ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 09 aprilie 2024

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1036/2023 din 07 iulie 2023, pronunțată de Judecătoria Oradea, în temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 135 alin. (1) și (3), art. 136 alin. (2), art. 137 alin. (2), alin. (4) lit. b) și alin. (5) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei S.C. A. S.R.L. la următoarele pedepse, pedeapsa de 37.500 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 150 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 250 de RON, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciunea, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.. pedeapsa de 37.500 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 150 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 250 de RON, pentru săvârșirea infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate, s-a aplicat pedeapsa de 37.500 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 150 de zile-amendă, la care s-a adăugat sporul fix și obligatoriu de o treime din a doua pedeapsă de 37.500 de RON amendă, respectiv 12500 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 50 de zile-amendă, astfel că inculpata S.C. A. S.R.L. să execută pedeapsa rezultantă de 50.000 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 200 de zile-amendă.

În temeiul art. 559 alin. (1) C. proc. pen. i s-a pus în vedere inculpatei să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen. s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 81 C. pen. i s-a aplicat inculpatului B. un avertisment.

În temeiul art. 397 raportat la art. 20 alin. (4) C. proc. pen. s-a constatat că persoana vătămată S.C. C. S.A. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus desființarea înscrisului reprezentând factura fiscală nr. x/09.06.2021 .

Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpata S.C. A. S.R.L și inculpatul B..

Prin decizia penală nr. 778/A/2023 din 29 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, sectia Penală, în baza art. 421 pct. (1) lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de către inculpata S.C. A. S.R.L împotriva sentinței penale nr. 1036/2023 din 07 iulie 2023 pronunțate de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o, în parte, și rejudecând:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 50.000 de RON amendă aplicată inculpatei S.C. A. S.R.L., corespunzătoare unui număr de 200 de zile-amendă în două pedepse componente de câte 37.500 de RON amendă și a înlăturat sporul de pedeapsă de 12.500 de RON amendă.

A redus pedeapsa de 37.500 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 150 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 250 de RON, pentru săvârșirea de către inculpata S.C. A. S.R.L. a infracțiunii de tentativă la înșelăciunea, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., la 18.000 RON corespunzătoare unui număr de 120 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 150 de RON.

A redus pedeapsa de 37.500 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 150 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 250 de RON, pentru săvârșirea de către aceeași inculpată a infracțiunii de falsul în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., la 18.000 RON corespunzătoare unui număr de 120 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 150 de RON.

În temeiul art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. c) C. pen. a contopit pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre și aplică pedeapsa cea mai grea de 18.000 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 120 de zile-amendă, la care a adăugat sporul fix și obligatoriu de o treime din a doua pedeapsă de 18.000 de RON amendă, respectiv 6.000 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 40 de zile-amendă, astfel că inculpata S.C. A. S.R.L. execută pedeapsa rezultantă de 24.000 de RON amendă, corespunzătoare unui număr de 160 de zile-amendă.

A menținut restul dispozițiilor hotărârii atacate care nu contravin prezentei.

În baza art. 421 pct. (1) lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat apelul penal declarat de către inculpatul B. împotriva aceleași sentințe penale.

Împotriva deciziei penale nr. 778/A/2023 din 29 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, sectia Penală, au declarat recurs în casație inculpații B. și S.C. A. S.R.L., la data de 05 ianuarie 2024.

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpații B. și S.C. A. S.R.L. au invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Au solicitat admiterea cererii de recurs în casație formulate, casarea deciziei penale atacate și pe cale de consecință, achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I sau II C. proc. pen.

Sub un prim aspect, a invocat lipsa de tipicitate subiectivă a infracțiunilor de tentativă la înșelăciune, reținută în sarcina inculpaților.

În opinia inculpaților, înțelesul sintagmei "fapta nu este prevăzută de legea penală" vizează atât lipsa incriminării (neprevederea faptei ca infracțiune sau lipsa de tipicitate a faptei în sensul că nu corespunde modelului abstract de incriminare), cât și situația în care lipsesc anumite elemente constitutive ale infracțiunii.

În ceea ce privește elementele constitutive ce pot fi verificate în calea de atac a recursului în casație, respectiv "tipicitatea", a apreciat că acest examen poate viza și elementele referitoare la "latura subiectivă" a infracțiunii.

Au precizat că nu au săvârșit infracțiunea de tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu intenția specifică calificată prin scop, în sensul de a prejudicia societatea de asigurări.

Sub un al doilea aspect, a apreciat că nu sunt întrunite condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 244 C. pen.

În acest sens, a arătat că elementul material alternativ al laturii obiective constă în inducerea în eroare a victimei, ceea ce presupune manifestarea unor conduite dolosive care exced cadrului civil. Or, în cauză, având în vedere că inculpații și-au desfășurat activitatea într-un cadru strict civil, au considerat că fapta nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă.

A mai învederat că, răspunderea penală intervine doar cu caracter subsidiar, ca "ultima ratio", iar raportul de conflict generat își poate găsi soluționarea prin exercitarea unor alte pârghii extrapenale, respectiv printr-o acțiune în răspundere civilă delictuală, dar și faptul că nu au fost executate manopere dolosive pentru a induce în eroare societatea de asigurări.

De altfel, a mai arătat că infracțiunea de înșelăciune este o infracțiune de rezultat fiind obligatoriu să rezulte o pagubă, iar în varianta tentată este esențial ca această pagubă să se fi putut produce în concret prin acțiunile autorilor, or din conduita adoptată de către inculpați în cadrul raporturilor comerciale în relația cu societatea de asigurare se poate observa că paguba nu se putea produce în concret.

