ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.11.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2762/2024

HOTĂRÂRE
28.11.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2762/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2024

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, sub nr. x/2024, la data de 17 iunie 2024, petentul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați "A.", prin executorul judecătoresc B., a solicitat, la cererea creditoarei Societatea C. S.A., încuviințarea executării silite a debitoarei D., în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit la distanță nr. x din 3 august 2023, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea debitului de 1.753,24 RON, rezultat din titlul executoriu.

Prin sentința civilă nr. 4773 din 1 iulie 2024, Judecătoria Pitești, secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Pitești a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 651 alin. (1) teza I din C. proc. civ. potrivit cu care instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul debitorului, în afara cazurilor când legea prevede altfel.

În cauză, la data introducerii cererii de executare silită, potrivit procesului-verbal de interogare a bazei de date DEPABD, domiciliul debitoarei se afla în București, str. x, împrejurare care atrage competența Judecătoriei Sectorului 3 București.

În considerarea acestor împrejurări, Judecătoria Pitești, secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.

Prin sentința civilă nr. 10707 din 2 octombrie 2024, Judecătoria Sectorul 3 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că dispozițiile art. 651 din C. proc. civ. au în vedere noțiunea de domiciliu în sens larg, adică locuința în fapt a debitorului. Întrucât debitoarea D. are reședința în municipiul Pitești, competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite aparține Judecătoriei Pitești.

În considerarea acestei împrejurări, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Pitești îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Obiectul litigiului vizează încuviințarea executării silite pornite de Biroul Executorului Judecătoresc "A.", la cererea creditoarei Societatea C. S.A, împotriva debitoarei D., în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit la distanță nr. x din 3 august 2023.

Conflictul negativ de competență dintre cele două instanțe, Judecătoria Pitești și, respectiv, Judecătoria Sectorului 3 București, a fost generat de interpretarea diferită a dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel." Astfel, când au analizat competența, Judecătoria Pitești s-a raportat la domiciliul debitoarei, iar Judecătoria Sectorului 3 București la reședința acesteia.

Înalta Curte reține că domiciliul persoanei fizice este unul din atributele de sale de identificare și se caracterizează prin stabilitate, unicitate, obligativitate și inviolabilitate. Scopul domiciliului este acela de a lega, din punct de vedere juridic, un individ de un anumit punct determinat în spațiu. Caracterul stabilității domiciliului nu interferează, însă, cu libertatea de mișcare a persoanei fizice și nici cu libertatea de a locui efectiv în alt spațiu.

De aceea, dispozițiile art. 87 și ale art. 88 din C. civ. fac referire nu doar la domiciliul, ci și la reședința persoanei fizice. Iar, dispozițiile art. 91 din același act normativ prevăd că "(1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".

Înalta Curte reține că scopul dispozițiilor din C. civ., menționate anterior, este acela ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență principiilor dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil. Noțiunea de domiciliu trebuie înțeleasă într-un sens mai larg, interesând nu doar locuința statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde acesta locuiește efectiv, în măsura în care ea a fost cunoscută de către terțele persoane interesate.

Printr-o astfel de interpretare teleologică și sistematică a textelor de lege arătate, i se asigură debitorului posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale prin intermediul instanței de judecată aflate în proximitatea domiciliului său real. Aceasta cu atât mai mult cu cât, încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unica competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.

O astfel de interpretare este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a reținut că "domiciliul" se referă nu doar la spațiul legal ocupat sau dobândit, ci și la orice alt spațiu de locuit, dacă există legături suficiente și continue. Curtea a arătat, în mai multe rânduri, că "dreptul la o instanță" cuprinde mai multe aspecte, printre care dreptul de acces și egalitatea armelor, care impune un echilibru just între părți. Aceste principii se aplică în aceeași măsură în domeniul specific al comunicării actelor procedurale către părți (a se vedea Miholapa împotriva Letoniei nr. 61.655/00, pct. 23, 31 mai 2007). Este adevărat că autorităților naționale le revine, în primul rând, sarcina de a interpreta și de a aplica normele de natură procedurală, însă, un formalism excesiv în aplicarea acestora se poate dovedi contrar art. 6 alin. (1) din Convenție atunci când acesta se face în detrimentul uneia dintre părți (a se vedea Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, pct. 81, CEDO 2002-VII).

În cauza pendinte, se constată că debitoarea avea, la data sesizării organului de executare, reședința stabilită potrivit dispozițiilor legale și unde se prezumă că pot exista bunuri supuse executării silite, în municipiul Pitești, astfel cum rezultă din interogarea evidențelor DEPABD .

Întrucât reședința stabilă este în raza teritorială a Judecătoriei Pitești, Înalta Curte constată că aceasta este instanța competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite formulată de petentul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați "A.", prin executorul judecătoresc B., la cererea creditoarei Societatea C. S.A., împotriva debitoarei D., în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit la distanță nr. 0233 - 5046 din 3 august 2023.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Pitești.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 28 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform prevederilor art. 402 din C. proc. civ.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-01-16
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 89/2025
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2025 Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureșt
ÎCCJ 2024-04-18
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1126/2024
Ședința publică din data de 18 aprilie 2024 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Cererea de încuviințare a executării silite Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Calafat, sub nr. x/2023, la data de 24
ÎCCJ 2025-11-11
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1912/2025
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2025 Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 03.07.2025, sub nr. x/202
ÎCCJ 2025-11-18
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2027/2025
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2025 Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată la data de 4 august 2025 pe rolul Judecătoriei Pitești, pet
ÎCCJ 2024-10-08
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2066/2024
Ședința publică din data de 8 octombrie 2024 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Cererea de încuviințare a executării silite Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorul 3 București sub nr. x/2024, l
Sursă