ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2763/2024

Cererea de chemare în judecată La data de 11 iunie 2024, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Bicaz, sub nr. x/2024, dosarul întocmit de Biroul Electoral de Circumscripție nr. 16 Borca, în vederea validării, de către instanță, a mandatelor consilierilor locali declarați aleși la alegerile autorităților publice locale din data de 9 iunie 2024.

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Bicaz Prin încheierea din camera de consiliu nr. 1133 din 14 octombrie 2024, Judecătoria Bicaz a invalidat mandatul pentru funcția de consilier local al Unității administrativ - teritorale Borca a doamnei A., a domnului B. și a domnului C., candidați din partea D., urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 114 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2019. A respins, ca prematur introdusă, cererea de validare a supleanților din partea D.. A validat mandatele următorilor consilieri locali în cadrul Comunei Borca, județul Neamț, declarați aleși, respectiv: E., candidat din partea D.; F., candidat din partea D.; G., candidat din partea D.; H., candidat din partea D.; I., candidat din partea D.; J., candidat din partea K.; L., candidat din partea K.; M., candidat din partea K.; N., candidat din partea K.; O., candidat din partea K.; P., candidat din partea K. și Q., candidat din partea R..

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Neamț Prin decizia civilă nr. 113 din 28 octombrie 2024, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a admis apelurile formulate împotriva încheierii nr. 1133 din data de 14 octombrie 2024 a Judecătoriei Bicaz, de apelanții B. și C.. A schimbat, în parte, încheierea apelată, în sensul că a validat și mandatele consilierilor locali B. și C. aleși în cadrul Consiliului Local Borca, jud. Neamț.

Cererea de revizuire Secretarul General al Comunei Borca a formulat o cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 113 din 28 octombrie 2024 a Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 din C. proc. civ. În motivare, acesta a arătat că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, validând mandatul a două persoane care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de Codul administrativ. De asemenea, a invocat că dispozitivul nu se poate aduce la îndeplinire întrucât cele două persoane nu mai sunt membre de partid și nu pot ocupa locurile atribuite D.. Revizuentul a învederat și împrejurarea că există două hotărârii contrare, respectiv decizia nr. 113 din 28 octombrie 2024 pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr. x/2024 și decizia nr. 620 din 28 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. x/2024. Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, sub nr. x/2024. La termenul din data de 12 noiembrie 2024, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., formându-se dosarul nr. x/2024.

Hotărârea Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr. x/2024 Prin decizia civilă nr. 1216 din 12 noiembrie 2024, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a respins, ca nefondată, revizuirea formulată de Secretarul General al Comunei Borca, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Hotărârea Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr. x/2024 Prin sentința civilă nr. 1217 din 12 noiembrie 2024, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire, întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluția de primire din data de 19 noiembrie 2024, s-a fixat termen de judecată, în camera de consiliu, fără citarea părților, la data de 28 noiembrie 2024. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului Examinând admisibilitatea cererii de revizuire formulate de revizuentul Secretarul General al Comunei Borca împotriva deciziei civile nr. 113 din 28 octombrie 2024 pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, în dosarul nr. x/2004, Înalta Curte reține următoarele. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege. Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea acesteia și la situațiile pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi extraordinare de atac se analizează, prioritar, condițiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuție și nu se cercetează chestiuni ce țin de fondul cauzei. Înalta Curte reține că temeiul juridic al cererii de revizuire formulate de revizuentul Secretarul General al Comunei Borca este reprezentat de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cu care "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul, poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri." Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat și presupune îndeplinirea mai multor condiții cumulative: să existe hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, dar în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi discutat. Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea astfel pronunțată este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre. Această regulă are ca scop administrarea uniformă a justiției. Prin urmare, principiul autorității de lucru judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces încheiat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă nu pot fi contrazise printr-o hotărâre ulterioară, dată într-un alt proces. Așadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, în situația în care instanțele au dat soluții contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității de lucru judecat. Or, cazul de revizuire invocat în speță nu se încadrează în această ipoteză, întrucât hotărârile, ce se susține a fi potrivnice, sunt pronunțate în cauze diferite, cu părți și obiecte diferite și nu conțin dezlegări contradictorii, intrate sub puterea lucrului judecat. Astfel, revizuentul invocă o pretinsă contrarietate între decizia civilă nr. 113 din 28 octombrie 2024 a Tribunalului Neamț și decizia civilă nr. 620 din 28 octombrie 2024 a Curții de Apel Bacău. Prin decizia civilă nr. 113 din 28 octombrie 2024, Tribunalul Neamț a admis apelurile formulate împotriva încheierii nr. 1133 din data de 14 octombrie 2024 a Judecătoriei Bicaz, de apelanții B. și C., în contradictoriu cu Secretarul General al Comunei Borca, Consiliul Local al Comunei Borca, Instituția Prefectului Neamț și A.. A schimbat, în parte, încheierea apelată, în sensul că a validat și mandatele celor doi consilieri locali aleși în cadrul Consiliului Local Borca, jud. Neamț. Prin decizia civilă nr. 620 din 28 octombrie 2024, Curtea de Apel Bacău a respins apelul promovat de S. împotriva încheierii de ședință din data de 16 octombrie 2024 pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă, în dosarul x/2024, în contradictoriu cu Consiliul Județean Neamț și Secretarul General al Județului Neamț. A admis apelul promovat de Secretarul General al Județului Neamț împotriva încheierii de ședință din data de 16 octombrie 2024 pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă, în dosarul x/2024 A schimbat, în parte, sentința apelată, în sensul că a admis și propunerea de invalidare a mandatului pentru S., mandat atribuit D.. Conform prevederilor art. 435 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora. Or, părțile în cele două litigii sunt diferite. De asemenea, faptul că ambele cauze au vizat validarea unor mandate, a consilierilor locali (dosarul nr. x/2024) și a celor județeni (dosarul nr. x/2024) nu creează vreo legătură între ele, instanțele fiind învestite cu analiza îndeplinirii unor cerințe specifice fiecărei categorii de aleși locali. Prin urmare, nu se poate reține că una dintre instanțe, respectiv Curtea de Apel Bacău, prin decizia civilă nr. 620 din 28 octombrie 2024, a dezlegat jurisdicțional anumite aspecte litigioase ale raporturilor dintre părți, aspect nesocotit de Tribunalul Neamț, prin decizia civilă nr. 113 din 28 octombrie 2024. Înalta Curte constată că aspectele invocate, pe larg, prin cererea de revizuire, îmbracă în realitate caracterul unor critici de nelegalitate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, nu pe motiv că ar fi fost pronunțată cu încălcarea principiului autorității de lucru judecat, ci, dimpotrivă, prin înfrângerea acestui principiu, anume sub motivul că validarea unor consilieri locali ar fi fost greșită. Or, instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate a fi potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "securitatea juridică implică respectul pentru principiul res iudicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei probleme nu este un temei pentru reexaminare." (a se vedea Ryabyk împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, par. 52, CEDO 2003-IX, în Hotărârea Mitrea împotriva României, par. 24, publicată în M.Of. nr. 455/21.12.2010). În consecință, cererea de revizuire nu îndeplinește cerințele de admisibilitate prevăzute de lege, demersul revizuentului urmând a fi respins, ca inadmisibil.