de recurs în casație prev. de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., privind condamnarea sa pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, raportat la dispozițiile art. 320 alin. (1) din C. pen., susținând că soluția instanței de apel este nelegală, întrucât fapta de care este acuzat, raportat la art. 320 alin. 1din C. pen. nu este prevăzută de legea penală.

Așa cum a arătat instanței de judecată și în urma probatoriului administrat în cauză prin declarațiile date, atât în fața organului de cercetare penală, cât și în fața instanței de judecată, a recunoscut faptul că în luna august a anului 2020 a participat la o campanie electorală privind strângerea de semnături pentru un anumit partid, întocmind o listă cu susținători fără a putea verifica autenticitatea și validarea datelor. Totodată, nu s-a putut stabilii prin raportul de constatare criminalistică că rubrica "Semnătura" corespondența poziției numărul 8 (C.) de pe lista susținătorilor B. și Democraților pentru alegerea consiliului local și a primarului orașului Râșnov, din data de 27.09.2020, completată în 14.08.2020, a fost sau nu executată de A..

Având în vedere cele menționate mai sus, a susținut că infracțiunea privind falsul în înscrisuri oficiale, faptă prevăzută și pedepsită de art. 320 din C. pen., poate fi săvârșită doar cu intenție directă, or, din probele administrate în cauză rezultă, fără putință de tăgadă, că s-a aflat într-o eroarea de fapt, având încredere în colegii săi care l-au indus în eroare cu privire la datele furnizate, așa cum a arătat instanței de fond, lipsind latura subiectivă a infracțiunii și îndeplinirea condițiilor art. 30 din C. pen., privind eroarea.

Mai mult de atât, a făcut referire la principiul in dubio pro reo privind infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută și pedepsită de art. 320 alin. (1) din C. pen. în favoarea acestuia, având în vedere existența unui real dubiu privind inexistența semnăturii sale la rubrica "Semnătura" corespondentă poziției nr. 8 C.) de pe lista susținătorilor B. și pentru alegerea consiliului local și a primarului orașului Râșnov din dat de 27.09.2020, completată în 14.08.2020. Din punct de vedere al prezumției de nevinovăție, prima obligație a organului judiciar este aceea de a nu se reține decât acele elemente asupra cărora există certitudine.

De asemenea, a mai susținut că pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) din C. pen. este necesar să se poate califica înscrisul în discuție drept unul oficial, făcând referire la disp art. 178 alin. (2), art. 176, art. 175 alin. (2) din C. pen.

Prin Decizia nr. 37/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoana care deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic nu are calitatea de funcționar public potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II a și art. 175 alin. (2) din C. pen.. S-a reținut în decizia evocată că partidele politice, deși desfășoară o activitate de interes public, nu sunt înființate ca autorități sau instituții publice, nu sunt învestite de o autoritate sau instituție publică și nu își desfășoară activitatea sub controlul sau supravegherea unei autorități sau a unei instituții publice.

Așa fiind, instanța de fond a apreciat că lista electorală falsificată prin contrafacerea scrierii și semnăturii nu reprezintă un înscris oficial. Instanța de fond a mai reținut că nu sunt incidente nici dispozițiile art. 322 din C. pen., privind falsificarea înscrisurilor sub semnătură privată, deoarece acuzația nu prevede maniera în care inculpatul ar fi folosit, încredințat înscrisul respectiv spre folosire, iar aceasta reprezintă un element constitutiv al infracțiunii.

Înscrisurile respective au fost depuse la Biroul electoral, de către candidatul E., or, în acest caz instanța nu poate reține că acțiunea sa a generat direct această consecință juridică, în lipsa menționării în acuzație a modalității de folosire a înscrisurilor false sau în lipsa unei încredințări spre folosire a acestor înscrisuri.

De asemenea, judecată în apel nu poate reține tipicitatea subiectivă a faptei prevăzute de art. 320 alin. (1) din C. pen., în baza unei prezumații simple care este aptă să releve cu o anumită probabilitate, comiterea faptei cu forma de vinovăție stipulată de norma de incriminare, ci este necesar să se stabilească că prezumția simplă este reținută pornind de la constatarea unor împrejurări, obiective probate și că este aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție, în speță nu s-a putut stabilii cu certitudine că "Semnătura" corespondentă poziției numărul 8 (C.) de pe lista susținătorilor B. pentru alegerea consiliului local și a primarului orașului Râșnov din data de 27.09.2020, completată în 14.08.2020, nu a fost executată de acesta, potrivit raportului de constatare criminalistică aflat la dosarul cauzei.