Totodată, lipsa scopului special descris de norma de incriminare se circumscrie analizei neîntrunirii criteriilor determinate pentru a fi reținută tipicitatea obiectivă a infracțiunii.

Prin încheierea din data de 12 martie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de recurenții inculpați S.C. A. S.R.L și B. împotriva deciziei penale nr. 778/A din 29 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția Penală, numai sub aspectul criticilor ce vizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.

Analizând cererea de recurs în casație formulată de recurenții S.C. A. S.R.L. și B., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:

Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalității și cel al respectării autorității de lucru judecat, recursul în casație vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive și numai pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege.

Dispozițiile art. 433 C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că recursul în casație urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Realizându-se în cadrul strict reglementat de lege, analiza de legalitate a instanței de recurs nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor și reglementate ca atare, în mod expres și limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În speță, recurenții S.C. A. S.R.L. și B. au invocat cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare invocat vizează acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv).

Ca atare, motivele de casare invocate de recurenți trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite de instanța de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situației de fapt.

În considerarea aspectelor teoretice relevate, reține Înalta Curte că recurenții inculpați au formulat critici subsumate, în esență, neîndeplinirii elementelor constitutive ale tentativei la infracțiunea de înșelăciune, susținând că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 32 alin. (1), raportat la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., fapta de prezentare mincinoasă a realității, prin plata unor servicii de distrugere presupus a fi efectuate de S.C. D. S.R.L., atât timp cât nu a produs un prejudiciu în sarcina societății de asigurări, nu poate atrage răspunderea penală, ci eventual, răspunderea civilă a inculpaților.

În aceste coordonate, Înalta Curte notează că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune constă în acțiunea inculpaților de încercare de inducere în eroare a societății de asigurări, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase că ar fi plătit servicii de distrugere a cantității de 17 tone spumă poliuretanică, presupus a fi efectuate de S.C. D. S.R.L..

Faptele au fost comise prin utilizarea de mijloace frauduloase, constând în factura fiscală nr. x/09.06.2021, falsificată prin modificarea facturii fiscale nr. x/12.02.2021, emise anterior de S.C. D. S.R.L., și ordinul de plată nr. x/18.06.2021, înscrisuri care atestau în mod nereal faptul că ar fi fost distrusă cantitatea de 17 tone marfă periculoasă și ar fi fost virată suma de 60.690 de RON către societatea D. S.R.L..

Urmarea imediată constă în încercarea de a produce un prejudiciu material, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei (ex re), astfel încât nu prezintă relevanță juridică sub aspectul întrunirii elementelor de tipicitate obiectivă, împrejurarea că nu s-a produs în mod real, efectiv o prejudiciere a societății de asigurări.

Așadar, condamnarea recurenților inculpați pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 32 alin. (1), raportat la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. a fost urmarea analizei instanței de apel a ansamblului probelor administrate în cauză, iar rolul Înaltei Curți în procedura pendinte nu este unul strict formal, de verificare a considerentelor deciziei penale, ci în baza demersului analitic, instanța de casație verifică, prin raportare la normele de configurare legală a infracțiunii, dacă situația de fapt, astfel cum a fost reținută de curtea de apel, corespunde infracțiunii pentru care s-a pronunțat hotărârea de condamnare.

În cadrul acestui demers, Înalta Curte nu poate să reevalueze materialul probator și să stabilească o situație de fapt diferită de cea menționată în decizia penală, ci verifică, exclusiv, dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept, astfel încât criticile recurenților inculpați, care reiau în fapt apărările formulate în fața celorlalte instanțe, respectiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, întrucât pe de o parte, nu s-a acționat în scopul de a se obține un folos patrimonial injust, iar pe de altă parte nu a fost cauzată și nu s-ar fi putut cauza nicio pagubă asigurătorului, se impun a fi respinse ca nefondate.

În consecință, raportat la situația de fapt reținută cu titlu definitiv în cauză, fapta concretă reținută în sarcina recurenților inculpați, respectiv de a încerca să inducă în eroare societatea de asigurări C., în cadrul unui dosar de daună deschis de aceasta, prin depunerea la dosarul de daună a două documente care atestau aspecte nereale, respectiv factura fiscală nr. x/09.06.2021, falsificată de către coinculpat, prin modificarea facturii fiscale nr. x/12.02.2021, emise anterior de S.C. D. S.R.L. și depuse la dosarul de daună, și ordinul de plată nr. x/18.06.2021, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust în cuantum de 60.690 de RON, reprezentând presupuse servicii de distrugere a cantității de 17 tone spumă poliuretanică, marfă periculoasă deteriorată, efectuate de S.C. D. S.R.L. și presupus a fi plătite de către inculpați, întrunește condițiile de bază ce caracterizează latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de 32 alin. (1), raportat la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., fiind realizată o corespondență deplină între faptele comise, astfel cum au fost reținute de instanța de apel și configurarea legală a infracțiunii.

Mai mult, reține Înalta Curte că recurenții inculpați B. și S.C. A. S.R.L. prin reprezentant legal E. au recunoscut și au confirmat în totalitate acuzația penală formulată față de aceștia.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile în casație formulate de recurenții S.C. A. S.R.L. și B. împotriva deciziei penale nr. 778/A/2023, din data de 29.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală.

Va obliga recurenții-inculpați la plata sumei de 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în sumă de 680 RON fiecare, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casație formulate de recurenții S.C. A. S.R.L. și B. împotriva deciziei penale nr. 778/A/2023, din data de 29.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală.

Obligă recurenții-inculpați la plata sumei de 200 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în sumă de 680 RON fiecare, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 aprilie 2024.