ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1897/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1897/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 17 octombrie 2024
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale la 22 mai 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Parchetul de pe Lângă Tribunalul Olt, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâții să calculeze și să plătească reclamantului daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, aferente sumelor reprezentând drepturi salariate datorate în baza Ordinului nr. 551 din data de 12 aprilie 2023 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sumele acordate urmând să fie actualizate cu indicele ratei de inflație la data plății, sume ce vor fi calculate de la data exigibilității fiecărei obligații de plată și până la data plății efective.
Prin sentința civilă nr. 4573/2023 din 22 noiembrie 2023, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că, față de calitatea părților, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., sens în care a stabilit că sunt aplicabile prevederile legale de drept comun, sens în care a apreciat că tribunalul competent este cel în a cărui circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul Muncii.
La rândul său, Tribunalul Olt, secția I civilă, prin sentința nr. 482/2024 din 26 iunie 2024, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Olt - secției I Civile; constatând ivit conflictul de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că, în temeiul art. 127 C. proc. civ., Tribunalul Argeș este competent să soluționeze acțiunea, întrucât reclamantul își desfășoară activitatea în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt.
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, pentru următoarele considerente:
În speță, reclamantul, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, a învestit Tribunalul Argeș cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, pârâți fiind Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Regula de drept comun în materia litigiilor de muncă, art. 269 alin. (1) din Codul muncii în forma aplicabilă la data inițierii procesului, conferă competență de soluționare a unor astfel de procese tribunalelor de la domiciliile/reședințele reclamanților; potrivit criteriilor enunțate, în cauză, competența ar reveni Tribunalului Olt.
Pe de altă parte, însă, conform art. 127 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ., "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."
Textele de lege evocate instituie o competență exclusivă în favoarea unei instanțe de același grad din circumscripția unei curți de apel învecinate, incidentă când reclamantul are calitatea de judecător, procuror, asistenți judiciari și grefieri într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia.
În speță, reclamantul a sesizat Tribunalul Argeș, situat în circumscripția Curții de Apel Pitești, învecinată cu Curtea de Apel Craiova în a cărei rază teritorială se găsește Tribunalul Olt pe lângă care funcționează unitatea de parchet în cadrul căreia își desfășoară activitatea.
Prin urmare, alegând să sesizeze o instanță aflată în circumscripția unei curți de apel învecinate cu cea în a cărei rază este tribunalul pe lângă care este unitatea de parchet în care activează, reclamantul a sesizat prima instanță cu respectarea art. 127 alin. (1) și alin. (3) C. proc. civ.
Ca urmare a învestirii legale de către reclamant, competența Tribunalului Argeș s-a consolidat în mod definitiv.
De aceea, pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 octombrie 2024.