În baza art. 448 alin. (a) pct. 2 raportat la art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., a solicitat admiterea recursului în casație și raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen.

Prin încheierea din 27 februarie 2024, s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 848/Ap din data de 10 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2022, s-a trimis cauza Completului 2, în compunere de 3 judecători și s-a acordat termen la data de 23 aprilie 2024.

S-a constatat că cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen. și îndeplinește și condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casație.

Din examinarea cererii de recurs în casație a rezultat și îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind indicate numele și prenumele (A.) domiciliul acestuia, precum și hotărârea care se atacă (decizia penală nr. 848/Ap din data de 10.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, cererea fiind semnată de inculpat.

Raportat la criteriile de exigență ale condiției supuse analizei și la sfera cazurilor de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., astfel cum au fost consacrate în practică și jurisprudență, s-a reținut, prioritar, faptul că, în actualul cadru procesual, verificarea respectării dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea și motivarea acestora), raportat la art. 438 din C. proc. pen., care stabilește cazurile în care se poate face recurs în casație, presupune examinarea, din punct de vedere formal, a existenței motivării cererii de recurs în casație și a unei concordanțe aparente a acesteia cu unul dintre cazurile expres prevăzute de lege.

În ceea ce privește respectarea dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte a constatat că argumentele dezvoltate vizează greșita condamnare pentru o faptă ce nu este prevăzută de legea penală, respectiv nu s-a putut stabili cu certitudine că semnătura este a acestuia, faptul că înscrisul în discuție nu este un înscris oficial, precum și cu privire la calitatea de funcționar a unei persoane care deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic prin raportare la Decizia nr. 37/2022. Cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. a fost declarată în termen legal și îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 434, 436 alin. (1) și art. 437 din C. proc. pen., motivele invocate se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Examinând recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 848/Ap din 10 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale instanța examinează exclusiv legalitatea deciziei recurate.

Se constată, astfel, că recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege și exclusiv pentru motive de nelegalitate, strict circumscrise dispozițiilor art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanța de fond și/sau apel intră în puterea lucrului judecat și nu pot face obiectul cenzurii Înaltei Curți învestită cu judecarea recursului în casație, fiind obligatoriu ca motivele de casare prevăzute limitativ de lege și invocate de recurent să se raporteze exclusiv la situația factuală și elementele care au circumstanțiat activitatea imputată astfel cum au fost stabilite prin hotărârea atacată, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză.

Astfel, calea de atac extraordinară a recursului în casație nu presupune examinarea unei cauze sub toate aspectele, ci doar controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu regulile de drept aplicabile, însă exclusiv din perspectiva motivelor prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., având, așadar, ca scop exclusiv sancționarea deciziilor neconforme cu legea materială și procesuală și nicidecum judecarea propriu-zisă a procesului penal prin reaprecierea faptelor și a vinovăției persoanei condamnate/achitate.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi examinată doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casație să poată fi invocate și, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Conform art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., hotărârile definitive sunt supuse casării dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Prin sintagma "fapta nu este prevăzută de legea penală" legiuitorul a avut în vedere atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune sau lipsa de tipicitate a faptei în sensul că nu corespunde modelului abstract de incriminare, fiind incident alt tip de răspundere, după caz, civilă, contravențională, materială sau disciplinară), cât și situația în care lipsesc anumite elemente constitutive ale infracțiunii, altele decât cele referitoare la "vinovăția prevăzută de lege", cum de altfel solicită și inculpatul A. în cererea de recurs în casație formulată.

În aceste coordonate de principiu, evaluând prezenta cale de atac, Înalta Curte constată că aceste considerații sunt valabile și cu privire la cazul de recurs prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., invocat de inculpatul A. ce a susținut, în esență, că înscrisul în cauză nu este unul oficial, nu are calitatea de funcționar public, s-a aflat într-o eroare și nu se poate reține tipicitatea subiectivă a faptei, invocând totodată și principiul in dubio pro reo.

Cu privire la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) C. pen., în fapt, inculpatul A. a falsificat prin contrafacere scrierea persoanei de la poziția 8 din lista electorală, scrierea și semnătura persoanei de la poziția 6 din lista electorală în cazul inculpatei D., caracterul fals al împrejurării atestate rezultând din faptul juridic al decesului persoanelor înscrise pe listele de susținători, la pozițiile indicate, încă din anul 2012, respectiv din anul 2018.

Înalta Curte constată că fondul criticilor formulate pe calea recursului în casație de inculpatul A. pornește de la negarea bazei factuale care a condus la reținerea vinovăției acestuia. Înalta Curtea reamintește faptul că din jurisprudența actuală rezultă că verificările pe care instanța de recurs în casație le face din perspectiva noțiunii de faptă care nu este prevăzută de legea penală vizează atât incriminarea abstractă, respectiv dacă conduita este prevăzută de vreo normă de incriminare, cât și condițiile de tipicitate obiectivă, respectiv identitatea dintre conduita propriu-zisă și elementele de conținut ale incriminării sub aspectul laturii obiective, nu însă și în ceea ce privește latura subiectivă, lipsa de tipicitate subiectivă constituind o teză distinctă prevăzută în art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. și care nu a fost preluată în art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În cadrul definiției legale a infracțiunii, exprimată de art. 15 alin. (1) din C. pen., trăsătura esențială ca fapta să fie prevăzută de legea penală este enumerată distinct de aceea ca fapta să fie săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă unei persoane, ceea ce relevă opțiunea legiuitorului ca prin sintagma "faptă prevăzută de legea penală" să se înțeleagă "orice faptă" - act de conduită, manifestare de voință exteriorizată care determină o schimbare în realitatea obiectivă, neconvenabilă ordinii sociale și, ca atare, incriminată de norma penală.

Prin urmare, criticile formulate ce vizează latura subiectivă, precum și forma de vinovăție reținută nu pot fi analizate prin prisma cazurilor prevăzute de art. 438 din C. proc. pen., având în vedere modalitatea în care sunt reglementate cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., textul legal menționând distinct "fapta nu este prevăzută de legea penală" de "nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege",

În ceea ce privește criticile formulate referitoare la faptul că înscrisul în cauză nu este unul oficial, că inculpatul nu are calitatea de funcționar public și invocarea principiului in dubio pro reo, Înalta Curte are în vedere că, în prezenta cauză, elementul material al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale constă în fapta inculpatului care, a făcut falsificat prin contrafacere scrierea și semnătura persoanei de la poziția 8 din lista electorală. Caracterul fals al împrejurării atestate rezultă din faptul juridic al decesului persoanei înscrise la poziția 8 de pe lista de susținători, încă din anul 2012, fapta fiind săvârșită în scopul producerii de consecințe juridice, respectiv accederea partidului B. la candidatura pentru ocuparea funcțiilor elective din cadrul Consiliului Local.

Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 51 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, potrivit cărora lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege, iar potrivit art. 176 din C. pen., prin termenul public se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică.

Așadar, destinatarul listelor de susținători în cauză este Biroul electoral de circumscripție nr. 7 Râșnov, iar potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (3) din Legea nr. 115/2015 membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat, astfel încât, birourile sunt persoane juridice dintre cele la care se referă art. 176 C. pen.

Referitor la invocarea Deciziei nr. 37/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, se apreciază că nu este incidentă în cauză, întrucât înscrisul la care face referire inculpatul aparține Biroului Electoral de Circumscripție după ce a fost depus împreună cu o copie la acest birou, în condițiile prevăzute de art. 51 alin. (5) din Legea nr. 155/2015 și constituie parte a documentației avute în vedere la înregistrarea candidaturilor, și fiind înregistrate la birourile electorale de circumscripție, aparțin acestora, astfel că, listele de susținători sunt înscrisuri oficiale.

De altfel, motivele invocate de inculpatul A. în cererea de recurs în casație au fost susținute cu titlu de apărări de fond și în fața instanței de apel, care le-a analizat, în raport, cu probele administrate în cauză și le-a apreciat, ca netemeinice.

În consecință, Înalta Curte constată că fapta de fals în înscrisuri oficiale pentru care a fost condamnat recurentul de instanța de apel întrunește condițiile de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, iar criticile acestuia privesc chestiunile de fapt analizate atât de instanța de fond, cât și de cea de apel, chestiuni care, însă, exced cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație. În acest context, se reține că situația de fapt reținută în cauză și probele dosarului, dovedesc că faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise de către instanța de apel, se circumscriu elementelor ce caracterizează sub aspect obiectiv și subiectiv infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale prev de art. 320 alin. (1) din C. pen., astfel că, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii, iar din această perspectivă criticile recurentului inculpat sunt neîntemeiate.

Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 848/Ap din 10 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurentul-inculpat va fi obligat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 848/Ap din 10 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 aprilie 2024.